105,057 matches
-
ca un scriitor talentat (potențial prieten) să scoată la un moment dat o carte proastă. Ce face atunci criticul? Menajează autorul pentru a-și păstra prietenul sau spune adevărul, cu orice riscuri? Amintiri și portrete literare este o carte de suflet care demonstrează că „bătrînii” criticii literare mai au încă multe lucruri de povestit. Din atenta lor ascultare tinerii cronicari de azi ar avea numai de cîștigat. Gabriel Dimisianu, Amintiri și portrete literare, Editura Eminescu, București, 2003, 276 pag.
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
Țuțik. Acolo totul e făcut pentru joacă: se trage cu pușca în rațe de tablă, se merge la un muzeu unde este expusă o fată cu două capete, se comandă unui astrolog horoscopul personal, se cere unui medium să aducă sufletul bunicului de pe cealaltă lume. Peste tot există vulgaritate, dar în Coney Island vulgaritatea este de un soi aparte - prietenoasă, de o anumită toleranță, care pare a spune: „Eu îmi fac jocul meu, tu ți-l faci pe al tău”. Când
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
de cruzime. Tânăra țigancă, pierzându-și fătul în noroiul frământat de câinii asmuțiți asupra ei, este doar un exemplu. Dar scriitorul pierde note esențiale pe care s-ar fi putut construi puternici pagini de roman. Romancierul nu urmărește ecoul în sufletul tinerei grecoaice părăsite, și nici în familia ei, această stare de lucruri care, adâncită, ar fi putut feri paginile de abstracțiuni naive și de imagini convenționale. Comedia schimbării domnitorilor rămâne la stadiul declamator. De asemenea, pedalarea pe virtute. Ceea ce rămâne
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
lume mai bună, și-au spus. Dar Inman a izbutit să rămînă în viață pînă la spitalul de campanie, unde medicii au manifestat o atitudine la fel de sceptică. A fost categorisit printre muribunzi și lăsat pe un pat, să-și dea sufletul. Încercarea a eșuat însă. După două zile, l-au expediat, din lipsă de spațiu, la un spital normal din statul lui. La spital, doctorii l-au examinat și-au ajuns la concluzia că nu pot face mare lucru. S-ar
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
pînă la Regele Lear. Și, dacă absolutul înseamnă, cum spuneam, exagerare, ieșire din „normalitate”, ce altceva este subita exaltare, acel violent simțămînt de fericire prin nimic justificat cu care te trezești uneori, așa într-o bună dimineață, cînd ceva din sufletul tău pare să se avînte către înălțimi, gata să spargă toate zăgazurile, cînd o voluptate aproape insuportabilă a plăcerii de a trăi îți scaldă pe neașteptate întreaga ființă ce caută cu disperare un punct de reper din realitate asupra căruia
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
în primăvara lui 1925, Voronca nu gândea altfel: căuta, bunăoară în articolul Cicatrizări. Poezia nouă, corespondențe similare cu arta constructivistă, aproximând o “atitudine” apropiată, “răsfrântă în poezie”, ce presupunea “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ci ca existență materială, organică”. Sintetic, aceste operații se concentrau într-o definiție a imaginii poetice care circula, în datele ei de bază, în întreg mediul avangardist, de la futuriști la dadaiști și chiar suprarealiști, însă pe care Voronca o remodelează
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
să mori de sete. Un al doilea bufet și mai mic, tot la parter și un restaurant pe “Bulevardul lectura”, la oamenii de presă, cu chelneri care îți tăiau apetitul erau singurele locuri unde te puteai așeza să-ți tragi sufletul. Dar nu vii la Tîrg ca să mănînci, să bei și să stai pe scaun, ci ca să-ți vezi de carte. Epilog, unde prilej de mirare este Din toate gafele făcute pe postul tv. Cultural, care a dat zilnic și cam
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
sărăcia și cu neamul meu. Bunicii și părinții m-au învățat că nu haina îl face pe om, că banii n-aduc fericirea, că cine nu e mulțumit cu ce are va pierde și puținul avut, că frumusețea e în suflet și bogăția vine din interior, că în casă importantă e înțelegerea etc. Însă în ultimul timp mă surprind stupid invidios pe „păpușile masculine” cu bani de mai sus și parcă îmi e tot mai rușine de chestia asta cu sufletul
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
suflet și bogăția vine din interior, că în casă importantă e înțelegerea etc. Însă în ultimul timp mă surprind stupid invidios pe „păpușile masculine” cu bani de mai sus și parcă îmi e tot mai rușine de chestia asta cu sufletul, gen Muzeul Satului. O fi rău!? Dacă vremurile Beatles-ilor au trecut și acum „money can buy me love”?
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
Epistole bruxelleze către români, ea a fost tradusă în românește bi-dialectal și democratic (v. putere și opoziție), adică: optimist-pesedistic (var. a) și pesimist-pedepenelistic (var. b); rămase doar „o chestie” legată de faptul dacă traducerea textului în cauză „se făcuse cu suflet sau fără” ... Un chițibuș care, paradoxul paradoxurilor, s-a dovedit până la urmă, cu ajutorul tuturor canalelor de televiziune - mese rotunde, traducători, lingviști, talk-show-uri, moderatori isteți, Domnul Prim-ministru etc. etc. - toate live, nu-i așa?, că doar ne pricepem și noi
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
live, nu-i așa?, că doar ne pricepem și noi la un șpik ingliș, ce naiba! -, că era un factor decisiv în ceea ce privește receptarea și interpretarea mesajului mai mult sau mai puțin sentimental transmis dinspre U. E. Din nefericire, atunci când se încalcă teritoriul „suflet”, lucrurile tind să o apuce pe unele căi tainice și de necercetat, iar de-aici până la ambiguitate a fost puțin: demnitarii puterii s-au oripilat, cei ai opoziției au jubilat, poporul a început să viseze scăfârlii de demnitari cu trupuri
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
că începusem să aflu că unul are probleme de familie, că unuia i-a murit copilul, că pe altul l-a părăsit nevasta și că, în timp ce îi citeam cartea și i-o făceam harcea-parcea într-un articol, mă gîndeam la sufletul lui întunecat de toate aceste probleme. Și asta mă stresa un pic și mă ținea în loc. Nu mi-a plăcut. Aș fi preferat să trăiesc toată viața fără să cunosc scriitorii”. (p. 67) Cu multă onestitate își privește criticul activitatea
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
C. Mihăilescu este (alături de Alexandru George, Stefan Cazimir, Barbu Brezianu, Alexandru Paleologu și încă alți cîțiva) unul dintre puținii scriitori de astăzi care, plimbîndu-se pe străzile Bucureștiului are în minte întreaga lor istorie mai mult sau mai puțin îndepărtată, iar sufletul său este inundat de o greu exprimabilă iubire: „Rămîn, orice s-ar întîmpla al său devotat și hipnotizat pieton, văzînd cu ochii minții străzile caragialiene, din perimetrul cazarmei pompierilor de pe Uranus, trăsurile muscalilor din Piața Teatrului, Lăptăria de la Șosea sau
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
care participa înalta societate. Mult mai puțin celebru pentru cei de azi decît Caragiale, Claymoor a fost între 1875 și 1903 un arbitru al modei și al bunului gust, fiecare articol al său din „L’Indépendence Roumaine”, fiind așteptat cu sufletul la gură și comentat în cercurile înalte ale societății. Cine era acest Claymoor în epocă ne spune Dan C. Mihăilescu: „Personaj fabulos, dandy scandalos în toate, pederast notoriu, încurcat uneori în fraude mondene și financiare, campion al modei și saloanelor
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
complexă a fațetelor contradictorii ale metropolei și oferind o bibliografie largă celor care doresc să aprofundeze unul sau altul dintre aspectele enunțate. Scriind București. Carte de bucăți, Dan C. Mihăilescu face o reverență în fața vechiului București. Este o carte de suflet care, fără a avea strălucirea artistică a cărții Ioanei Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic (fapt explicabil: la origine fiind vorba de o rubrică de ziar, autorul a fost obligat să-și condenseze fiecare capitol în cîte două file de text
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
Din bucătăria noastră). De reținut asocieri precum „mirosul metafizic al legumelor”, „fîntîna din cer”, „clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă”, „îngerul închis în gutuie”, care acordă naturii moarte o perspectivă de adîncime, pipăind „sufletul lucrurilor”. Incontestabil, autorul Arheologiei blînde are un suflet bucolic, nutrit însă de impresiile unui sat „civilizat”, ale unui mediu în care natura se întrepătrunde cu alcătuirile toposului de origine, cel al Banatului, intersecție a unor factori de civilizație și timpuri
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
metafizic al legumelor”, „fîntîna din cer”, „clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă”, „îngerul închis în gutuie”, care acordă naturii moarte o perspectivă de adîncime, pipăind „sufletul lucrurilor”. Incontestabil, autorul Arheologiei blînde are un suflet bucolic, nutrit însă de impresiile unui sat „civilizat”, ale unui mediu în care natura se întrepătrunde cu alcătuirile toposului de origine, cel al Banatului, intersecție a unor factori de civilizație și timpuri specifice. Inteligența fină a poetului fixează tocmai această
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
la Partidul „România Mare”. Cel puțin ca mod de gîndire! l Din presa de la finele primei săptămîni din octombrie, aflăm că dl Năstase a reproșat versiunii românești a Raportului de țară întocmit de Comisia Europeană că este o „traducere fără suflet”. În Dilema nr. 552, la rubrica Cu ochii-n 3,14, citim într-o notă că firma Adorama are următoarea reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeț autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem la rîndul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
versiunii românești a Raportului de țară întocmit de Comisia Europeană că este o „traducere fără suflet”. În Dilema nr. 552, la rubrica Cu ochii-n 3,14, citim într-o notă că firma Adorama are următoarea reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeț autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem la rîndul nostru, citînd știți pe cine. l A propos de slogane: un concert al lui Tudor Gheorghe e anunțat drept Evenimentul muzical al anului. Oare Festivalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
a Raportului de țară întocmit de Comisia Europeană că este o „traducere fără suflet”. În Dilema nr. 552, la rubrica Cu ochii-n 3,14, citim într-o notă că firma Adorama are următoarea reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeț autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem la rîndul nostru, citînd știți pe cine. l A propos de slogane: un concert al lui Tudor Gheorghe e anunțat drept Evenimentul muzical al anului. Oare Festivalul „George Enescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
Europeană că este o „traducere fără suflet”. În Dilema nr. 552, la rubrica Cu ochii-n 3,14, citim într-o notă că firma Adorama are următoarea reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeț autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem la rîndul nostru, citînd știți pe cine. l A propos de slogane: un concert al lui Tudor Gheorghe e anunțat drept Evenimentul muzical al anului. Oare Festivalul „George Enescu” în ce an s-o fi ținut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
zic așa, din „garanție”, adică a depășit cei zece ani în care a fost protejată la oficiul de specialitate, Sorin Roșca Stănescu a obținut dreptul de a edita o publicație cu acest nume. Îmi imaginez ce-o fi fost în sufletul „tribunului” la aflarea știrii! Iar când noul posesor al „copyright”-ului asupra numelui revistei l-a somat să înceteze editarea unei publicații devenită pirat, presupun că și-a ieșit din minți. Problema principală nu e dacă Vadim va continua să
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
Pescărușul al Cătălinei Buzoianu, me-mo-ra-bil, de la Teatrul Mic, mărturisesc că n-am întîlnit o asemenea citire regizorală. O astfel de încărcătură emoțională. De soluții de mare finețe, perfect argumentate de Laurian Oniga, acoperite de coerența desenului din minte și din suflet, coborît în nuanțe, în rîsul naiv al tripletei de Nina-Nine Mihailovna Zarecinaia (ce IDEE!), în mirosul de fîn cosit și abandonat pe scenă, în clipocitul lacului ce se intuiește dincolo de construcția pontonului, scenă totodată a Ninelor și a lui Treplev
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
s-ar fi dezlănțuit. Sau: ce s-ar fi întâmplat dacă domnul Pruteanu ar fi fost membru în consiliul secuiesc (din România) înființat sub oblăduirea președintelui Ungariei? Doamne ferește! Acum, ca un neînțelegător ce sunt, întreb și eu: - Domnu’ Turcescu, ce suflet ai matale să bagi un filolog în statisticile electorale întrebându-l de numărul localităților din circumscripția pe care o reprezintă în Parlament? Drept că reacția domnului senator m-a făcut să cred un moment că am comutat din greșeală pe
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
grăitoare; glumițele sînt uneori zburdalnice, zglobii, dar cel mai adesea apar ca insipide, nesărate, stupide, proaste, de doi bani, de doi lei, ieftine etc. Animăluț, în schimb, e folosit aproape exclusiv cu conotații pozitive: “vedetele noastre și animăluțele lor de suflet” (Monitorul de București, 742, 2003, 1); „Esti singur? Te plictisești? Ai nevoie de un animăluț de companie!” (trafic.ro);” primim foarte multe animăluțe de pluș de la fani și toate sunt foarte simpatice!” (o-zone-fanclub). O altă categorie de diminutive, mai greu
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]