29,657 matches
-
Marcu Tudor. Ca frate al marelui om, era musai s-ajungă pe băncile parlamentului, că, deh, asta e logica mafiei de familie! Iată însă că în toate punctele cheie ale afacerilor vadimiote se găsesc surori, cumnați și alte încrengături care sugerează că adevăratul nume al partidului ar trebui să fie "Familia Mare". Ar avea avantajul c-ar spune adevărul și n-ar abuza de-o titulatură împărtășită doar de lider și de acoliții săi. Că Vadim Tudor nu-și recunoaște nici
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu [...] este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a delimitat niciodată, deși frecventează evrei ("Abe" sugerează că îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi)". Sorin Antohi e nemulțumit, pe bună dreptate, de portretul cu "ficționalitate minimă" făcut lui Mircea Eliade și profită de ocazie pentru a-și spune părerea în "cazul" ce a stîrnit atîtea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
artistice strict individuale, care implică stilistici și forme de gîndire inevitabil personalizate, ele sînt fenomene globale ce marchează mai curînd vîrste ale civilizației decît opțiuni culturale propriu-zise. Aceleași caracteristici mari pot fi identificate pretutindeni, chiar dacă, în amănunt, valorificarea locală poate sugera anumite diferențieri. Aceste diferențieri, raportate, însă, la o altă vîrstă a lemnului, la aceea care s-ar putea numi vîrsta a treia, definesc conștiința de sine a sculpturii românești din ultimii douăzeci de ani și, cu precădere, din ultimii zece
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
cinism, iar atunci când a pretins să interpreteze și partituri de solist, protecția de circumstanță s-a volatilizat, lăsându-l descoperit pe toate flancurile. Șiretenia cu care Ion Iliescu a răspuns, în primă instanță, întrebărilor legate de eventuala grațiere a ortacului sugera că pentru cotrocean soluția actuală n-ar fi dintre cele mai rele. Cum "toleranța" e la Ion Iliescu o formulă de existență, iată că prezidentul a ignorat instinctul propriu de conservare, înmuindu-și pana în cerneală pentru a-și pune
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
merde" sunt de vreo zece ori mai mari decât restul textului! într-o posibilă variantă românească, ele ar trebui chiar mărite, dacă nu expandate la nivelul întregii ilustrate! Conjuncția de "revoluție" și "merde", la care m-a dus fluxul epic sugerat de grețoasele grațieri ale ultimei perioade, constituie însăși definiția vieții pe care-o trăim. Ce-a rămas din idealurile lui decembrie 1989? Ce s-a ales de speranțele miilor de români ieșiți în stradă pentru a scăpa de balaurul comunist
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
Nicolae Manolescu Am ținut acum doi ani o conferință, pe care ulterior am publicat-o, prescurtată, în ziarul Curentul, intitulată Elegie pentru estetic. Titlul îmi fusese sugerat de Elegia pentru canon care deschide celebra carte a lui Harold Bloom despre Canonul occidental. Descriam în conferința mea, rostită la Cluj în cadrul "Zilelor revistei Echinox", atacurile succesive asupra esteticului cărora generația mea de critici literari, îndrăgostiți de frumos și
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
și de alții înaintea lui, convingându-se că "Parisul de pe Dâmbovița e un Paris oriental". Clișeizată, comparația cu Parisul îi e defavorabilă Bucureștiului, dar simpla alăturare a celor două capitale arată cât se schimbase orașul care lui Kunisch nu-i sugera nimic apusean. Jan Neruda - De la Praga la Paris și Ierusalim, trad. din cehă, selecție și tabel cronologic - Helliana Ianculescu, Ed. Minerva - bpt 1504, București - 2000, 396 p. Per pedes apostolorum De la lunga călătorie în China a spătarului Nicolae Milescu și
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
în ființa celui dintîi: " Cine gîndește lumea o gîndește chiar împotriva ei; chiar dacă ea nu-i dă dreptate. Dar, în viziunea românească descrisă mai sus, omul nu gîndește lumea, ci lumea gîndește în om". Nedomolindu-și contradictoriul entuziasm, C. Noica sugerează că mult hulita, ieri ca și azi, "România eternă" alcătuiește temelia filosofiei culte românești, care face corp comun cu așa-zisa filosofie populară. Iată o formulă de recuzare, dramatizîndu-se prin sublinierea ei de către autor: "Întreaga noastră filosofie cultă este în
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu ia în eseul din Steaua partea unei zone defavorizate. Se dovedește un pionier îndrăzneț în idei care merg contra curentului. Eseul îi sugerează Cronicarului tema unei dezbateri ce s-ar cuveni făcută în viitorul apropiat, indiferent de formă. România literară și-ar deschide bucuroasă paginile. OBSERVATORUL CULTURAL nr. 74 vine cu două interesante proiecte referitoare la poezia anilor '90: un concurs de editare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
oare ce-l apucase, chiar așa?, pînă la urmă nu era ceva foarte important. Un transfer de putere într-o ipocrită sintaxă socială, cu atît mai rafinată cu cît celălalt a fost redus la statutul de persoană neînsemnată. Interesul mimat sugerează că necunoscutul ar face mai bine să renunțe. Nuanță repede sesizată și confirmată de preferința pentru a reveni mai tîrziu. O dată puse lucrurile la punct vocea se suavizează incluzînd o undă de tristețe și de compasiune amuzantă: "Cum doriți". Dar
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
clinic și teoretic original, novator, dar cu o bibliografie, din această cauză, extrem de rarefiată. Cartea sa (a doua, se pare, pe această temă) interpretează în detaliu opt cazuri considerate relevante. Pentru români sunt interesante și posibilele extrapolări la experiența comunistă, sugerate de Vasile Dem. Zamfirescu în postfața cărții - dat fiind că "trauma se transmite", la fel ca pojarul sau ca ciuma. Cât de afectate vor fi generațiile care vin de cele peste patru decenii de opresiune feroce, deși se raportează la
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
asupra celei de a doua generații a Holocaustului, trad. Daniela Popa, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, 2001, 214 pag. Hărți subiective ale poeziei Familiaritatea cu care Carmen Maria Mecu se apropie de poezia lui Nichita Stănescu ne-ar putea sugera că autoarea celor patru studii ale cărții de la Editura Național are o bună cunoaștere nu doar a instrumentelor sale, ci și a obiectului. Așa și este. După părerea mea, cartea e mai bună decât titlul impersonal, de circumstanță, numai copt
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
regizor operînd pe baza unui scenariu tipic. De unde, evident, invalidarea tezei iraționalității ce ar sta la baza actului suprarealist ortodox. Prin atitudinea d-sale, funciară, de neîncredere în absolutul vizionar, Paul Aretzu cultivă nu o poezie irațională, ci una, după cum sugerează el însuși, "supralucidă": "sufeream de o supraluciditate ca atunci cînd te dor ochii și vezi lumea filtrată prin durerea ta" (ibidem). Defel metafizică, ci doar sofisticat rațională ni se înfățișează și "supralumina" evocată astfel: "e drept, într-un moment de
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
un activist oarecare. Cu regizorul Liviu Ciulei, prieten n-am putut să devin niciodată. Eram complet deosebiți unul de altul. Din toată fizionomia sa nu mi-au rămas în minte decât ochii negri, mici, apropiați, sprâncenele stufoase, un bărbat păros, sugerând ideea unui antropoid superior. O cunoștință comună, pe timpuri, îmi mărturisise că Liviu nu avea o părere prea plăcută despre mine, deoarece frecventam mediile dubioase, niște intelectuali vicioși notorii, deși de o mare capacitate. Lucrul mă mirase, la un artist
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
bărbat care-i așa unticălosordinar nu poți face decît un singur lucru, sălbelești. Ți-am zis c-au și felicitat-o.', comentează ea cu dezamăgire. Fetița admite că mama ei a apărut la momentul potrivit pentru a o salva, dar sugerează că tentativa tatălui nu fusese prima de acest gen și că mama a tolerat aspectul pînă în ziua în care, fiind interesată să scape de soț pentru a se căsători cu amantul Georges măcelarul (posesorul toporului...), hotărîse că își supune
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
și disprețul față de adulți, până la înțelepciunea precoce (de tipul personajului lui Mircea Eliade), care pune pe gânduri savanți și specialiști ' reprezintă căutarea iluminării. Traumele războiului apar ca producătoare, în general, a căutării disperate de puritate, de armonie interioară (unele pagini sugerează apropieri de Heinrich Böll). Cine nu reușește ' rătăcind între bine și rău, demnitate și umilință, normalitate și boală, frumusețe și abjecție - se sinucide. Într-un fel, autorul, care a luat el însuși parte la luptele din al II-lea război
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
ambiguă, dar evidentă pentru ochii călătorilor occidentali. Ca și Orientul, jumătatea estică a Europei nu e decît o subtilă autoreclamă a Occidentului, un construct ce afirmă superioritatea unei părți de lume asupra altei părți. în ultimele rînduri ale cărții,Wolff sugerează și reciproca: inventarea Europei de Vest sau ceea ce ar fi răspunsul esticilor la imaginile compuse de vestici. Cuvîntul ultim al cărții sale îl are Tolstoi - cel din Război și pace. Cititorul român va înțelege că pînă și în această invenție
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
unor realități neplăcute. Mă șochează că unii dintre cititorii mei sunt încântați să mă vadă exprimându-mi scepticismul privind viitorul unei Europe Unite, însă numai atâta timp cât această perspectivă neplăcută îi afectează pe alții. Lucrul bizar e că eu n-am sugerat că România ar trăi în iluzie - dimpotrivă, cred că majoritatea lucrurilor scrise de mine au fost spuse, adeseori chiar cu mai multă virulență, de către comentatorii români înșiși. N-am făcut decât să susțin că țara trebuie să devină parte a
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
trebui mai degrabă legate de opera pe care au lăsat-o decât de ideile greșite care s-au ivit din același sol pe care România îl împărțea cu restul Europei... T.J.: De ce ar trebui să invoc "nume alternative"? N-am sugerat că moștenirea României nu cuprinde mari scriitori, mari politicieni, mari critici etc. Ideea mea era doar că s-a petrecut ceva foarte neplăcut atunci când primul ministru al unei țări a făcut declarații în numele ei referindu-se la oameni a căror
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
a "Jurnalului" ținut în perioada anilor 1939-1945. 11 Cuvântul din textul lui Tony Judt, "edge", poate fi tradus și prin "margine", "limită" sau "hotar". 12 Am redat prin expresia "până în vârful unghiilor" cuvântul "peculiarly" - "deosebit de", "întru totul" etc. - pentru a sugera întrebuințarea ușor ironică a termenului de către autor. 13 "O dată pentru totdeauna", în franceză, în original. 14 Denumirile succesive -European Economic Community, European Community, European Union - ale grupului de țări occidentale. 15 De la franțuzescul "nombril"-"buric". Cuvântul s-ar traduce prin
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
stilurilor este cea obișnuită pentru acet tip de manifestări, mai este încă mult pînă la reprezentativitatea Salonului... pentru întregul fenomen artistic. Artiști importanți lipsesc nejustificat, iar genurile artistice prezente în expoziție sunt doar cele tradiționale, fapt care nu numai că sugerează o anumită inflexibilitate de concepție, dar și mutilează, prin omisiune, configurația de ansamblu a fenomenului, ignorînd o importantă componentă a realității noastre artistice. Dacă Salonul... ar fi fost conceput pe genuri, așa cum era cel interbelic, și secvențele sale s-ar
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
lunecau deseori către comentariul ideologic. Și asta, în condițiile în care, Z. Ornea a fost și unul din cei mai competenți editori pe care-i avem: la Minerva, la Fundația Culturală, ori la Hasefer, pe care le-a dirijat, a sugerat și a supravegheat numeroase ediții de care cu toți aveam nevoie. Format, cum altfel, în spirit marxist, la începutul anilor '50, Z. Ornea n-a fost probabil niciodată un dogmatic. Era destul de greu, aproape imposibil, să publici în anii '60-
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
dovedește astfel cu adevărat productiv. E de discutat de altfel dacă această detașare critică nu reprezintă și singura posibilitate, aparent indirectă, de atingere a scopului înscrierii într-o continuitate mult sperată. Problematica volumului este prea complexă spre a putea fi sugerată în câteva rînduri. Singura sugestie cu adevărat importantă care poate fi făcută este cea de a deschide volumul cu un creion în mână. Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, Editura Crater, București, 2000, 314 p.
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
care la Salonic a pus punct Panoramei balcanice, fiind urmărit cu mare interes. Păienjenișul de aluzii, pe alocuri obscure, pe alocuri cu bătaie doar națională, este brăzdat și de o puzderie de autocitate, mai mult sau mai puțin deformate ironic, sugerînd prin această farsă tragi-comică disoluția generală. Ceea ce accentuează indirect monstruozitatea nu doar a figurii centrale, ci a tuturor personajelor unui univers închis (în ciuda plein air-ului) în care victime și călăi se ignoră sau se acuză reciproc, confundîndu-se. Un amănunt de
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
exemplu pentru acest tip de oralitate mi se pare cel oferit de celebra pagină care deschide (după dedicații) Gramatica lui Heliade Rădulescu; începutul Prefeței conține o cantitate neobișnuită de mărci ale oralității transpuse în scris (deictice, interjecții, exclamații, intonație afectivă sugerată de abuzul semnelor de punctuație și de repetiția literelor, sintaxă foarte simplă, juxtapunere de enunțuri scurte etc.): "Ei! Dar ce fel de carte e asta?!!! uite-te minune!!! aci lipsesc o grămadă de slove! ăștia vor să ne lase săraci
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]