3,755 matches
-
arii), în timp ce psihoterapia cognitivă crește stabilitatea acestuia. Tratamentul combinat, deși mai scump, pare să păstreze avantajele ambelor forme de terapie (farmaceutică și psihologică). Capitolul 9 Suicidul 9.1. Delimitări conceptuale Etimologia cuvântului suicid: este sui = de sine și cidium = omorâtor. Suicidul reprezintă "orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăși, care știe că trebuie să producă acest rezultat" (Durkheim, 1993)208. Suicidul a fost mereu o problemă care a intrat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
suicid: este sui = de sine și cidium = omorâtor. Suicidul reprezintă "orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăși, care știe că trebuie să producă acest rezultat" (Durkheim, 1993)208. Suicidul a fost mereu o problemă care a intrat în sfera preocupărilor: psihologiei, medicinei, sociologiei și filosofiei. Considerat ca act autoagresiv, suicidul comportă o definiție etimologică, prin care semnifică "omorul de sine" (lat. sui coedere) dar și o definiție operațional psihologică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăși, care știe că trebuie să producă acest rezultat" (Durkheim, 1993)208. Suicidul a fost mereu o problemă care a intrat în sfera preocupărilor: psihologiei, medicinei, sociologiei și filosofiei. Considerat ca act autoagresiv, suicidul comportă o definiție etimologică, prin care semnifică "omorul de sine" (lat. sui coedere) dar și o definiție operațional psihologică conform căreia, suicidul este un act uman de încetare din viață, autoprodusă și cu intenție proprie. (Ionescu, 1985)209. Conform Dicționarului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mereu o problemă care a intrat în sfera preocupărilor: psihologiei, medicinei, sociologiei și filosofiei. Considerat ca act autoagresiv, suicidul comportă o definiție etimologică, prin care semnifică "omorul de sine" (lat. sui coedere) dar și o definiție operațional psihologică conform căreia, suicidul este un act uman de încetare din viață, autoprodusă și cu intenție proprie. (Ionescu, 1985)209. Conform Dicționarului de Psihologie (1997)210 suicidul este actul de autodistrugere datorită unei crize psihice puternice, pierderii oricărui sens al existenței, dificultăților de nedepășit
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin care semnifică "omorul de sine" (lat. sui coedere) dar și o definiție operațional psihologică conform căreia, suicidul este un act uman de încetare din viață, autoprodusă și cu intenție proprie. (Ionescu, 1985)209. Conform Dicționarului de Psihologie (1997)210 suicidul este actul de autodistrugere datorită unei crize psihice puternice, pierderii oricărui sens al existenței, dificultăților de nedepășit. Suicidul este definit de O.M.S. (Organizația Mondială a Sănătății) ca fiind actul prin care un individ caută să se autodistrugă fizic, cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este un act uman de încetare din viață, autoprodusă și cu intenție proprie. (Ionescu, 1985)209. Conform Dicționarului de Psihologie (1997)210 suicidul este actul de autodistrugere datorită unei crize psihice puternice, pierderii oricărui sens al existenței, dificultăților de nedepășit. Suicidul este definit de O.M.S. (Organizația Mondială a Sănătății) ca fiind actul prin care un individ caută să se autodistrugă fizic, cu intenția mai mult sau mai puțin autentică de a-și pierde viața, fiind conștient mai mult sau mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Sănătății) ca fiind actul prin care un individ caută să se autodistrugă fizic, cu intenția mai mult sau mai puțin autentică de a-și pierde viața, fiind conștient mai mult sau mai puțin de motivele sale (Cosman, 2000)211. Scopul suicidului poate fi: evitarea unei situații inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pierde viața, fiind conștient mai mult sau mai puțin de motivele sale (Cosman, 2000)211. Scopul suicidului poate fi: evitarea unei situații inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că ea se gândește la a-și pune capăt propriei existențe. Aceste idei pot fi raportate spontan de către persoană sau aceasta poate confirma existența lor atunci când este chestionată direct despre ele. 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid După cum știm, depresivul se consideră pe sine un ratat. Mai întâi el crede că a pierdut ceva de valoare substanțială, cum ar fi o evoluție personală, sau crede că a eșuat în a atinge un scop considerat important. Apoi, el
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
senzația că sunt copleșiți de problemele zilnice. Diferite responsabilități care au fost considerate provocări interesante în perioada nondepresivă acum par să fie greutăți insuportabile. Unii pot să se simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât ajung să vadă suicidul ca fiind singura cale de a scăpa. Astfel, dorința de a muri și tentativele de suicid pot fi considerate o manifestare a dorinței puternice de a scăpa. Depresivul își vede viitorul ca fiind plin de suferință. El nu poate vizualiza
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
perioada nondepresivă acum par să fie greutăți insuportabile. Unii pot să se simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât ajung să vadă suicidul ca fiind singura cale de a scăpa. Astfel, dorința de a muri și tentativele de suicid pot fi considerate o manifestare a dorinței puternice de a scăpa. Depresivul își vede viitorul ca fiind plin de suferință. El nu poate vizualiza nici o modalitate de îmbunătățire a situației, el nu crede că situația se va îmbunătăți. Pe baza
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
considerate o manifestare a dorinței puternice de a scăpa. Depresivul își vede viitorul ca fiind plin de suferință. El nu poate vizualiza nici o modalitate de îmbunătățire a situației, el nu crede că situația se va îmbunătăți. Pe baza acestor premise, suicidul pare a fi o consecință rațională. Ea promite doar sfârșirea suferinței ci eliberează întreaga familie de o povară. Din momentul în care individul privește moartea ca fiind mai dezirabilă decât viața, el se simte atras de suicid. Cu cât mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
baza acestor premise, suicidul pare a fi o consecință rațională. Ea promite doar sfârșirea suferinței ci eliberează întreaga familie de o povară. Din momentul în care individul privește moartea ca fiind mai dezirabilă decât viața, el se simte atras de suicid. Cu cât mai deznădăjduită și dureroasă îi pare viața, cu atât mai mare va fi dorința sa de a-și pune capăt zilelor. Cu toate că depresia este strâns corelată cu ideația și comportamentul suicidar, relația dintre acestea este foarte complexă; nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se sinucid sunt depresivi. Se consideră ca fiind importanți factorii care contribuie la apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și colab. (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea fi un factor mult mai important decât depresia. Rolul deznădejdii ca factor cheie în tentativele serioase de suicid și ideație suicidară a fost evidențiat în mai multe studii sistematice (Minkoff, 1975; Bergman, Beck și Beck, 1973; Lester
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
colab. (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea fi un factor mult mai important decât depresia. Rolul deznădejdii ca factor cheie în tentativele serioase de suicid și ideație suicidară a fost evidențiat în mai multe studii sistematice (Minkoff, 1975; Bergman, Beck și Beck, 1973; Lester și Beck, 1975; Beck, Kovacs și Weissman, 1975; Wetzel 1976; apud Hoeksema, S.N., 1998)213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai multe studii sistematice (Minkoff, 1975; Bergman, Beck și Beck, 1973; Lester și Beck, 1975; Beck, Kovacs și Weissman, 1975; Wetzel 1976; apud Hoeksema, S.N., 1998)213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila cheie care leagă depresia de suicid. Într-un studiu, Beck, Steer, Beck și Newman (1993)214 au raportat că deznădejdea este de 1,3 ori mai importantă decât depresia în explicarea ideației suicidare. Persoanele care simt deznădejdea sunt în mare parte caracterizate ca având o viziune
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cele care au supraviețuit în ceea ce privește depresia și ideația suicidară. Au existat, însă, diferențe între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea) fiind factorul de mediere între depresie și tentativa de suicid. Disperarea este în mare măsură alimentată de anumite caracteristici de receptare, înțelegere
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea) fiind factorul de mediere între depresie și tentativa de suicid. Disperarea este în mare măsură alimentată de anumite caracteristici de receptare, înțelegere, prelucrare și interpretare a datelor problemei. Astfel spus, disperarea este alimentată și alimentează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea) fiind factorul de mediere între depresie și tentativa de suicid. Disperarea este în mare măsură alimentată de anumite caracteristici de receptare, înțelegere, prelucrare și interpretare a datelor problemei. Astfel spus, disperarea este alimentată și alimentează un mod defectuos de prelucrare a informațiilor. Beck și colab. (1979)215 arată că starea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de anumite caracteristici de receptare, înțelegere, prelucrare și interpretare a datelor problemei. Astfel spus, disperarea este alimentată și alimentează un mod defectuos de prelucrare a informațiilor. Beck și colab. (1979)215 arată că starea de deznădejde este mai predictivă pentru suicid decât depresia, pe când deznădejdea ca trăsătură este asociată cu tulburarea depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este considerată componentul cheie care mediază comportamentul suicidar. Beck, Seer, Kovacs; Garrison (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212216 au demonstrat că cel mai bun predictor al unei eventuale tentative de suicid este expresia verbală a disperării. Astfel, gândurile ce ilustrează lipsa de speranță se structurează în formulele de tipul "lucrurile nu vor merge niciodată bine pentru mine", "n-am nimic de așteptat pe viitor", "n-o să reușesc niciodată nimic", "nimeni nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dorința de a evada din viață și dorința de a comunica. Cu cât disperarea este mai mare, dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția autolizei. 9.3. Teorii psihologice privind suicidul Unul dintre cele mai înspăimântătoare aspecte ale disfuncționalităților afective este potențialul acestora de a degenera în suicid. Sinuciderea se află pe locul nouă între cauzele principale ale deceselor din SUA. Chiar dacă este mai probabil ca femeile să comită suicid în comparație cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția autolizei. 9.3. Teorii psihologice privind suicidul Unul dintre cele mai înspăimântătoare aspecte ale disfuncționalităților afective este potențialul acestora de a degenera în suicid. Sinuciderea se află pe locul nouă între cauzele principale ale deceselor din SUA. Chiar dacă este mai probabil ca femeile să comită suicid în comparație cu bărbații, totuși probabilitatea ca bărbații să finalizeze actul suicidal, este de patru ori mai mare. Acest lucru
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
privind suicidul Unul dintre cele mai înspăimântătoare aspecte ale disfuncționalităților afective este potențialul acestora de a degenera în suicid. Sinuciderea se află pe locul nouă între cauzele principale ale deceselor din SUA. Chiar dacă este mai probabil ca femeile să comită suicid în comparație cu bărbații, totuși probabilitatea ca bărbații să finalizeze actul suicidal, este de patru ori mai mare. Acest lucru se datorează în parte și faptului că bărbații aleg modalități fatale de suicid. De asemenea femeile tind să comită un tip de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
SUA. Chiar dacă este mai probabil ca femeile să comită suicid în comparație cu bărbații, totuși probabilitatea ca bărbații să finalizeze actul suicidal, este de patru ori mai mare. Acest lucru se datorează în parte și faptului că bărbații aleg modalități fatale de suicid. De asemenea femeile tind să comită un tip de suicid fără urmări fatale, cunoscut sub numele de parasuicid. De asemenea există diferențe de rasă și cultură în rândul sinuciderilor înregistrate în SUA. Ratele cele mai mari de sinucideri se înregistrează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]