1,440 matches
-
cazuri ea este reticentă, în 20% dintre cazuri familia manifestă o neînțelegere totală a gestului adolescentului, în 12% dintre cazuri familia semnează o cerere de externare a tânărului contrar avizului medical și în 10% dintre cazuri ea banalizează complet actul suicidar (Laurent și colab., 1993). Ori, așa după cum subliniază Ladame, „comportamentul suicidar al adolescentului poate să se sfârșească doar dacă se schimbă ceva în viața sa”. Acest ceva se referă atât la viața psihică internă a adolescentului cât și la mediul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neînțelegere totală a gestului adolescentului, în 12% dintre cazuri familia semnează o cerere de externare a tânărului contrar avizului medical și în 10% dintre cazuri ea banalizează complet actul suicidar (Laurent și colab., 1993). Ori, așa după cum subliniază Ladame, „comportamentul suicidar al adolescentului poate să se sfârșească doar dacă se schimbă ceva în viața sa”. Acest ceva se referă atât la viața psihică internă a adolescentului cât și la mediul său de viață. Consimțământul familiei în legătură cu propunerile terapeutice și eventualele angajamente
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și la mediul său de viață. Consimțământul familiei în legătură cu propunerile terapeutice și eventualele angajamente terapeutice ale acesteia făcute sub influența stării de urgență și în atmosfera dramatică a spitalizării sunt în mod frecvent trăite ca fiind rezultatul unei constrângeri: gestul suicidar riscă astfel să fie resimțit de familie ca un mijloc de presiune, sau chiar de „șantaj”. Este important, de asemenea, după părerea noastră, ca psihiatrul sau psihologul care acordă consultația să știe în majoritatea cazurilor să-și limiteze abordarea terapeutică
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scurt propunerile subiacente. În mod evident, parametrii care intervin în stabilirea criteriilor pentru indicarea supravegherii medicale și privind evoluția subiecților cu tentativă de suicid sunt foarte numeroși. Vom enunța trei dintre aceștia: - dimensiunea depresivă; - dimensiunea impulsivă; - reacția familiei față de gestul suicidar. În realitatea clinică, în cea mai mare parte a timpului aceste dimensiuni, mai ales primele două, se întrepătrund, dar se întâmplă adesea ca acestea să fie și destul de bine diferențiate. Din dorința de claritate le vom aborda pe rând, cunoscând
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tratamentul nu trebuie întrerupt în mod prematur. O supraveghere medicală prelungită și după întreruperea medicației (în cadrul unei psihoterapii sau în absența acesteia), chiar dacă este realizată la intervale mari, permite asigurarea unei evoluții favorabile. În ceea ce privește sinuciderea, prevenția începe cu recunoașterea riscului suicidar. Așa după cum am subliniat deja, ideile în legătură cu moartea, ideile suicidare și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prelungită și după întreruperea medicației (în cadrul unei psihoterapii sau în absența acesteia), chiar dacă este realizată la intervale mari, permite asigurarea unei evoluții favorabile. În ceea ce privește sinuciderea, prevenția începe cu recunoașterea riscului suicidar. Așa după cum am subliniat deja, ideile în legătură cu moartea, ideile suicidare și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul, prin intermediul unei spitalizări. Exceptând această identificare, recunoașterea și îngrijirea depresiei cât și a altor patologii care constituie factori de risc suicidar sunt bineînțeles esențiale. Unii autori (Kruesi și colab., 1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1999) propun o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic o formare privind măsurile care pot permite reducerea riscului de trecere la un nou act (să se debaraseze sau să pună sub cheie mijloacele potențiale pentru realizarea unei tentative de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Programele de informare și de prevenție a sinuciderii adresate direct adolescenților nu și-au dovedit eficiența. Același rezultat s-a constatat și în legătură cu programele de acțiune-susținere la care au participat tineri de aceeași vârstă cu adolescenții care prezentau un risc suicidar, special formați pentru acest gen de activitate: programele realizate în perioada anilor ’80-’90 n-au avut efectele benefice așteptate. În concluzie, este iluzoriu să sperăm că putem preveni orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efectele benefice așteptate. În concluzie, este iluzoriu să sperăm că putem preveni orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales asupra adolescenților care prezintă riscul maxim, adică asupra acelora care au efectuat deja o trecere la actul suicidar. Ea se realizează mai ales printr-o îngrijire adaptată oricărui gest suicidar așa după cum am precizat de mai multe ori în acest capitol. Ea se realizează în special prin necesitatea dezvoltării unui protocol riguros de evaluare după orice tentativă de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orice tentativă de suicid. Prevenția trebuie să se centreze mai ales asupra adolescenților care prezintă riscul maxim, adică asupra acelora care au efectuat deja o trecere la actul suicidar. Ea se realizează mai ales printr-o îngrijire adaptată oricărui gest suicidar așa după cum am precizat de mai multe ori în acest capitol. Ea se realizează în special prin necesitatea dezvoltării unui protocol riguros de evaluare după orice tentativă de suicid. Posibilitatea pe care o au profesioniștii care vin în contact cu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
referenți culturali heterogeni pe fenomenul vrăjitoresc Situație de "victimă per-fectă", fragilă psihic, care se înșeală asupra modalităților de contraatac dacă își imaginează un eventual vrăjitor în mediul său, sau care ignoră faptul de a fi ținta unei vrăji; suferință, patologii suicidare sau auto-destructive, căutare de terapii sau de îngrijiri. Practici ludice de toate tipurile (joc de roluri, filme gore sau fantastice, spiritism, povești despre vampiri, deghizări), pa-siune pentru straniu și paranormal, amestec de explicații științifice și oculte sau de experiențe extreme
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fapt, ca în tragedia clasică, de un eveniment anterior, petrecut în culise și readus în scenă prin ricoșeu, în felul unui episod de tristă amintire ce declanșează conflictul cu deznodământ previzibil. Odată dezvăluit resortul ascuns al dramei (triunghiul conjugal), actul suicidar își găsește explicația justă și reclamă pedepsirea în consecință a vinovaților. De aceea, spectatorul se așteaptă ca revolverul din primul act să-și facă treaba înainte de lăsarea cortinei, ca într-un joc cu cărțile la vedere. Numai că autorul complică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se îndrăgostească de un prieten vechi al familiei, infinit mai sensibil la farmecul feminin. Mai greu de admis e durata acestei relații ilicite, de pe urma căreia rezultă și un copil, spre bucuria soțului blând și neștiutor, cum neverosimil pare și actul suicidar survenit intempestiv, fără a coincide neapărat cu momentul aflării adevărului (neprecizat). Oricât de pur ar fi idealul uman întruchipat de intelectualul lovinescian, atitudinea soțului înșelat e totuși prea exagerată ca să pornească, așa cum crede naiva soție, numai din bunătatea inimii. Sinuciderea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai e percepută ca o modalitate firească de reintegrare în "marele tot", după tiparul folcloric. Mânat de instinct în mijlocul codrului verde, personajul lovinescian vădește, asemeni unui citadin sadea, bizare înclinații estetizante, ce-l determină să-și reprime cu dezgust tentația suicidară, la gândul descompunerii iminente ("îl vor scoate umflat, îngrozitor la vedere"). De aceea, în undele apei Andrei nu-și caută un mormânt, cum s-ar putea crede ("Să se arunce în mare, acesta fusese visul lui, ori de câte ori gândul morții îl
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prin: inhibiție în fața acțiunii, ideea de persecuție, intensificarea sentimentelor prin observație. Criticul ieșean greșește însă atunci când plasează pe Mili (personaj lipsit de energie vitală, din aceeași familie spirituală cu Bizu) alături de Mab (femeie duplicitară și pătimașă), bazându-se pe înclinațiile suicidare ale amândurora (în cazul Emiliei, puseul sinucigaș rămâne un simplu "accident"). Pripită ni s-a părut și afirmația potrivit căreia "existența lui Andrei Lerian este o continuă căutare a femeii ocrotitoare, a femeii- bărbat" (oare ipostaza maternă a feminității nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
forțele speciale, Editura AISM, București. Grigoraș, M.; Liță, Ș. (2004), „Contractul psihologic - implicații în organizațiile guvernamentale”, Resursele umane, nr. 4, Editura Ministerului de Interne, București. Liță Ș. (2002), Inventarul Psihodinamic Roadmind. Studiu privind validitatea convergentă a variantei scurte, Simpozionul Comportamentul suicidar. Caracteristici, metode de evaluare și tehnici de managementul stresului, CPS și CNJ, Sibiu. Liță, Ș. (2004), „Erori latente în activitatea personalului din domeniu ordinii și siguranței publice - studiu de caz”, Resursele umane, nr. 2, Editura Ministerului de Interne, București. Liță
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
perturbator și operează decupaje în populația carcerală. Aceste mișcări produc emoții puternice, speranțe și dezamăgiri, noi legături și noi tentative de ascensiune pe scara ierarhiei sociale. Schimbările de statut produc schimbări psihologice, de aceea timpul dinamic este timpul acțiunilor greviste, suicidare, al violențelor și perturbărilor instituționale. Timpul așteptării este cel mai lung, dominat de o acalmie plată, în care toate lucrurile par să fie clare. Este timpul mort, inerțial, a cărui trecere este așteptată să se producă cît mai rapid. El
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în ziua de sîmbătă, alegînd spînzurătoarea ca metodă favorită, iar ca locație spitalul sau izolatorul. Într-o lucrare cunoscută, Sorin M. Rădulescu îl citează pe Jack Douglas (The Social Meanings of Suicide, Princeton University Press, 1967), care spunea că "acțiunile suicidare pot servi ca mijloace de dobîndire a compătimirii celorlalți, de stîrnire a sentimentelor de simpatie, milă și compasiune, sentimente pe care însuși sinucigașul le împărtășește cu ceilalți, autocompătimindu-se; acțiunile suicidare pot avea și semnificația culpabilizării (blamării) altora pentru autosuprimarea vieții
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
of Suicide, Princeton University Press, 1967), care spunea că "acțiunile suicidare pot servi ca mijloace de dobîndire a compătimirii celorlalți, de stîrnire a sentimentelor de simpatie, milă și compasiune, sentimente pe care însuși sinucigașul le împărtășește cu ceilalți, autocompătimindu-se; acțiunile suicidare pot avea și semnificația culpabilizării (blamării) altora pentru autosuprimarea vieții, servind, astfel, ca mijloc de răzbunare"112. Ponderea crescută a sinuciderilor în închisori este pusă de specialiști în corelație cu noua semnificație pe care corporalitatea subiectului o dobîndește o dată cu încarcerarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
semne vizibile de depresie, afișînd un comportament care permite citirea intenției lor. Toate studiile privind suicidul în arest au evidențiat rolul important al culturii carcerale ca factor de risc. Sinuciderile se produc uneori în serie, specialiștii vorbind chiar de epidemii suicidare. Philippe Chemithe și Pierre Tournier au publicat acum 25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii privind sinuciderile în închisori 175. Ei demonstrau că două treimi din sinucigași își iau viața în perioada de detenție preventivă: "Arestații preventiv sînt
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sinuciderii, care au avut rezultate pozitive. În primul rînd, au contribuit la o îmbunătățire generală a mediului carceral, la o umanizare a pedepsei. În al doilea rînd, au acordat o însemnătate deosebită tehnicilor medicale de reanimare a victimelor după tentativa suicidară, ceea ce a dus la o ameliorare vizibilă a stării de sănătate a persoanelor arestate 176. Procedura standard vizează mutarea posibilului sinucigaș într-o altă celulă, supravegherea lui 24 din 24 de ore, contactarea de urgență a familiei sau prietenilor care
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
București, 2003, pp. 109-110. 110 Octav Bozînțan, op. cit., p. 43. 111 Émile Durkheim, Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iași, 1991. 112 Sorin M. Rădulescu, Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999, p. 241. 113 Marina-Sorina Țogoie, "Tentativa suicidară și suicidul în mediul penitenciar. Semnificații și modalități de prevenire", în Revista Administrației Penitenciare din România, aprilie 2002, p. 74. 114 Geert Hofstede, op. cit., p. 294. 115 Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997. 116 Thomas
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]