2,367 matches
-
unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori. Urmează un descîntec, învelirea sulului și dosirea lui în lan. La întoarcere să nu scoată nici o vorbă. (Gh.F.C.) De Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori. Urmează un descîntec, învelirea sulului și dosirea lui în lan. La întoarcere să nu scoată nici o vorbă. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe se pune ramură verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
comentariu Nella stanza, seguendo dappresso / la donna, s'introduce pentru "și pas cu pas pe urma ei / Alunecă-n odaie"; paharul umorului și contrafacerii se umple atunci când traducătorul o pune pe fata de împărat să caște: E quando si stende sul letto / la ragazza, e sbadiglia, pentru un îndoielnic efect de rimă cu ciglia (gene); precipita pentru "se revarsă" în chip de lumină; su di un raggio precipita pentru "alunecând pe-o rază"; la mia casa la mia anima prendi pentru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu votcă și șampanie(asociere imposibilă, dar ospitalitatea trebuie respectată). Urschi mi-a sugerat să intrăm în saună. Aș fi acceptat, dacă nu aș fi văzut, la cinci metri distanță, o masă mare, plină cu farfurii pe care erau ordonate... suluri de șorici... Nu-mi mai trebuia saună: eram în Egipt și refuzam piramidele?! I-am spus lui Gheorghe că-l aștept la masă, după ce-și face sauna. M-am îndreptat emoționat, către farfuriile din care obiectul adorației mele de-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
numele vacii ), tu laptele să nu ți-l dai. ” Locul unde a fătat vaca, se uda trei zile cu apă curată de izvor ( mijloc de curățenie ). Pentru ca vaca să nu facă duluri pe uger, se punea la pragul grajdului, un sul de la războiul de țesut. Laptele primelor trei zile, se fierbea, făcîndu-se ,, curastră ”. Spre a fi feriți de pagube provocate de animalele sălbatice și păsările cerului, se țineau diverse ritualuri. Astfel În ,, ziua cioarelor ” ( În prima zi de luni din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
125 ml de apă de gură antibacteriană și completați amestecul cu apă. Pulverizați peste zona unde se află urechelnițe și-o să vedeți cum dispar. • Noaptea, urechelnițele se adăpostesc în obiecte scobite. Pentru a le prinde în capcană, puneți ziare făcute sul sau tuburi sau bambus în locurile în care se află ele. Dimineața devreme, de preferat înaintea răsăritului, scuturați ziarul, tubul sau bambusul deasupra unui foc sau a unui recipient cu benzină. V Viespea • Viespilor le plac fructele coapte. Pentru a
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
o verifică încă o dată, o marchează cu propriul mi ros și se mai întoarce cel puțin o dată la ea. Pentru un om, prezența partenerului este mult mai complexă. Când se confruntă cu obiectele acestuia, el ia în conside rare miro sul, ideea că au fost atinse de persoana dorită, chiar scenariul participării acelor obiecte la viața intimă a partenerului. Din inventarul fetișistului Dacă ar fi să facem o clasificare a obiectelor excitante pentru un fetișist, am putea distinge: 1. Un fetișism
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
al dumneaei“. Pe scurt, ca soție, cucoana Joița are datoria să-l îngrijească, să-i suporte sastiseala și să i se supună până la moarte. f) Proba ca indiciu sau „semnile“ Alte elemente materiale devin probe esențiale pentru practica judiciară. Fe sul ui tat de amant și săpunul dăruit se transformă în probe importante în procesul intentat de Cristea soției sale. Sem ne le au fost găsite de soacră într-o nopate de toamnă când și-a dat seama că nora se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plecat la deal să culeagă viile. După ce a ridicat întreaga casă cu strigăte le ei, soacra a dat buzna peste no ră-sa, doar-doar o va găsi în așternut cu amantul, dar când a aprins lumânarea n-a găsit decât „fe sul den cap rămas în așternutul ei și niște săpun ce-i dăduse acel ibovnic al ei“. Acestea sunt adu se în fața instanței, iar soția nu are curajul să tăgăduiască. În alt proces, soția aduce ca probă o basma care ar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și de copilașii ce-i am de la bărbatul dintâi“. De această stra tegie uzea ză și soțiile vinovate. Simțind că ceva nu merge în interiorul cuplului, femeia o ia înaintea bărbatului și adresează o jalbă la Mitropolie centrându-și dis cur sul pe dihotomie femeie supusă și inferioară / bărbat autoritar și superior. Ancheta în teren demonstrează însă exact contrariul. Când numai are ce pierde, femeia își schimbă radical discursul, numai este o victimă, ci o acuzatoare aducând numeroase învinuiri lumii masculine, înjurând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Adevăratul motiv este altul, după cum mărturisește cronicarul, domnul dorea să-l însoare pe sus-numitul boier cu o rudă a sa, ceea ce a și făcut. căsătoria unui boier devine uneori o aface re importantă pentru domn care are in te re sul să-și cre eze propria rețea de alianțe în interiorul clasei boierești. Binecuvântarea îi dă posibilitatea să-și supravegheze boierii și să intervină atunci când propriul interes i o cere. Im pe di men te legale și religioase a) Vârsta. „Quand une
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logodnei și a alianței, „dar pentru bani i-am scris cu un cuvânt că numai fac nunta până nu-mi va da banii zestrei“. Ianache este bănuit că nu vrea decât să-i tragă pe sfoa ră, „căci sco po sul dumnealui asta ias te să să vază dumnealui scăpat dă sora dumnealui cât mai curând și banii să va face când va putea peste zece do ăo zeci de ani“. Pre supune rea gine re lui ar putea fi cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
așișde rea voi să so co tesc că n-are nici frate și voi trimite eu rude de ale mele dă aici și-<o> vor aduce.“ Și cu toate acestea pregă ti ri le de nuntă își ur mează cur sul. Ma ma-soa cră trimite nuro rii o pereche de cer cei de smarald și o floare de diamant pe care să le pre fa că „după modiia ce a eșit acum și după cum va plă cea Zmă răn di căi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
na rul nu se poate abține să com pa re cu ceea ce se întâmpla în spațiul catolic unde mi re le re zol vă situația printr-o bătaie zdravănă apli ca tă miresei, do rind cu tot di na din sul să cu noas că numele „com plicelui“ și trans formând viața de cuplu într-un iad, „apoi de cele mai multe ori ei trăiesc ca câi nii“. În Cazul în care soția n-a fost fecioară, soțul are obligația de a acționa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
loc în fața mitropolitului și a în tre gu lui so bor. Cu insistență revine între barea asupra iden ti tă ții primului bărbat cu care femeia „a greșit“. Dinco lo de cu rio zi ta tea sau gelozia masculină, răspun sul îi ajută atât pe soț, cât și pe judecători să pla se ze respon sa bi li ta tea unui asemenea act și îndeosebi să-l iden ti fi ce pe tatăl copilului și să sta bi leas că, în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
datorită unei conduite asociate cu desfrâul sau cu adulterul, iar alte două în care moartea a pus capăt adul te ru lui. Băr ba ții se află în frunte cu 56 de jalbe, iar femeile cu numai 12. Dis cur sul Pravilei se conturează mai degrabă în jurul desfrâu lui feminin, acor dând o oarecare in dul gen ță celui masculin. Pe parcursul a 21 de ar ti co le, glava 215 ana li zea ză desfrâul feminin, trecând prin toate forme le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de li ta tea femeii măritate constituie esen ța reputației feminine, bunul cel mai de preț pe care o soție trebuie să-l prezer ve în orice moment. Prin ci pa la și cea mai im por tan tă in sul tă adre sa tă femeii se în vâr te întotdeauna în jurul pu rită ții. Dacă bărbatul poate fi bon doc, foar ță sau var var, feme ia nu primește decât apela ti vul de „cur vă“, ca atri but principal
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te întotdeauna în jurul pu rită ții. Dacă bărbatul poate fi bon doc, foar ță sau var var, feme ia nu primește decât apela ti vul de „cur vă“, ca atri but principal re găsit în mai toate jalbe le, in sul ta ară tând nu numai su biec tul la care o femeie este sensibilă, ci și că ex perien ța socială pe care o îm păr tă șeș te este mult mai redusă în comparație cu cea a bărbatului. Pe de altă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stră lu ci toa re, timp liber, bani. Ofițerii au mare succes în rândul cucoane lor. Din co lo de uni forma atractivă, ei de țin mo no po lul no u tă ți lor în ceea ce privește mu zi ca, dan sul, moda, bu ne le ma nie re, lim ba fran ce ză. Cu un soț greoi, obez și îm umbră cat cu zeci de haine, acoperit cu blănuri și bijuterii din cap până în pi cioa re, im posibil să se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tat de începu tul răz boiu lui pentru a păcătui când cu tur cii, când cu nemții, ui tând să mai dea pe acasă. Când în sfârșit o prin de, soțul cere ajutorul străjii și o în chi de la „gro sul“ spă tăriei timp de șase săptămâni. După această perioadă, o iartă și o repri meș te acasă. La puțină vreme, „viind ar miia nem țeas că în București au mai șă zut numita ca trei luni de zile cu bărba
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ri sesc, totodată, că și-au dat seama de umbletele femeii încă de la început, dar, ca și soțul, au trecut cu ve de rea. Femeia-cur vă se află la discreția tuturor. Ea poate fi în temni ța tă, bătută, in sul ta tă, bat jo co ri tă. Tra ta men tul îi este aplicat de soț, de stra jă, de so bor, de mitropolit, de domnie. Ce se întâmplă cu aman ții? Prinși, ei sunt bătuți zdra văn de către soți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în eviden ță și toate aceste sanc țiuni in clud plimbarea pe ulițele mahala le lor în văzul tuturor. În al doilea rând, se remarcă cru zi mea fără margini și umilința la care este su pus amantul. Dis cur sul soțului înșelat se conturează în jurul ne cinstei su fe ri te ca urmare a con dui tei femeii care prin dez mă țul ei i-a adus de făi marea oamenilor. Acest sentiment al onoarei este foarte puternic la toți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care atitudinea lor a pro dus-o în pro pria familie. Des frâul masculin mai poate fi de pis tat și ca urmare a si fi li su lui. Boa lă ve ne ri că contagioa să, si fi li sul trece de obicei de la pros ti tua tă la soț și apoi la soție. În 15 jalbe, soțiile se plâng că au fost con tami na te cu si fi lis de către soții lordin cauza „um ble te lor desfrâ
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]