2,421 matches
-
Posibil... O bătaie la ușă Îi Întrerupse. Unul din oamenii de gardă intră, se Înclină În fața Marelui Maestru și spuse, puțin stânjenit: - Un negustor din port cere să intre la Înălțimea voastră. E cam jerpelit. Dar are o hârtie legată sul. Spune că e un cadou pentru Marele Maestru. - Să intre, spuse Ștefănel. În Încăpere intră un bărbat ce părea a avea În jur de cincizeci de ani. Era slab, avea obrajii scofâlciți, iar hainele Îi erau peticite. Dacă era negustor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
iar apoi pe străduțele din jur se dăduseră lupte. Doi oameni, spunea el, luptaseră cu mai mulți ieniceri care blocau ieșirea spre port. Apoi cei doi urcaseră pe un acoperiș și ajunseseră la o corabie. De pe acel acoperiș căzuse un sul de hârtie, pe care el Îl luase crezând că e vreun document important, pentru care ar fi putut cere o anumită sumă unuia dintre viziri. Dar, când Îl desfăcuse, descoperise că nu era decât un portret. Nu știuse ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
portretul lui. Amir și Ștefănel se priviră, cu același gând. „Portretul?” - Spune-i negustorului că are o recompensă de cinci taleri de aur pentru bunătatea lui. Și că, după primirea banilor, se cuvine să uite tot ce văzuse pe acel sul de hârtie, spuse Ștefănel. Amir traduse, iar omul scoase din sân un sul pe care Îl Întinse mongolului. - Iată banii, spuse Amir. Ești liber. Negustorul se retrase cu fața mereu spre cei doi, ca să nu-i ofenseze. După ce ieși, Amir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
negustorului că are o recompensă de cinci taleri de aur pentru bunătatea lui. Și că, după primirea banilor, se cuvine să uite tot ce văzuse pe acel sul de hârtie, spuse Ștefănel. Amir traduse, iar omul scoase din sân un sul pe care Îl Întinse mongolului. - Iată banii, spuse Amir. Ești liber. Negustorul se retrase cu fața mereu spre cei doi, ca să nu-i ofenseze. După ce ieși, Amir Îi Întinse sulul Marelui Maestru, care Îl deschise. Îi arătă fratelui său de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
spuse Ștefănel. Amir traduse, iar omul scoase din sân un sul pe care Îl Întinse mongolului. - Iată banii, spuse Amir. Ești liber. Negustorul se retrase cu fața mereu spre cei doi, ca să nu-i ofenseze. După ce ieși, Amir Îi Întinse sulul Marelui Maestru, care Îl deschise. Îi arătă fratelui său de sânge, fără să spună nimic. Era Portretul. Era exact Portretul arătat de Nogodar În Orașul Mort din Samarkand. După câteva clipe, Ștefănel Îl luă și Îl studie atent lângă fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
trimis la Istanbul pentru a Învăța cele trebuitoare unui viitor domnitor așezat de Înalta Poartă pe tronul Sucevei atunci când părintele său nu va mai fi. Iar aceasta va fi pecetea credinței lui Ștefan față de neînvinsul imperiu al Semilunii! Solul Împături sulul de pergament, așteptând răspunsul. Boierii adunați În Sfatul domnesc Își țineau răsuflarea. Lângă tronul pe care era așezat domnitorul, căpitanul Pietro privea nemișcat, cu mâna pe mânerul sabiei. El ținea În continuare locul căpitanului Oană, care sosise la Suceava, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Diferite versiuni circulă în privința formării acestuia. După cum se știe organul d-lui Brătianu, în numărul său de alaltăieri, anunțând retragerea cabinetului, căuta să demonstreze că sistema ministerelor flotante este foarte constituțională din momentul ce Vizirul este statornic. Apoi, cu un sul subțire, dădea lui Cogălniceanu să înțeleagă că nu mai poate rămâne la portofoliu, pentru că nu-l mai vrea majoritatea, care pretinde de la capul cabinetului o remaniare în sensul curat radical. În timpul acesta sesiunea s-a mai prelungit; d. Brătianu avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
familia mea. A trecut prima săptămână de iarnă fără a putea să merg acasă. Făcusem ceva de mâncare și m-am hotărât să plec chiar și pe jos, să duc copilului și soțului mâncare gătită. Ninsoarea nu se oprea, iar sulurile de zăpadă de aproape un metru blocau șoseaua, astfel încât nici măcar cu tractorul nu se putea ieși din sat. Navetiștii nu au putut ajunge săptămâna aceea la lucru. Totul în comună era încremenit. Dimineața, doar coșurile care scoteau din belșug fuioare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
teatru, un concert sau un spectacol de divertisment. Dar bucuria cea mai mare era când, în ultima zi, care era și cea mai scurtă, secretarul Țăpoi ne invita la bufet unde, pe bază de tabel, cu semnătură, primeam câte două suluri de salam de vară. Când ieșeam în piațeta din fața clădirii grupuri, grupuri, fericiți cu salamurile învelite în hârtie de pergament, oamenii se opreau în loc. Mirosea după noi a salam bun. Priviri flămânde ne urmăreau cu ură și cu invidie. Într-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
meu omul, hai, scap cursa rapidă și mă prinde ora echinocțiului, făcînd afișe pentru "Ora solstițiului". Dă-le-ncoa' la băiatu' să le împachetez și să plec. Ești un tipograf de elită, șefu'. Lazăr ia brațul de afișe, îl face sul și-l leagă strîns cu sfoară îndesîndu-l apoi în geanta de voiaj, luată dimineață din mîna recuziterului, care tocmai făcea curat în magazie, la numai cîteva clipe după ce Negrea, secretarul literar al teatrului, șeful său direct, i-a făcut semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și afișe. Tipografia mi-a spus că azi trage afișele. Programele sînt gata de ieri. A plecat, cu bani împrumutați de la contabilul-șef, a ajuns la timp, iar acum, grăbit să se întoarcă, bombăne întruna, mai ales că afișele, făcute sul, ies cam mult din geantă, incomodîndu-l. Drum bun, Lazăre, și să-mi spui că ai fetiță! rîde tipograful, ștergîndu-și îndelung palmele cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de mașini teleghidate, rachete, tractoare... ...cuie, ciocane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cursa rapidă și frînează brusc. Șoferul coboară, închide ușa încet, intră în sala de așteptare, caută cu privirea ghișeul, trece pe lîngă cei ce stau la rînd și bagă pe ochiul de fereastră deschis mîna, în care ține banii făcuți sul: Fetița, dă-mi-l pe șaișpe, pentru Valea Brândușelor! Poftim?! se miră casierița, plecîndu-se, să-l poată zări. Locul șaișpe a fost reținut precizează șoferul. Stai la rînd! strigă cineva. Biletul e reținut saltă dintr-un umăr șoferul, dînd banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fulgi mari și deși, învăluiți de rafalele scurte ale vîntului. În tăcerea din cursă, un "Doamne!" șoptit cu groază tremură pe buzele tuturor. Fascicolul de lumină se plimbă într-o parte și-n alta: întreg botul mașinii a pătruns în sulul de zăpadă. Șoferul lasă cu zgomot lampa de control pe bord, îndreptată spre înainte, și se prăbușește în scaun, oftînd prelung, dezumflat. Pînă aici i-a fost murmură, aprinzînd lumina de interior. Dă lopata! spune țăranul, apropiindu-se cu mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vine cursa, o avea atîta minte șoferul să-mi lase geamantanele la bagaje. Salut! Vlad face un gest de salut și se întoarce spre sala de așteptare, în timp ce Mihai încearcă să răzbată prin urma lăsată de Radu de-a curmezișul sulurilor de zăpadă. *** Cînd soneria se aude pentru a treia oară, prelung, Paula strigă un "da" nervos și imediat se ridică din fotoliul în care a adormit ascultînd muzică. Tu erai... șoptește deschizîndu-i larg ușa lui Radu. Am degerat de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acelea care, în intimitate, făceau sublimul întîlnirii. "Acolo, în pustietate..." gîndește Radu, și imaginea Aurei, asemeni unei fata morgana, îl chinuie de cum a lăsat în urmă orașul, încercînd să țină marginea șoselei. În cîteva locuri, pe șosea, din inima vreunui sul de zăpadă, răzbește cîte o cabină de camion. Ici-colo, se ghicesc și mașini mici sub zăpada înălțată ca o căpiță. Departe, în stînga șoselei, sînt cîteva sate, către care vor fi fugit cei din mașini, dacă, necunoscînd locurile, n-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
singur... Surîsul de încuviințare al lui Mihai se topește sub sărutul delicat, ca de adolescentă, al Mariei. Apoi, eliberat, Mihai întinde brațele, prinde salteaua de burete de la un capăt, o îndoaie, cu tot cu lenjeria de pe ea, prinde și celălalt capăt, ridică sulul, se rotește și-l așterne lîngă calorifer, jos, pe covorul de pe parchet. Face un gest lateral cu palmele, să întindă cuvertura, iar înainte de a-și îndrepta spinarea trage colțul cearșafului, dezgolind perna, lăsînd patul cu un ochi alb, mare, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vede decît un autobuz pentru una din rutele circuitului urban și un tractor cu lamă, care curăță porțiunea carosabilă de stratul alb depus de la ultima trecere. Viscolul parcă a mai stat, dar vîntul suflă cu putere, scuturînd pomii, împrăștiind vîrfurile sulurilor de zăpadă. Pe trotuare sînt pîrtii înguste de la puținii trecători. Aura se strecoară cu greu, grăbindu-se, cu pantofii plini de zăpadă, cu picioarele înghețate pînă la genunchi. În fața blocului, de la scară pînă în trotuar, un locatar curăță zăpada cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lucru știu: să mă comport cu o femeie... Cu una care cumpără reviste de la hotel, probabil pufnește Maria, întinzînd mîna să ia de pe masă revista găsită de Mihai sub tufă. Cine era? întrebă, lovindu-l în piept cu revista făcută sul. În capul lui Mihai, gîndurile se învălmășesc într-o mișcare centrifugă, gata să se rupă la tîmple, unde-și simte inima zvîcnind. Hm! surîde Maria, lovindu-l peste obraz. Te pierzi prea ușor ca să poți juca tare. Cine-i tipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să poată trage cu dinții de mănușa dreaptă, să și-o scoată. Apropie degetul îndoit de ușă, vrea să bată, dar, nehotărîtă, renunță. Pornește înapoi spre scara centrală, tiptil, pe vîrfuri, să nu facă zgomot. Pachetul de sub braț, ca un sul, îi lunecă, lovind înfundat cimentul. "Sînt ridicolă gîndește fata. El, măcar, avea scuza că băuse cînd a fost pe la mine, la magazin..." Prinde pachetul mai bine sub braț, vrea să-și tragă mănușa la loc, hotărîtă să coboare treptele încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mișcare scurtă, specific bărbătească, își bagă cămașa mai bine în pantaloni. Acum pot zice că-s treaz, deși îmi vine să cred că visez încearcă o glumă, întorcîndu-se spre fata rămasă în mijlocul încăperii. Pentru tine spune Cristina și trage din sulul de hîrtie un buchet de flori, ambalate în celofan. De fapt, surîde ea așa știu eu, că atunci cînd mergi prima oară acasă la cineva... Pentru că Mihai a rămas descumpănit, cu privirea puțin încruntată, fata așază pe masă, încet, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din mers. Afară nu mai ninge, dar vîntul continuă să sufle cu înverșunare. Pe străzile curățate deja de zăpadă circulă autobuzele transportului local. În centru, în fața magazinelor, vînzătoarele au terminat de curățat zăpada. Numai în curtea teatrului stau neatinse cîteva suluri mari de zăpadă, printre care o urmă îngustă, șerpuind, duce spre intrarea actorilor. Încet, că-i vizionare spune portarul cînd îl vede pe Mihai. În sala de spectacol e liniște. Cele cîteva persoane, aflate în scaunele de la parter, se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
crăpătură ce se lărgește continuu, prelungindu-se pe lîngă restaurant, pe sub platforma din beton. Fugi! îl ia țăranul de braț pe profesor și-l îmbrîncește către autobuzul aflat de partea cealaltă a șoselei, ducîndu-l mai mult tîrîș, abandonîndu-l într-un sul de zăpadă. Întoarsă către intrare, țăranca se opintește să deschidă ușa. Soțul ei o dă la o parte, trage din toată puterea, intră și strigă cît îl ține gura spre cei dinăuntru: Ieșiți că restaurantul se dărîmă! Apoi, pînă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Îndepărtată a orașului), au fost evacuați după aceeași metodă. Șeful Comunității, care era și administratorul sinagogii, a fost bătut până ce a paralizat, deoarece a Îndrăznit să telefoneze președintelui Comunității vecine din Iași și să-l Întrebe ce să facă cu sulurile Torei. A fost acuzat că este „comunist care a avut convorbiri subversive”. Bărbații Între 18 și 60 de ani au fost Închiși În trenuri, fără să li se permită să ia vreun lucru din casă, și au fost trimiși la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Șeful circumscripției V fiscale, Cuteanu, se specializase În Încasarea „impozitului la echivalent” În sinagogi, În special În zile de sărbătoare, ceea ce Însemna confiscarea obiectelor de cult și a hainelor de la enoriașii pe care-i „prindeau” În sinagogi. Sechestra dulapuri cu suluri sfinte și știa să calculeze contravaloarea impozitului pe sulurile sfinte; confisca paltoanele credincioșilor care erau atârnate la intrare „sau Îi desbrăca În timpul rugăciunilor de talesimi șșal de rugăciuneț”. Alți patru perceptori se specializaseră În alte domenii de percepere alternativă. Comunitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
impozitului la echivalent” În sinagogi, În special În zile de sărbătoare, ceea ce Însemna confiscarea obiectelor de cult și a hainelor de la enoriașii pe care-i „prindeau” În sinagogi. Sechestra dulapuri cu suluri sfinte și știa să calculeze contravaloarea impozitului pe sulurile sfinte; confisca paltoanele credincioșilor care erau atârnate la intrare „sau Îi desbrăca În timpul rugăciunilor de talesimi șșal de rugăciuneț”. Alți patru perceptori se specializaseră În alte domenii de percepere alternativă. Comunitatea a Înaintat un memoriu special șefului administrației financiare, Mardare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]