6,080 matches
-
încă vii ecourile anului tragic al căderii, 1453, dar și amintirea strălucirii imperiale și culturale, păstrată la Curtea marelui voievod Ștefan. Modelele climatului de nesiguranță și teroare întreținut de Duca-Vodă și oamenii săi sunt de căutat nu numai în Stambulul sultanilor, ci și la Bizanțul acelor alte vremi, duse pentru totdeauna (Zodia cancerului). În Creanga de aur, trecerea viitorului „decheneu” Kesarion Breb prin cetatea imperială îl pune la încercare prin iubire și este prilej totodată de a cunoaște, de a vedea
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
B. a fost adesea alăturată de aceea a lui Pierre Loti, similitudinile s-ar putea explica doar prin realitățile asemănătoare de la care pornesc cei doi autori. Astfel, în romanul Sărmana Léila (1922), a cărui eroină este fiica unui demnitar al sultanului Abdul-Hamid, acțiunea, cu inserții epistolare, se situează într-un Stambul stăpânit de deruta ce caracterizează prăbușirea imperiului. Având privilegiul de a studia la Roma, unde tatăl ei este ambasador, tânăra turcoaică intră în conflict cu legile și obiceiurile care stăpânesc
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
de deruta ce caracterizează prăbușirea imperiului. Având privilegiul de a studia la Roma, unde tatăl ei este ambasador, tânăra turcoaică intră în conflict cu legile și obiceiurile care stăpânesc societatea turcească. În pofida informației bogate, a construcției reușite de tipuri orientale - sultanul, sfetnicii, imamii și eunucii răsăriți parcă dintr-un fantomatic Ev Mediu, cadânele îmbătrânite, timorate, lipsite de speranță -, cu toată veridicitatea atmosferei de serai și de harem, cartea suferă în plan literar. O altă categorie de scrieri ale lui B. ține
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Miniat, marele predicator ascultat și de grecii din Italia. Cu mici întreruperi, el rămâne în mediul capitalei otomane mai bine de două decenii. Talentele artistice și erudiția l-au făcut agreat în societatea marilor demnitari turci și chiar la Curtea sultanului Ahmed III. Leagă prietenii cu ambasadorii Franței (P.-A. de Châteauneuf și de Fériol), Olandei (Collier) și Rusiei (Piotr Andreevici Tolstoi); se pare că, împreună cu aceștia, făcea parte dintr-o confrerie masonică. Cum se poate deduce din opera lui, era
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
auzit în Istanbul un „cântec al dervișului”, care, prin tradiție, îi era atribuit. Folosindu-se de semnele alfabetului arab, C. a inventat un sistem de notare a muzicii turcești și a scris, în limba turcă, o „carte mică”, închinată noului sultan, Ahmed III, Tarifu ilmil musiki ala vêgni maksus [Explicarea muzicii teoretice pe scurt]. În 1704-1705, încheie romanul alegoric autobiografic Istoria ieroglifică, un pamflet care, alături de Divanul, legitimează locul deosebit ocupat de C. în istoria literaturii române. Cunoscută în manuscris, cartea
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
și stufoase Cu greu mai Îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele lui gene Încă n-or clipi. Cela ce se bate pentru a lui țară Sufletu-i e focul soarelui de vară. Mergeți la sultanul care v-a trimis, Ș-orice drum de pace spuneți că e-nchis! Apoi către curte domnul se Îndreaptă. Fericirea țării de la noi s-așteaptă. De deșarte vise să nu ne-nșelăm: Moarte și sclavie la străini aflăm. Viitor de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
prevăz prin secoli a ei Înălțare. Însă mai-nainte trebuie să știm Pentru ea cu toții martiri să murim! Căci fără aceasta lanțul ne va strânge Și nu vom ști Încă nici chiar a ne plânge. Cuvinte: firman = ordin prin care sultanul numea sau mazilea un domn; padișah = sultan; hain = trădător. CONDEIELE LUI VODĂ Mircea-Vodă, domnul Țării Românești, a plecat la drum lung prin țară. Într-o zi de odihnă trecea printr-un sat, unde nu-l cunoștea nimeni. Aici, a găsit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mai-nainte trebuie să știm Pentru ea cu toții martiri să murim! Căci fără aceasta lanțul ne va strânge Și nu vom ști Încă nici chiar a ne plânge. Cuvinte: firman = ordin prin care sultanul numea sau mazilea un domn; padișah = sultan; hain = trădător. CONDEIELE LUI VODĂ Mircea-Vodă, domnul Țării Românești, a plecat la drum lung prin țară. Într-o zi de odihnă trecea printr-un sat, unde nu-l cunoștea nimeni. Aici, a găsit oameni adunați la un loc, care lucrau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Românești, a domnit Între anii 1386 și 1418. Dârz apărător al pământului strămoșesc, Mircea cel Bătrân, În fruntea poporului său, a rezistat celei mai mari Împărății din vremea aceea, Împărăția turcească. Ajunși spaima popoarelor, turcii se credeau de neînvins, iar sultanii lor, plini de Îngâmfare, se visau cuceritorii lumii. Numai că, la Dunăre, s-au izbit de zidul de nepătruns ridicat În calea lor de strămoșii noștri, conduși de voievozi cu dragoste de neam și patrie. Iată vine-un sol de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă undeva cu o misiune ; În poezia lui Eminescu : un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă undeva cu o misiune ; În poezia lui Eminescu : un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu supărare ; Aliotmanul = așa mai era denumit Imperiul turcesc. MÂNDRICEL de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii, conduși de Însuși sultanul Mahomed, un soldat român căzu prizonier și fu adus Înaintea sultanului. Acesta Îl Întrebă răstit: Spune, ghiuare, pe unde se ascunde domnul vostru ? Pretutindeni și nicăieri, iar dacă vrei să-l găsești, du-te de-l caută ! Uimit de răspunsul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii, conduși de Însuși sultanul Mahomed, un soldat român căzu prizonier și fu adus Înaintea sultanului. Acesta Îl Întrebă răstit: Spune, ghiuare, pe unde se ascunde domnul vostru ? Pretutindeni și nicăieri, iar dacă vrei să-l găsești, du-te de-l caută ! Uimit de răspunsul și Îndrăzneala soldatului, Îl Întreabă iarăși : Câți soldați are el, cu toții
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-te de-l caută ! Uimit de răspunsul și Îndrăzneala soldatului, Îl Întreabă iarăși : Câți soldați are el, cu toții ? Mai puțin cu unul... Și dacă vrei să știi câți i-au mai rămas, du-te de-i numără ! Turbat de mânie, sultanul strigă bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți dau averi și te fac pașă În țările mele, numai spune-mi ce te-am Întrebat. Nici spânzurătoarea, nici comorile și nici Însuși tronul nu mă vor face să-mi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
PERSONAJE DIN ACTUL AL PATRULEA PETRU VODĂ MARIA DOAMNA BOIERI DOMNIȚA RUXANDA BOGDAN VODĂ frate-său CLĂNĂU Stolnicul PETRE din Lăpușna Turci, tătari, leși CORNEA VODĂ BOIERI trădători ai lui CASTELANUL CICEULUI O slugă credincioasă care duce scrisoarea *** *** pînă* la sultanul. *** *** Turci, leși, tătari; fuga în Ardeal; fuga la Țarigrad (Întoarcerea cu oaste). Scena *** {EminescuOpVIII 195} ACTUL AL V-LEA PERSONAJE DIN ACTUL V PETRE MARIA BOGDAN prinț de coroană CLĂNĂU cavaler de Malta PETRE stolnicul din Lăpușna ROXANDA Încheiere și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oamenii, măi vere,... să-i ia dracul, niște glume. Uite, vere... Doamna e pe gânduri dusă Dup-acele cântece de la Țarigrad aduse... (visterul iese) Dară ce s-a-ntîmplat oare... S-a putut ca musulmanul Din Hotin să calce legea poruncită de sultanul? (s-aud zgomote afară) {EminescuOpVIII 224} [SCENA V] O STRAJĂ Stai pe loc.... nu-i voie... UN GLAS Las-o... E-o femeie, bre. (vin curtenii și boierii) L[ĂPUȘNEANU Ei, aprod, cine-i acolo? [APRODUL] E-o femeie care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
încă vremea pentru războiul de răzbunare ce-i ardea pe suflet, că nu ajunsese lucrul la maturitatea prin timp, care e la adecă sufletului adevărat al oricărei întreprinderi. Momentul hotărârii veni abia în anul 1264, amestecat fiind și prințul turcesc Sultan Azatin din Iconium, care pe atunci trăia pe pământ romeic sub pază împărătească, el care într-un rând dăduse ospitalitate fugariului Mihail Paleolog și, cerând și pentru sine o asemenea ospitalitate, i se aviză ca loc de sălășluire orașul maritim
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putea trece neobservat și neapucat prin rândurile oștirii. Toate măsurile acestea erau luate pentru ca împăratul să nu scape de prinsoare, și când acesta se-ntoarse acasă prin mijlocul Traciei cu suita sa, cu o oaste considerabilă de apărare și cu sultanul Azatin, trupele romîno-bulgare și cele cumane roiau împrejuru-i în cea mai mare apropiere, cu o necontenită îndărătnicie, și căutau să-l prindă cu oțărîtă poftă de adulmecare. Cu tot meșteșugul războinic, împăratul era urmărit cu stăruință de inamici, o mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suita sa cu tot în aceste corăbii de război și după două zile ajunse cu bine în rezidența sa. Înșelat amar în așteptările sale și contrariat în silințele de-a prinde pe împăratul, Constantin hotărî să smulgă cel puțin pe sultanul Azatin din mînile romeilor. El se întoarse cu toată turbarea asupra orașului Aenos, în care se refugiase o parte a urmăritei suite împărătești împreună cu sultanul Azatin, și puse condiția de căpetenie că să i se estradeze acest prinț; căci la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
contrariat în silințele de-a prinde pe împăratul, Constantin hotărî să smulgă cel puțin pe sultanul Azatin din mînile romeilor. El se întoarse cu toată turbarea asupra orașului Aenos, în care se refugiase o parte a urmăritei suite împărătești împreună cu sultanul Azatin, și puse condiția de căpetenie că să i se estradeze acest prinț; căci la din contra amenința orașul cu pieire, pe locuitorii lui cu nimicirea. Visteria împărătească, adusă asemenea acolo și păzită cu multă grijă, fu ascunsă în pământ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
locuitorii lui cu nimicirea. Visteria împărătească, adusă asemenea acolo și păzită cu multă grijă, fu ascunsă în pământ după porunca unui demnitar competent și apoi orașul hotărî, cedând forței majore și lipsit de orice speranță de dispresurare, să predeie pe sultan în mînile regelui româno-bulgar. Un jurământ, depus solemn dintr-amîndouă părțile în mînile episcopului de acolo chezășui învoiala și legă turbatele mâni ale lui Constantin. Deci el cruță orașul și se întoarse acasă cu cetele sale, cu cele aliate ale cumanilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale, cu cele aliate ale cumanilor și cu sultairul Azatin, dar mai întîi prădă din temei cu totului tot atât oameni cât și vite din provinca Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca soția și copiii lui să fie închiși într-o cetate, iar banii sultanului să fie confiscați și vărsați în visteria împărătească. Mânia sa vie căzu și pe episcopul care favorizase capitulația, mijlocind-o și primind
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]