2,532 matches
-
Naivitatea în critică), care recenzează și cartea Nataliei Negru, Helianta. Alți comentatori literari sunt Mihail Dragnea, Al. Isăceanu și Mihail Sorbul (Un om supărător: Al. Cazaban. Cu prilejul volumului „La umbra unui car”, Artă pentru artă). Periodic se înscriu în sumar materiale despre marile orașe transilvănene, Cluj, Sibiu, Brașov, urmărindu-se modul de integrare a vieții lor culturale în aceea a României Mari. Unele articole sunt însoțite de fotografii (Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, Liviu Rebreanu - cu prilejul conferirii Premiului Academiei Române pentru
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
Regman sau Al. Cistelecan. Textele ei violează precauțiile stilului tranzitiv, autonomizându-se narcisist ca literatură până acolo încât comentarea unei cărți devine uneori un simplu pretext. În Graffiti veriga slabă a selecției autorilor împinge aceste date către autosubminare. Autorii prinși în sumar sunt în bună parte de raftul al doilea. Ca atare, se creează, pe de o parte, o anumită discrepanță între efortul hermeneutic investit și obiectul investiției, iar, pe de altă parte, se constată o anumită indistincție în tratarea unor autori
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Adolescentul), Ion Minulescu (Echinox de toamnă, Toamna), Eugeniu Ștefănescu-Est (Poemă de argint de lună, Oglinda lacului albastru, Seara lăcrimează parcul), Eugeniu Sperantia (Lumină ce cobori pe mine), Marcel Romanescu, George Dumitrescu ș.a. O inițiativă a revistei constă în inserarea în sumar a unor tălmăciri în franțuzește din lirica română, ca și în transpunerea unor poeți străini în românește. Astfel, Al. Gr. Suțu e recuperat ca traducător în limba franceză din Eminescu (O, mère..., Venise), Adolphe Clarnet din D. Anghel (Lettre), Léo
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
utopie neagră pe tema sterilizării), precum și un foarte interesant Jurnal, editat postum (I-II, 1984), care aduce prețioase informații despre laboratorul său de creație. R. a început prin a scrie schițe și nuvele, adunate și tipărite ulterior, cu adaosuri de sumar, sub titlurile Frământări, Golanii, Mărturisire, Răfuiala. Câteva culegeri sunt tipărite după primul război mondial: Catastrofa, Trei nuvele (1924), Cuibul visurilor (1927) ș.a. Proza scurtă nu l-a impus. E. Lovinescu, care i-a găzduit în „Sburătorul” mai multe schițe, o
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
ascunde identitatea), pentru a-și putea supune unei analize profunde și lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile memorialistice. În Planeta părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri (1989) autoarea portretizează personalitățile pe care le-a cunoscut îndeaproape: G. Topîrceanu, Jules Cazaban, Demostene Botez, George Enescu
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
octombrie 1927 până în 15 ianuarie 1942. În 1932 își schimbă titlul în „Luceafărul enciclopedic”, la care se adaugă, după 1939, subtitlurile „Orizonturi academice” în ediția de la 1 și „Orizonturi populare” la 15 ale fiecărei luni, indicând o structurare specială a sumarului. Redactor este Nicolae Graur, care în ultima perioadă de apariție va figură ca director. L. l. nu declară nici un fel de orientare și nu are un articol-program, iar conținutul rămâne eclectic, amestecând valorile. Poezie semnează, de pildă, alături de Nichifor Crainic
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
experiență. În 1896 aici publică și Jean Bart, aflat la început de drum, schița Iapa căprarului, sub semnătura Trotuș, cât și G.Gr. Caïr, care semnează versuri. S-a publicat, de asemenea, literatură populară din Oltenia, din Moldova și Transilvania, în sumar figurând și folclor aromân. C.Z. Buzdugan traduce un studiu al lui Paul Lafargue, pe care îl intitulează Basmul zămislirii neprihănite, unde se cercetează într-o perspectivă materialistă un mit străvechi. Revista a tipărit și multe traduceri din Lermontov (C.D.
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
propune să ofere „lumina” pe care „o așteaptă poporul nostru”. L. publică de predilecție lirică aparținând lui St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Zaharia Bârsan, Ecaterina Pitiș, I.U. Soricu, precum și versurile unui consecvent colaborator, Constantin Budiu. Proza lipsește din sumar, cu excepția memoriilor reginei Maria scrise în perioada războiului, De la inima mea la inima lor. Articole de interes general semnează Ioan Petringenar și Constantin Budiu. Atractivitatea gazetei sporește prin inserarea sporadică a unor epigrame, proverbe sau anecdote. A.Gț.
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
Chendi (15-16/1913), Carmen Sylva (2/1904, 24/1913). L. acordă spațiu și traducerilor, din Homer, Hafiz, Shakespeare, Lessing, Goethe, Schiller, Heine, Petőfi, Madách (Tragedia omului, în versiunea lui O. Goga), Verlaine, Longfellow, Carducci, Ibsen, Zola, Cehov, Gorki, Sienkiewicz ș.a. Sumarele revistei conțin, de asemenea, numeroase contribuții privind domeniul artelor plastice, muzica, folclorul și etnografia, istoria, economia, științele,politica etc. În numărul 4/1908, în articolul - care a stârnit vii reacții - Două culturi. Cultura domnilor și cultura țăranilor, Oct. C. Tăslăuanu
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
iunie 1925, și lunar din iulie 1925 până în ianuarie 1928, cu subtitlul „Văd-tot, spun-tot”, iar de la numărul 11/1925 „Revistă enciclopedică ilustrată”. Director: Ilie Ighel Deleanu. Poezie publică Radu D. Rosetti și Gabriella Constantin, cu proză colaborează Nestor Urechia. În sumar intră și traduceri din lirica lui Robert Burns, Adam Mickievicz și Carmen Sylva, realizate de I. U. Soricu, Paul B. Marian și Ilie Ighel Deleanu. Dintre prozatorii străini figurează Giovanni Papini, Jack London, Conan Doyle, Paul Bourget, Edmond Jaloux ș.a.
STIU-TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289938_a_291267]
-
timp S.D. a menținut atenția asupra mișcării literare prin câteva rubrici („Științi și arte”, „Literatură”, „Bibliografie”) și prin câteva articole și recenzii, între colaboratori aflându-se C. A. Rosetti și Alecu Russo, acesta din urmă polemizând cu latinizanții ardeleni. În sumar intră și câteva capitole din Schițări de literatură română de V. A. Urechia. De la 6 mai până la 24 octombrie 1882, din inițiativa lui Kogălniceanu, Gr. H. Grandea a scos o nouă serie a jurnalului, care, de la numărul 46, continuă însă
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
puritatea copilăriei pierdute din apele matriciale ale poveștii. Șoarecele B și alte povestiri, volum conținând în mare parte texte scrise (și apoi pierdute) în anii de tinerețe, va fi dedicat colegilor din „fostul Cerc Literar de la Sibiu-Cluj (1941-1950)”, iar în sumar se regăsesc unele dintre cele mai izbutite proze din prima categorie. În schimb, o parte din cărțile concepute și scrise mult după consumarea experienței detenției aparțin cu totul clasei empatice, renunțând la accentul ironic și atingându-l pe cel liric
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
românești în conjunctura conflagrației, iar în 1917 se publică Lista scrisorilor din patria veche. Spațiul rezervat literaturii este acoperit cel mai adesea cu versuri și proză populară. În primul număr sunt reproduse poezii de Octavian Goga, apoi se includ în sumar, sporadic, versuri de Elena din Ardeal, Emil A. Chiffa, Ioan Jivi, Justin P. Miga, Vasile Stoica și proză de Iulius E. V. Ioanovici. După război, în 1919, publicația are subtitlul „Cea mai răspândită foaie săptămânală” și se îmbogățește cu editoriale
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
Valentin Șerbu, Eugen Uricaru, Alexandru Vlad, Vasile Andru, Mircea Ghițulescu, Tudor Dumitru Savu, Radu Țuculescu. Tot aici sunt de semnalat rubricile susținute de Leonida Neamțu („Romane fanteziste”), Aurel Gurghianu („Terasa”), Gabriela Melinescu („Cutia Pandorei”). Teatrul e selectat destul de puțin în sumare, mai cu seamă sub semnăturile lui Dumitru Radu Popescu și Viorel Cacoveanu, dar și ale lui Radu Stanca, V. Voiculescu, Augustin Buzura, Ion Băieșu. De maximă importanță este sectorul de critică și istorie literară. Cronica literară a reușit să semnaleze
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
primește răspuns, și traduce din poeziile acestuia. Imprimă la Paris, în 1930, volumul de poeme Soveja ou Le Retour du coeur, care include, alternativ, poezii proprii, cât și traduceri din Tudor Arghezi, Ion Barbu și Adrian Maniu. Fără legătură cu sumarul cărții, introduce în avant-propos și un text encomiastic intitulat Michel Ier ou Le Visage royal de la Roumanie. Își încearcă talentul și în domeniul picturii, deschizând expoziții la București și Cannes, care stârnesc oarecare interes pentru noul procedeu exploatat, denumit „foto-pictură
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Tudor-Miu (în fiecare număr), Simion Stolnicu (Poem barbar), Adrian Grigoropol, Toma Negură, Paul Păun ș.a. Geo Bogza figurează, în decembrie 1935, cu un poem dedicat lui S. Perahim (Prinderea fioroșilor asasini), iar în februarie 1936 Ștefan Baciu intră în sumar cu poemul Patinaj. Din decembrie 1935 apar rubricile „Cronici”și „Puncte”, adăugate la „Artă” și „Cărți”, când Miron Radu Paraschivescu semnează articolul Arma literaturii, un text tezist care consemnează și susține ideea unei orientări de stânga într-o epocă a
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
Liturghia coptă era celebrată fără îndoială în Egipt în epoca lui Chiril, însă nimic nu dovedește că el ar fi introdus-o. în ce privește tratatul Contra pneumatomahilor, atribuit lui Chiril în PG 76, 1451-1454, e vorba de un echivoc apărut din cauza sumarelor de la începutul unor citate extrase însă din alte opere bine-cunoscute ale lui Chiril. Bibliografie. Textul Sfintei Treimi printre operele incerte ale lui Chiril în PG 77, 1120-1173; cf. D. Stiernon, Joseph le Philosophe, DS VIII, 1388-1392. Versiunea latină a liturghiei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
l-a scris prietenul său M. Polihroniade, pe care n-a vrut să-l dezavueze, se știe de la biograful său Lesco Dl Mircea Handoca și-a ratat cartea nu numai pentru că a crezut că e bine să nu includă în sumar articolele încriminante ale lui M. Elaide, dar și pentru că refuză spiritul critic în favoarea idolatrizării totale. Și mai are cutezanța să-și intituleze ediția " Cu cărțile pe masă". Tocmai ele lipsesc cu desăvîrșire. "Dosarul" Mircea Eliade. II (1928-1944). Cu cărțile pe
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
postmodern rămînînd același prin, de exemplu, "teroarea intertextualității" (p. 150). Analizele aduc deseori în discuție evoluția anterioară a autorilor studiați, receptarea critică a acestora (față de care rareori apar diferențe notabile), precizări despre metoda cea mai adecvată (studierea biografiei, oricît de sumar, în cazul poeților din exil) și chiar amănunte "textualiste" despre scrierea articolelor ("nu sîntem nici la jumătatea articolului despre poezia lui Marin Mincu, am epuizat ceea ce cu o sintagmă încăpătoare am fi numit aspecte metodologice, am apelat la cîteva digresiuni
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
și erau, "proze" nu le-a grupat în volume cronologic ci după criterii tematice. Astfel încît, acum, volumul 42 cuprinzînd publicistică din anii 1943-1945, vestitul pamflet Baroane (diatribă curajoasă împotriva ambasadorului german la București, Manfred von Killinger) nu e în sumar, el fiind publicat tocmai în volumul al 31-lea. În note, editorii (dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu) dau toate informațiile cuvenite despre acel teribil pamflet, care a dus la suspendarea gazetei (Informația zilei) și arestarea autorului de la 30
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
Jocul de fotbal a devenit în România un adevărat fenomen social, care și-a făcut loc și în programele de studiu ale disciplinei educație fizică, disciplină obligatorie în sistemul de învățământ românesc. Prezenta unitate de curs încearcă să prezinte un sumar istoric al apariției și dezvoltării acestui joc sportiv în școlile din țara noastră, istoric care este esențial pentru acei dintre noi care vor urma cariera de profesor de educație fizică. Bazele generale ale predării jocului de fotbal în lecția de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în traducere doi scriitori (Hanibal Stănciulescu și Gabriela Sauciuc) și un filosof, Cristian Bădiliță (înțelegem din prefață că a fost inițiatorul și promotorul traducerii), care au folosit pentru textele sacre tălmăciri prestigioase și adoptate, completând antologia cu contribuții proprii atunci când sumarul a cerut-o, rezultatul este nu numai o perenă sursă de informare, dar și o reușită stilistică. Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine. De la Apostolul Pavel până la epoca lui Constantin cel Mare. Traducere de Hanibal
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
simte tot mai mult. Unele texte apelează la metodele critice sociologice de nuanță pronunțat stângistă sau cel puțin la titluri care trimit într-acolo. Analizele în sine rămân totuși pertinente, iar revista nu abandonează în esență calitatea. După 1964 structura sumarului și profilul se mențin, dar se produce o schimbare de atitudine: dispar alunecările ideologice și se apelează la un inventar de teme și instrumente proprii istoriei și teoriei literare moderne. Publicația începe să își organizeze tematic numerele: Aspecte ale prozei
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
contemporană (2/1974), Implicații contemporane ale esteticii (2/1975), Poetica modernă (4/1975) ș.a.m.d. Se observă o modernizare semnificativă a tipologiei discursului critic și o orientare tot mai substanțială spre metodele critice contemporane. Din 1983 publicația își diversifică sumarul, acum inițiindu-se rubrici precum „Puncte de vedere”, „Repere fundamentale”, „Ancheta noastră”, „Restituiri”, „Dialogul artelor”, „Cronica edițiilor”, „Breviar”, „Aqua forte”, „În foileton”, „Biblioteca de poezie românească”, „Confesiuni literare” ș.a. Ultimele decenii aduc modalități critice noi, de la arhetipologie și critică psihanalitică
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
lunar, în 1919 (nouă numere), având ca director pe Gh. Gologan și redactor pe N. Thomescu-Baciu. Revista este consacrată poeziei, chiar și „programul” fiind scris în versuri: „Deviza-mi va fi cântec și poezie / Revărsând în cale numai veselie.” În sumar intră versuri și versificări patriotice, populare, religioase, soldățești. Sunt antologate poezii de Artur Stavri, N. Thomescu-Baciu, Iuliu Cezar Săvescu și mulți alții, ascunși sub pseudonime, printre poeme numărându-se, bunăoară, unele înscrise sub genericele „Mărășești” și „Mahalale”. Alte rubrici: „Satira
REVISTA POEZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289248_a_290577]