1,014 matches
-
reprezentant al Partidului Ecologist În parlamentul suedez și adversar feroce al intrării În UE, reflecta Îngrijorarea multor suedezi: „Aceasta e ziua În care Riksdag a hotărât să transforme Suedia dintr-o națiune independentă Într-un soi de provincie a unei superputeri În expansiune și să devină el Însuși, dintr-un corp legislativ, un biet consiliu consultativ”. Mulți nordici Împărtășeau sentimentele lui Gahrton, inclusiv unii dintre cei care votaseră pentru aderare. Chiar și membrii elitei politice și de afaceri din Elveția și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anxietate. Însă, odată cu prosperitatea economică, pacea socială și stabilitatea internațională, această nevoie s-a evaporat treptat. În locul ei s-a instalat suspiciunea față de intruziunile autorităților publice: oamenii Își doreau acum autonomie individuală și libertatea inițiativei private. Mai mult, În era superputerilor, destinul Europei era aparent În mâinile altora. Statele-națiuni au Început, prin urmare, să pară de prisos. Însă din 1990 (și a fortiori din 2001), statele au redevenit importante. Statul modern timpuriu avea două funcții, strâns legate: să perceapă taxe și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Coreea, Statele Unite fuseseră silite să-și mărească substanțial bugetul de apărare și implicit a crescut și încrederea în capacitatea de apărare a țării. Dar în același timp, Uniunea Sovietică devenise și ea mai puternică, pentru ca la sfîrșitul anului 1952 ambele superputeri să ajungă în posesia bombei cu hidrogen. Onorîndu-și o responsabilitate permanentă, CSN continuase procesul de revizuire a programelor și directivelor securității naționale americane. Un comitet director al personalului de bază din CSN a inițiat o revizuire majoră în octombrie 1951
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Încă din 1950, SUA și Uniunea Sovietică se opuseseră includerii de noi state, prin dreptul de veto al Consiliului de Securitate. Însă "noua direcție" sovietică își cîștigase adepți; pînă și aliații occidentali ai Americii erau de părere că cele două superputeri ar trebui să le primească în ONU pe cele aproape 20 de națiuni ale căror cereri de aderare fuseseră respinse în mai multe rînduri. Sub presiunea Moscovei și a guvernelor de la Londra și Paris, în martie 1955, SUA și-au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legea extinderii comerțului, Casa Albă a aflat că sovieticii construiau baze de lansare a rachetelor în Cuba. Criza ce a decurs de aici a adus Uniunea Sovietică și Statele Unite la un pas de dezastrul nuclear și a încurajat cele două superputeri să pornească pe calea unei coexistențe pașnice. Pe 19 decembrie 1962, Nikita Hrușciov a trimis președintelui o notă prin care revenea la ideea interzicerii experiențelor nucleare pusă pentru prima dată în discuție de către prim-ministrul Marii Britanii, Macmillan, și președintele Eisenhower
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Estul Mijlociu și poate chiar și în Vietnam". La conferința de presă din 4 martie, președintele și-a exprimat dorința de a lucra cu Moscova, pentru a evita situațiile care altminteri ar fi putut duce la o confruntare între superputeri. El a explicat: "să fim sinceri... fără cooperarea Uniunii Sovietice, s-ar putea să ne vină mai greu să ne mișcăm atît de repede cît am vrea noi în privința conflictului armat din Vietnam"1300. Aceasta făcea parte din doctrina "condiționării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anticomunistă și cu toate acestea, el se hotărîse în mod deliberat să fie primul președinte american care să facă o vizită de stat într-o țară comunistă. Doctrina sa de condiționare atrăgea după sine o reducere a tensiunii politice dintre "superputeri" și totuși el voia să viziteze tocmai acea țară comunistă est-europeană care era cea mai refractară față de cererile sovietice. Pe parcursul lunilor iunie și iulie s-au ivit rațiuni mai complexe ce justificau vizita în România 1321, cea mai importantă dintre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Mills și preocupării lui Nixon pentru destinderea relațiilor cu Uniunea Sovietică. Administrația și Moscova În primele șase luni ale anului 1972, problema centrală pe care s-a axat Administrația lui Nixon a fost, fără îndoială, aceea a relațiilor dintre superputeri. Americanii de pretutindeni l-au văzut pe președinte pășind pe Marele Zid al Chinei. Unii americani au înțeles și semnificația Comunicatului de la Shanhai, publicat pe 28 februarie, prin care se recunoștea că Taivanul face "parte" din China, punînd astfel capăt
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, la cererea urgentă a președintelui Ceaușescu. Deși oaspetele avea să spună mai tîrziu că răspunsese unei invitații mai vechi, se pare că sosirea sa a fost determinată de o urgență 2146. Liderul român se temea ca agravarea neînțelegerilor dintre superputeri să nu determine Moscova să pretindă o maximă corectitudine din partea tuturor țărilor est-europene aflate sub influența sa, inclusiv din partea României. Ceaușescu voia să-l avertizeze pe Haig în legătură cu această posibilitate și să insiste ca Washingtonul să adopte o linie moderată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30. Povestea acestei tranziții îl are ca protagonist central pe cel ce avea să devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică a pupilului lui Lenin a debutat printr-o misiune intelectuală. Delegat de Lenin în Viena cu sarcina de a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la Bandung (1955), fiind preluat apoi de către Hrușciov în 1956 ca să definească noua politică externă a U.R.S.S.-ului; concetul înseamnă recunoașterea reciprocă între cele două blocuri: democratic și comunist; coexistența pașnică nu a pus capăt competiției dintre cele două superputeri, ci doar a atenuat Războiul Rece; Perestroika înseamnă „reconstrucție”, „restructurare”, adică tentativa de reformare a sistemului comunist sovietic încercată de Mihail Gorbaciov după 1986, la un an după ce a devenit secretarul general la Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.); Gorbaciov
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1949 în două părți: Berlinul de Est (ocupat de comuniști) și Berlinul de Vest (ocupat de englezi, francezi și americani). Războiul Rece se organizează după principiul definit de Raymond Aron „război improbabil, pace imposibilă”; pacea este imposibilă pentru că cele două superputeri au scopuri opuse iar războiul este improbabil deoarece descurajarea nucleară le împiedică să transforme conflictul într-un război real; Perioada de început a Războiului Rece este marcată de mai multe evenimente: Discursul lui Winston Churchill (5 martie 1946); aflat în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost U.R.S.S. care a obținut desamblarea rachetelor americane din Turcia și Marea Britanie. Criza rachetelor din Cuba a dus la ameliorarea relațiilor sovietoamericane. Perioada de destindere o A existat și o perioadă de destindere (1963-1978) în care cele două superputeri au încercat să reducă tensiunea și au semnat tratate de reducere a înarmărilor, de neproliferare a armelor nucleare. o După 1962, problema cea mai importantă a celor două superputeri a fost încetarea cursei înarmărilor care ar epuiza, pe termen lung
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
existat și o perioadă de destindere (1963-1978) în care cele două superputeri au încercat să reducă tensiunea și au semnat tratate de reducere a înarmărilor, de neproliferare a armelor nucleare. o După 1962, problema cea mai importantă a celor două superputeri a fost încetarea cursei înarmărilor care ar epuiza, pe termen lung, economiile celor două țări. Războiul din Coreea (1950-1953) Coreea fusese ocupată de Japonia în anul 1910 iar după înfrângerea acesteia, americanii și rușii au ocupat-o de o parte
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]