3,725 matches
-
vom prezenta în cele ce urmează va ilustra cel mai bine primul sens al izolării. În viața curentă, a izola o locuință înseamnă a o separa de o sursă de frig, de căldură sau de zgomot. Temperatura exterioară nu este suprimată, dar se reușește protejarea interiorului casei. În mod similar, izolarea-apărare răcorește, ca să spunem așa, reprezentarea, care este privată de căldura afectului: ajungem astfel să vorbim despre evenimente emoționante cu un calm perfect. După cum explică Freud (1909b/1979), „în amintirea conștientă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
afective care ar dăuna obiectivității, obsedații ar fi niște „caricaturi ale celor care gândesc normal”. Pentru ei prevalează aspectul patologic al acestei apărări, pe care toți autorii, continuându-l pe Freud, îl leagă de nevroza obsesională. Izolarea prezintă un risc: suprimat pentru moment, afectul se va manifesta în mod irațional și imprevizibil. Astfel, „omul cu lupi”, la care am semnalat deja absența oricărei forme de exprimare a durerii după moartea surorii mult iubite, începe să plângă în hohote, câteva luni mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la care trebuie să adăugăm fobia: obiectul fobic s-a substituit, prin deplasare, obiectului unei iubiri interzise (tatăl, din exemplul dat de Freud în studiul său intitulat „Refularea”, 1915b/1968). În acest caz, refularea a eșuat, întrucât ea nu a suprimat angoasa, ci doar a deplasat-o. Nu este deloc de mirare că, în fața consecințelor adesea nocive prezentate succint mai sus, Janet, Breuer și Freud au încercat să „suspende refularea”. Cam în aceeași perioadă, ei au utilizat hipnoza, obținând, cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ar fi foarte necesară. Oare ea este posibilă doar cu condiția de a fi singura cale oferită libidoului? Bergeret (1972/1986) admite punctul de vedere al lui Freud și consideră că sublimarea este un proces normal, cu condiția să nu suprime orice activitate sexuală sau agresivă. Să admitem existența unei sublimări a pulsiunilor genitale adulte. Oare este posibil să ne imaginăm o diminuare a activității sexuale la creatori, calchiată pe principiul vaselor comunicante? În acest caz ar trebui să subscriem la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și controlul fenomenului prostituției au fost alte obiective urmărite. Din inițiativa Ellei Negruzzi, Congresul Federației U.F.R., întrunit la București între 4 și 6 iunie 1933, a cerut organelor de drept să respecte angajamentele luate față de Societatea Națiunilor și să suprime „regimul arbitrar al poliției de moravuri, spre a se ajunge la aplicarea dreptului comun în toate cazurile privitoare la prostituție” și să introducă „elementele feminine în poliție, care să se ocupe special de aceste cazuri”. Participantele la Congres au revendicat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o deplină capacitate civilă. În expunerea de motive a acestei legi, se spune: Căsătoria nu despoaie femeia nici de inteligență, nici de experiența afacerilor. Un observator atent ar putea să constate tocmai contrariul. În Italia, incapacitatea femeii măritate a fost suprimată prin legea din 17 iulie 1919. Este timpul să ne punem și noi în rândul țărilor civilizate și să recunoaștem femeilor deplinătate la drepturile civile. S-o facem, domnilor deputați, din respectul ce le datorim și drept omagiu pentru sacrificiile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Al. I. Cuza, Al. V. Beldiman, adversar hotărât al lui Carol I și al autorilor loviturii de stat de la 11 februarie 1866, este editorul și redactorul primei serii. După câteva luni, ca urmare a atacurilor necontenite împotriva Palatului, gazeta este suprimată, iar Beldiman arestat și dat în judecată. Un juriu, în care prim-jurat era V. Alecsandri, dă un verdict de achitare, dar A. nu va mai fi reluat decât peste 16 ani, la București. Din grupul de redactori ai seriei
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
auzise până atunci decât lătrată și pe care o credea făcută pentru asta. Mai era și propriul său trup pe care, timp de o clipă ce nu se mai sfârșea, îl văzu întins, inert, în hârtoapele înzăpezite. Detonarea unui obuz suprimă toate zgomotele și astfel, în mijlocul tăcerii unei lumi dispărute, se văzu cu o privire exterioară și foarte îndepărtată („ca din cer“, avea să gândească mai târziu): trupul unui soldat în mantaua militară pătată de noroi, cu brațele în lături, cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de închidere” propus de Taylor, prin care se fixează gradul de redundanță a mesajului, adică excesul relativ de semne, raportat la ceea ce este strict necesar pentru a ajunge la aceeași cantitate de informație și pe care nu o mai putem suprima: stilul telegrafic, de pildă). Premisa, preluată din teoria informației, ar fi următoarea: „cu cât mesajul este mai redundant, cu atât este mai inteligibil” (A. Kientz, 1971, p. 52). Cu titlu de exemplu, vom aminti câteva rezultate ale unor studii de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
maximum teoretic admis pentru o memorare acceptabilă (70%) a mesajului. Pentru Jose De Broncker (1992, p. 102), de aici, rezultă câteva cerințe jurnalistice: Plasați mesajul principal în prima parte a frazei. Evitați incidentele prea mari (9,5 cuvinte pe frază). Suprimați la maximum redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prilej de apărare identitară sau de reparare a ceea ce a ființat cândva. Însingurarea, presupusă de educația la distanță, devine prilej de conturare sau consolidare a eului - când există o bază de consolidat! Distanța nu este ceva de învins sau de suprimat. Aceasta se cere a fi asumată. Trebuie asumată distanța în situații variate unde timpul, spațiul, obiectul, altul și sinele sunt implicate. Trebuie asumat un orizont de la care plecând se joacă neîmplinirile și limitele. A asuma înseamnă să-ți iei în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Căzăceanu, M. Lungianu și Gh. Bârlea, „Lirica bucovineană”. În octombrie 1938, I. Slavov demisionează, în continuare pe frontispiciul apărând doar numele directorului. Deși colaborează aceiași autori, profilul revistei se schimbă în mod vădit spre sfârșitul perioadei bolgrădene. Rubrica „Răzoare străjerești” suprimă consecvent spațiul rezervat literaturii, B. devenind tot mai mult o publicație oficioasă. În decembrie 1938, din inițiativa redacției, apare primul caiet al revistei literar-culturale „Bugeacul copiilor” (director Dragomir Petrescu), dar mărturii despre activitatea ulterioară a acestuia lipsesc. Numărul triplu din
BUGEACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
durerea și face eforturi pentru a o suporta, aceasta dobândește semnificația unui act de Încercare. În orice situație Însă, durerea asociată suferinței face parte din categoria situațiilor-limită descrise de K. Jaspers. Fiind o situație-Închisă, limitativă a vieții, omul dorește să suprime durerea, să scape de ea. El nu dorește ca medicul să-i spună adevărul despre natura și cauza durerii sale, pentru că din punct de vedere psihanalitic omul asociază durerea cu boala, pe care o refuză. Nici un om nu poate accepta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe terenul fericirii. Pentru A. Schopenhauer „existența este culpabilitate și, prin aceasta, suferință”. După M. Scheler „sentimentul suferinței crește odată cu dezvoltarea civilizației, negăsindu-și compensația decât În iubire, ca sentiment al seninătății”. M. Scheler crede că pentru a diminua și suprima orice suferință există două metode: aă lupta activă Împotriva cauzelor obiective, naturale sau sociale ale durerii și suferinței, rezistența absolută contra răului; bă Încercarea de a reduce În interiorul nostru suferința produsă de către rău, printr-o rezistență instinctivă și automată, cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca o experiență de trăire interioară a răului; bă o atitudine de opoziție activă, de respingere și refuz, care se manifestă ca o luptă sau ca o confruntare exterioară directă cu răul. Toate Încercările de a evita sau de a suprima suferința, remediile utilizate Împotriva acesteia au ca unic scop Înlocuirea sa cu plăcerea. Hedonismul este scopul la care visează umanitatea. Toate remediile suferinței fizice, sufletești sau morale se caracterizează fie prin rezistența pasivă, care acceptă suferința ca o condiție a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de refacere a unității persoanei prin Întâlnirea reciprocă În planul interiorității sufletești cu celălalt. În felul acesta, dorul devine o aspirație a completării, a plenitudinii reciproce a două persoane În planul interior al acestora. Este semnificativ faptul că moartea, care suprimă existența fizică, corporală, ca prezență obiectivă În lume a unei persoane, nu anulează relația mea cu celălalt care, pentru mine, a plecat din lume. Cel care moare, care a fost, continuă Însă să rămână În memoria mea afectivă, ca dor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să mă port când sunt liber?”. Acestea sunt Întrebări care emerg din conștiința morală În situațiile de acțiune ale vieții. Opusul libertății este constrângerea. Constrângerea ca interdicție care impune individului și/sau Cetății norme care-i Îngrădesc sau chiar Îi suprimă libertatea. Dacă libertatea semnifică faptul de „a fi tu Însuți”, constrângerea Îți impune cu caracter de obligativitate „a fi conform unei voințe străine și de regulă, nedorită”. Dar constrângerea poate veni și din interiorul persoanei sub formă de scrupule morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un discurs subînțeles pragmatic. Spre menajarea susceptibilității Porții (comanditarul cronicii se bucură de trecere la Istanbul), A. îl tratează cu ambiguă îngăduință, la concurență - neștiută - cu Eftimie, ce motivase fără echivoc și aprobase, în letopisețul paralel, complotul ce-l va suprima pe Ștefăniță. Exagerarea dispoziției pioase și dărniciei ctitorului Lăpușneanu față cu propria zidire de la Slatina (e invocată și faimoasa convertire ca Pahomie monah, răstălmăcită cinic, în alt veac, drept joc duplicitar, al histrionicului personaj, cu „masca” morții în final) anticipă
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
la nivelul extremităților. Mișcările atetozice sunt amplificate de emoții sau stări de excitabilitate ridicată; sunt atenuate în repaus și dispar în timpul somnului. Atetozicii sunt capabili să realizeze gesturi precise, conform unei traiectorii corecte, cu condiția ca spasmele musculare să fie suprimate cu ajutorul unui aparat cu funcție reglatoare; gestul rezultat este lent, dar adaptat scopului (Plas, Hagron, 2001). Pendefunda et al. (1992) consideră că mișcările atetozice se întâlnesc în hemiplegiile infantile, fiind însoțite frecvent de mișcări coreice. Hemipareza senilă prin scleroză cerebrală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu privire la poziții și atitudini ce pot fi adoptate, dar și la evitarea acelora care provoacă dureri; poziția în pat este de decubit dorsal, cu capul așezat pe o pernă netedă și dură, pentru a menține o înălțime potrivită care să suprime durerea; în poziția așezat se preferă un fotoliu cu spetează înaltă, pentru a sprijini capul, eventual cu o pernă la ceafă, dar cu bărbia ridicată; se interzic unele poziții menținute timp îndelungat, cum ar fi capul aplecat înainte pentru scris
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reflex la o excitație dureroasă, dar poate apărea și ca o tulburare dinamică sau ca o dereglare a mecanismului de contracție (Robănescu, 1983). Procesul de decontractare dispune de o serie de mijloace cum sunt cele chimice, produse prin intermediul cărora se suprimă reflexul tonic de întindere, sau mijloace fizioterapice, cum ar fi: galvanoterapia, hidroterapia etc. Mijloacele kinetoterapeut ice utilizează mișcarea, având la bază mecanisme neurofiziologice de inhibare a neuronilor motori respectivi. Ca modalități de realizare a decontractării se pot folosi metodele Bobath
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
foarte important ca în timpul acțiunii să nu se declanșeze dureri la nivel articular sau muscular. În caz de durere articulară, trebuie verificate: modul de plasare a segmentelor (o eventuală nerespectare a axelor); cursa articulară solicitată (o modificare a acesteia poate suprima durerea); rezistența (care poate fi excesivă pentru starea țesuturilor articulare și periarticulare). În caz de durere musculară, trebuie verificate: rezistența (care trebuie diminuată sau amplificată în mod progresiv, după un moment de încălzire); timpul alocat activității, respectiv odihnei (o activitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
des utilizate sunt: postúrile de drenaj bronșic, postúrile antideclive sau proclive pentru promovarea sau blocarea circulației de întoarcere, postúrile de drenaj biliar etc. Postúrile sunt utilizate pentru realizarea unor obiective cum ar fi: obiectivul sedativ, destinat să reducă sau să suprime durerea, și obiectivul morfologic, ce urmărește prevenirea și, după caz, corectarea retracțiilor musculo-tendinoase. După Larousse (2006), dezvoltarea posturală se referă la organizarea structurilor și activităților care-i permit omului să stea în picioare și să se deplaseze. În controlul postural
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sistemului nervos central și neuromuscular. După T. Sbenghe (1987), în activitatea de recuperare sunt utilizate: postúrile antalgice sau sedative, postúrile corective și postúrile de facilitare. Postúrile antalgice sau sedative sunt poziționări pasive adoptate de către pacient în mod spontan, pentru a suprima durerea. Durata de menținere a postúrii antalgice este de la câteva ore până la câteva zile. Postúrile corective sunt utilizate pentru a redobândi mobilitatea pierdută, fiind indicate în redori ale părților moi periarticulare: mușchi, aponevroze, tendoane, indiferent dacă sunt sau nu însoțite
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și cel dinamic. Tulburările de echilibru pot fi puse în evidență prin utilizarea probei Romberg, care exprimă tulburările membrelor inferioare și ale trunchiului (Pendefunda et al., 1978). Principalele tulburări ale ehilibrului static sunt: dezechilibrul apare sau se exagerează atunci când se suprimă controlul vizual; căderea sau tendința de cădere are loc pe partea opusă sensului rotației aparente a obiectelor, pe partea opusă secusei rapide a nistagmusului, de aceeași parte cu secusa lentă; proba Romberg se pozitivează după o perioadă de latență, tendința
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]