162,438 matches
-
chipul cu rânjet asasin al lui Che Guevara, fie în suflet ideile care, în cele din urmă, l-au făcut pe Castro om, stângiștii români par animați de dublul neastâmpăr al setei de revanșă și al dorinței de a recupera sursele de câștiguri ușoare pierdute odată cu alegerile. A veni într-o lume de-o sărăcie înfiorătoare cu acadeaua "protecției sociale" pe care, chipurile, doar ei o pot asigura, înseamnă a îngădui, încă și încă o dată, lupilor să devină paznici la stâna
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu pune accent, chiar surclasează informația că Vincent van Gogh ar fi consumat peste măsură absint: „S-a mai întâmplat că rația / de absint zilnică / între timp o dublasem. Vezi bine, trepidam că un motor din toate / încheieturile. / Aveam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai întâmplat că rația / de absint zilnică / între timp o dublasem. Vezi bine, trepidam că un motor din toate / încheieturile. / Aveam să constat în curând ce vă să zică „efectul de galben”. (Deh! - Efectul Coandă, Efectul Sorescu, între altele !). Aceeași sursă americană, citată mai înainte, a atras atenția ca pictorul „nu a fost nebun, nici alcoolic, cum s-a presupus până acum”. Comparatistul Virgil Dumitrescu stăruie, în timp și în spațiu, asupra diferitelor maladii pe care le-au încorporat doar... geniile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau a-L face vinovat pentru toate tâmpeniile noastre. Revenind la Internet și avantajele lui, îl mărturisim și noi, citând astăzi, 25.04.2011, adresa: pe ,,Ion de la gară”. Da, Ion de la gară, despre care se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o diferență copleșitoare, care îi întunecase mintea nemulțumitei beneficiare. Apăruse burghezia proletara. Incidentul a fost confirmat de mai multe surse, inclusiv de Lucia Hossu Longin, în lucrarea, Memorialul Durerii, apărută la Editură Humanitas, din București, 2007, la pagina 116. Anii au trecut. Ignoranța analfabetului a început să facă ravagii. Implementarea comunismului cu forța a răsturnat valorile, atât în acea tranziție
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
creștine. Creștinul trebuie să fie caracterizat de verticalitate în gândire, faptă și cuvânt. Mântuitorul condamnă comportamentul duplicitar, arătând că omul nu poate sluji la doi stăpâni în același timp. De altfel, minciuna, fariseismul și ipocrizia, constituie cauze ale sciziunii interioare, surse ale conflictelor sufletești. Părinții neptici ne îndeamnă să păzim mai ales capul șarpelui, adică gândul vătămător, ca nu cumva, prin primirea capului (prima răsădire a gândului) să primim și celălalt trup al șarpelui (consimțirea cu plăcerea). Până sunt încă prunci
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
scot afară o materie complet moartă, dar avortează odată cu fătul și iubirea de oameni.<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogul, II, 10, trad., note și indici de Pr. Prof. Dumitru Fecioru Edit. IBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 267. footnote> Aceasta a fost, probabil, sursa de inspirație pentru Maica Tereza (cu ocazia decernării Premiului Nobel pentru Pace la Oslo, în 11 octombrie 1979), când a spus că în fiecare avort sunt două morți: copilul nenăscut și sufletul mamei.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, Un cuvânt
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
καὶ μέλαινα), pentru că impuritățile i-au modificat nuanța aurie sau strălucitoare. Categoriile implicate aici concordă cu cele precizate anterior de Sfântul Grigorie. Un suflet sănătos pur rămâne strălucitor și de aur, în timp ce sufletul nesănătos, impur se decolorează și se înnegrește. Sursa întunecimii sufletului, în concordanță cu matricea simbolică reliefată mai sus, originează din păcat. Ca și anterior, Sfântul Grigorie nu-și bazează interpretarea alegorică pe păcătoșenia sufletului întunecat. Din contra, subliniază soluția, nu problema, spicuită din Cântarea 1:5. Pătat de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul pieptului Lui; ea devine sursă de hrană, trezind în alții atracția față de Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe care a însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian, pe care l-am denumit „Logophasis”: în contextul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a fi în stadiile sale de început datorită creșterii sale perpetue spre ceea ce este cel mai mare bun”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Motivul pentru această devenire infinită este chiar infinitatea sursei<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
un reprezentant demn și liber al apusei lumi interbelice, nu mai are nici o importanță din moment ce iconografia comunistă, începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. în imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
Elena Zottoviceanu Problema, cu o operă de a cărei sursă literară nu poți face abstracție, este că obligă (sau ar trebui să oblige) la o viziune scenică care să țină seamă de punctul de pornire. Și totuși, regizorii de mult lasă frâu liber unei inventivități nu totdeauna justificate logic, estetic
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
slăbiciune inerentă condiției umane.”<footnote Ibidem, p. 191. footnote> (c) ideea împrumutului de mijloace din știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit poate și de felul în care sursele retorice sunt adaptate la teoria picturii prin Alberti. Când acesta preia din teoria retorică antică ideea diversității stilurilor și a dezirabilității, pentru retorul perfect, de a le stăpâni pe toate (s.n. - O.G.), el o transpune în sfera picturii, într-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lui Beethoven de stilul lui Bach, Mozart, Debussy sau Verdi (stil individual). Raportarea cazului stilistic beethovenian la specificul implementării și realizării acestei concepții organice în muzica întregului secol al XIX-lea îl valorizează pe compozitor ca un punct nodal, o sursă sau o intersecție conceptuală, justificând și legitimând cu de la sine putere imaginea „beethovenocentrismului” lui Ivan Ivanovici Sollertinski. Prin raportarea la trecut, Beethoven se prezintă ca un prim practicant al concepției organice, în opoziție cu întreg trecutul retoric-polifonic al Renașterii și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și secund, precum și (2) contrastul relației tonale-expresive între blocurile tematice în secțiunea Expoziție și Repriză, deoarece evoluția de la prima secțiune la ultima este orientată înspre relevarea identității („înrudirii” intonaționale) între temele „încleștate” și, ulterior, „împăcate”. Acești trei parametri - intonația ca sursă a întregului discurs, simfonismul ca elan vital în sens procesual, care străbate (prin) întreaga lucrare (sugestiv fiind germanul durch, englezescul through sau rusescul skvozi) și dialogismul ca principiu conflictual-generativ, definesc natura mutației și diferența specifică între gândirea de tip retoric
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
aceasta, a vremelniciei sensibile, este în stăpînirea diavolului, de unde și nevoia de te lepăda de ea spre a trăi numai în vederea celeilalte lumi, la arabi lumea sensibilă nu numai că trebuie acceptată și prețuită, dar chiar trebuie privită drept o sursă de bucurii. Așadar, învățătura arabă îți cere să te bucuri de lumea aceasta, și asta în ciuda faptului că ea, trecătoare și iluzorie cum este, nu are rangul mîntuitor al empireului inteligibil al lui Allah. Și încă un lucru: prima poruncă
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
Revelația" a fost pentru mine faptul că Disney și-a creat celebrele desene animate, inspirîndu-se mult din ilustrația de carte europeană a sfîrșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. De altfel, subtitlul expoziției vorbea de ,sursele de inspirație ale artei studiourilor Disney". Am aflat așadar că prin 1935, cînd a vizitat a doua oară Franța și avea deja proiectul de a realiza Albă-ca-Zăpada, Disney, consiliat de colaboratorii săi apropiați, a achiziționat peste trei sute de cărți ilustrate
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
a achiziționat și multe desene originale ale germanului Heinrich Kley, reprezentant al mișcării Secesiunii din München. Toate aceste achiziții au fost puse la dispoziția desenatorilor din Studiouri care au profitat din plin de ele. Expoziția pune adeseori față în față sursa de inspirație și desenul animat, tot așa cum dezvăluie și sursele cinematografice ale acestuia. Cele mai convingătoare mi s-au părut apropierile între filmul lui Disney, Albă-ca-Zăpada și ilustrații ce exploatează fantasticul și fabulosul terifiant de Eugčne Grasset (Trei femei și
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
reprezentant al mișcării Secesiunii din München. Toate aceste achiziții au fost puse la dispoziția desenatorilor din Studiouri care au profitat din plin de ele. Expoziția pune adeseori față în față sursa de inspirație și desenul animat, tot așa cum dezvăluie și sursele cinematografice ale acestuia. Cele mai convingătoare mi s-au părut apropierile între filmul lui Disney, Albă-ca-Zăpada și ilustrații ce exploatează fantasticul și fabulosul terifiant de Eugčne Grasset (Trei femei și trei lupi), Gustave Doré (Nocturnă cu elfi), Theodor Kittelsen (Trollul
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
ales cînd este vorba de cartea și cultura pentru copii, în care desenul animat are un loc sigur. Și nu știu dacă în civilizația imaginii în care trăim acest lucru trebuie să ne îngrijoreze, cîtă vreme textul este totuși inspiratorul, sursa, punctul de plecare și cîtă vreme ilustrația nu-l sărăcește, ci îl îmbogățește și îl împrospătează, îi dă o nouă viață. Cum fac parte dintre optimiștii care cred că viața cărții pe hîrtie nu este totuși serios amenințată, iau această
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
rog, atâta câtă este). Asocierile logico-semantice sunt mereu surprinzătoare, așteptarea cititorului este adesea prinsă pe picior greșit, fapt menit să păstreze intactă cota de interes a unei cărți care, la un moment dat, ar fi putut deveni redundantă. O primă sursă de umor în discursul vedetelor este beția de cuvinte. Odată dat semnalul "ON AIR", unii politicieni deschid pur și simplu robinetul vorbelor. Plăcerea lor de a se auzi rostind neologisme cât mai rare este de nestăvilit, iar pe altarul ei
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
cules obiectiv din realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate de culegere, nu au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor de la sursa de producție - poporul - înaintea cercetătorului; și nu au avut grijă pentru ca nici-o deformare să nu altereze originalitatea cântecelor”<footnote Breazul, G(eorge) - Arta muzicală în cultura românească; în: Gândirea, București, An VIII, nr. 6 - 7, iunie - iulie 1928, p. 241
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
tom 32, nr. 3, 1987, pp. 227 - 228; footnote> . - Pentru istoria muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare, cu valoarea ei intrinsecă, dar și ca sursă de inspirație pentru creația de factură occidentală, de la școlile de psaltichie din îndepărtatele veacuri medievale, până la marile personalități ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea: Anton Pann, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, Eusebie Mandicevschi, D. G. Kiriac
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
doar postul ,Europa liberă", iar la televizor urmăream meciurile de fotbal și eventual vreun film vechi. Îmi petreceam o bună parte din timp citind după pofta inimii și scriind cronici literare. În momentul în care auzeam vocea binecunoscută, închideam instantaneu sursa care o propaga, din plictiseală. Pe diverșii politruci care se abăteau prin școală spre a ne instrui în diverse chestiuni îi judecam individual, în funcție de prestația lor. Unii făceau exces de zel, pe fețele altora se citea clar stânjeneala de a
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
în parte prin uz, în parte prin cărțile de gramatică (în care punctuația ocupa adesea un loc destul de redus), în bună măsură prin îndreptarele practice și manualele școlare din ultimii 150 de ani. Ar fi util să confruntăm toate aceste surse cu practicile lingvistice din diferite perioade. Citim de obicei textele mai vechi în ediții moderne, fără să ne gîndim prea mult la faptul că punctuația lor este actualizată, modificată conform normelor în curs. În cele mai vechi gramatici românești terminologia
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]