188,645 matches
-
Breban intervine mereu în text pentru a enunța el însuși, cam în aceiași termeni, bine știutele teorii. Scrisorile unei anume Gabi sunt omenește false și literar redundante, expeditoarea ținând să-i rezume destinatarului, lui Amedeu, teze pe care acesta le susținuse anterior în fața ei sau a altora (,Pe scurt, iată cam ce Ťdebitaiť, ce spuneai, ce-mi comunicai"). Curată suceală! Va trebui, de asemenea, acel cititor bine antrenat, să nu demobilizeze în fața multelor exprimări nefirești, a neglijențelor, a oralității nenaturale a
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
nu e scutit nici autorul), în fața confuziilor și a erorilor de informare. Acestea pot fi trecute, la nevoie, în contul prea guralivelor personaje, care înșiră cu mare debit vrute și nevrute, fără a se mai și controla pentru că nu au când. Unul susține, de exemplu, că a citit o carte inexistentă a lui Caragiale, ,Mofturi și schițe", iar altul crede că ar exista un ,ilustru contabil" caragialian pe numele său ,nenea Păvălache". Se gândea, desigur, la nenea Anghelache din Inspecțiune, care nu era
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
altul crede că ar exista un ,ilustru contabil" caragialian pe numele său ,nenea Păvălache". Se gândea, desigur, la nenea Anghelache din Inspecțiune, care nu era însă contabil, ci casier. Alt personaj face două confuzii de istorie într-o singură propoziție, susținând că deviza ,România prin ea însăși" ar fi fost lansată de Frontul Renașterii Naționale, iar această formațiune politică i-ar fi aparținut lui Iorga. Or, deviza era a liberalilor, iar Frontul Renașterii nu a fost condus de Iorga, ci de
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
străină, venit din altă parte". Așa se referea dl Severin la Traian Băsescu și, prin extensie, la cei care ,vor puterea" și știu ,să înțeleagă și să manipuleze perfect suferințele popoarelor în mijlocul cărora trăiesc". Așadar, ,alogenii" nu sunt ,diferiți", cum susține a posteriori dl Severin, ci ,trăiesc chiar în mijlocul popoarelor"! Că în articolul din 6 august ,eroii alogeni" dobândesc atribute pe care în cel din 2 august nu-l au, arată doar mizeria morală în care un om de inteligența d-
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
mărite și-i transmite fratelui cu satisfacție preferința Varvarei pentru el. Caută prilejuri de a deschide vorba despre delicatul subiect, trimite emisari în preajma ei, ba se gândește chiar la pețitori. Așteptarea uzează și sora devotată transmite starea de spirit: ,Tigroaica susține că îmbătrânește de la o zi la alta și e hotărâtă să-și schimbe planurile. Aud de la alții că nu-i logodită cu nimeni și trag nădejdea că va fi a noastră. Nu mă hotărăsc să mă informez în legătură cu acest lucru
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
sau pentru lectură. Și astfel ajung la trăsătura esențială a autoarei noastre: scrisul ca scop în sine. Cu Yourcenar avem de-a face cu o calofilie dusă pînă la forma de incantație discretă a frazei, situație în care fraza se susține prin propriul ei ritm și prin propria ei sonoritate. În acest caz, ceea ce se spune despre un personaj este însutit mai important decît personajul propriu-zis. În acest fel, obiectul scrisului trece cu totul în umbră, fiind complet eclipsat de felul
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
final, trage o concluzie dezamăgitoare pentru mulți: în respectiva groapă comună erau rămășițele, vechi de cîteva secole, ale victimelor unei epidemii de ciumă, nicidecum ale victimelor comunismului, cum se bănuia. Ca întotdeauna, această concluzie este contestată de unii martori care susțin că anumite tigve purtau urmele gloanțelor. Deși este pretextul narațiunii, povestea gropii comune nu are cine știe ce pondere în cadrul romanului. Ea nu face decît să aducă laolaltă, ca în Boccaccio sau la Sadoveanu, oameni din lumi diferite, cu propriile lor experiențe
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
conducător al Partidului Național Român și fost președinte al Consiliului de Miniștri. Vaida se va bucura de sprijinul grupărilor Cuza și Goga, ca și de cel al Frontului Românesc. Garda de Fier n-o să intre în guvern, dar îl va susține pe domnul Vaida. O altă soluție a crizei latente decât chemarea lui Vaida nu poate fi luată în considerare, dat fiind că național-țărăniștii, cel mai mare partid, n-ar putea prezenta un prim-ministru, întrucât Maniu, adversar personal al regelui
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
nu se potrivea cu ceea ce vedeau pe stradă. Marginali prin limbă și minoritari prin culoarea pielii, erau încurajați să încerce să-și întărească identitatea veche, în detrimentul celei noi: ,Mulți dintre ei nu știu dacă sunt britanici sau musulmani, sau amândouă", susține un bun cunoscător al mediului anglo-asiatic. Încercările occidentale de a trece cu vederea aceste diferențe n-au dus la rezultatele scontate. Se vorbește puțin sau deloc despre rolul bandelor de ,hooligans", de ,skin-heads", de atacurile violent-rasiste ale tinerilor britanici organizați
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
cultural, ca mulți alți intelectuali, Nae Ionescu avea o atitudine stranie - recunoștea aportul evreilor, dar îl considera, istoric, încheiat, iar în plan politic îi considera ,nocivi". Cu zece ani înainte de a muri, când avea doar 28 de ani, Sebastian a susținut la Institutul Francez din București o conferință (în limba gazdelor) pe tema ,Specificul național", în care punea accentul pe aspectul psihologic al opțiunii, încercând să elimine culoarea socio-politică a acestui ,specific". Din păcate istoria nu i-a dat dreptate, alții
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
începe să scadă. Cristoiu poposește apoi la Azi, oficios al PDSR-ului, de la care pleacă fiindcă nu-i poate ridica tirajul. Își începe cariera la Realitatea, patronată pe atunci de Silviu Prigoană. În timpul intervenției americane în Irak, Cristoiu face rating. Susține pînă în ultima clipă și împotriva evidenței că americanii vor fi învinși de Saddam. Din nou Cristoiu e pus pe liber. Se retrage strategic la Biblioteca Academiei, ca de fiecare dată cînd rămîne fără slujbă. Primește o rubrică la un
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
se afla în ilegalitate iar după anexarea Austriei de către Germania nazistă, el s-a distanțat vădit și categoric de mișcarea național- socialistă, convertindu-se la catolicism.Cîțiva ani după război a fost supus interdicției de a publica. Cunoscătorii biografiei canettiene susțin că autorul a știut adesea să-și transforme semenii în mingi de ping-pong, observație verificată poate mai ales de relațiile cu partenerele de viață: cu cele două soții,Veza și Hera, cu numeroasele amante. Turbulențele sentimentale nu au afectat ritmul
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
clar, poetul situându-se de partea unei clase (țărănimea) condamnate să dispară în noua orânduire. Lumea țărănească este ,vertebra de pământ" ce ține laolaltă Neamul și Patria, o tradiție cu un capăt pierdut în negura cosmică și cu un altul susținând, ferm, faptele noastre de azi. Organicismul viziunii, comparabil cu cel eminescian, dar întors în sine până la tautologie, face din Ion Gheorghe un neomodernist ieșit din rândul ,șaizecist", un poet al concretului apăsător (iar nu al volatilității luminoase) cu mâinile împlântate
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
copilăriei mele, am avut imaginea bruscă a intelectualului-savant plasat mult mai aproape de fericire decît orice ambițios fecund în resurse și sigur pe mijloacele sale, trezindu-mă în fața unui ilustru raissoneur ce plătește zi de zi cu osteneala de a se susține, onoarea de a se fi ridicat. Mi-am amintit atunci momentul cînd, la o emisiune de-a lui Iosif Sava, erați revendicat de către disputatul amfitrion, drept un tutore al vieții artistice de pe un perimetru mușatin prea mult ocolit de raidurile
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
Novac, slujitorul unui instrument ce numai la noi nu e privit ca june-prim și primit ca prim-ministrul unora dintre cele mai voluptuoase sonorități. O orchestră e ca o casă care, după ce a fost construită și împodobită, comportă un efort susținut de întreținere; la un moment dat chiar nu mai ajunge s-o repari și s-o proptești, trebuie s-o dărîmi și s-o reconstruiești. Orchestra de Cameră Radio este în prezent o atare reconstrucție grație căreia își găsesc adăpost
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
bine, chiar dacă uneori au avut soarta albinelor disprețuite de viespile ce le mîncau mierea. (Se poartă și la case mai mari). Unii dintre ei (Horia Andreescu, Cristian Brîncuși) au lucrat la structura de rezistență, împlantînd acei stîlpi care să poată susține o politică repertorială exprimată printr-o diversitate stilistică impresionantă. Alții (Nicolae Costin, Mioara Bâscă) Și-au asumat rolul de a face clădirea funcțională printr-o formulă pe cît de simplă, pe atît de eficientă: aplicarea unor forțe la un ansamblu
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
prin cugetare numai spre cele ce sunt mai presus de cele văzute. Așa și auzul devine mort și nelucrător, deoarece sufletul e preocupat numai de cele mai presus de cuvânt”1. Tomáš Špídlik referindu-se la schema Sfântului Teofan Zăvorâtul, susține că ar trebui să presupunem încă o ultimă treaptă a extazului: o suspendare a tuturor facultăților sufletului în care nu mai lucrează decât puterea Duhului. Dar cărei stări psihologice îi corespunde aceasta? Poate că această stare e cea numită „somnul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
spre lumea viitoare, și sugerează că însăși elasticitatea conceptului de suflet purtat pe aripi într-un regat ceresc a permis asimilarea ideii în iudaism și creștinism 16. Parte a acestui proces de asimilare a fost preluată din Orient, iar Goodenough susține că Pasărea tunetului este simbolul soarelui în Mesopotamia și, în ultimă instanță, simbol al puterii zeilor; cea mai mare putere și-o adjudecă acest simbol în concepția iudaică asupra rolului vulturului, care permite păsării să reprezinte puterea lui Jahve 17
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
treptat condiția de evreu, mai mult sub presiunea condițiilor politice ale anilor ´30 decât din proprie inițiativă. A fost consecvent editat și asiduu comentat atât în Franța, cât și în România. La Paris există o ,Société d'Etudes Benjamin Fondane", susținută de fondanieni devotați, cum sunt Monique Jutrin, autoarea unui eseu monografic și a numeroase alte studii despre scriitor, și Michel Carrassou, care deține drepturile de moștenitor al lui Fondane. Acestora li s-a adăugat după 1990, printre devotați, Petre Răileanu
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
de sobră, de autentcă comunicare. Gallardo del Ray aparține acestei tradiții seculare marcând cu demnitate profesională, în egală măsură, momentul actual. Mai mult decât performanța instrumentală în sine, mai mult decât performanța muzicală, este de observat preformanța în planul culturii. Susținut la Ateneul Român și organizat cu concursul Institutului "Cervantes" din București, recitalul oferit de Gallardo del Ray a fost structurat în două secțiuni distincte dintre care prima, consistentă, a fost dedicată creației spaniole a Renașterii; este o creație puternic marcată
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
autoritară și excesivă, ca tot discursul lui Guénon. E o expunere metafizică, făcută să nu se schimbe, în esență, ci doar să-și rotească punctele de interes. O formulare care se potrivește, de altfel, cu unitatea pe care Guénon o susține riguros. Dă, pe lîngă asta, și rețete de ,asimțire" a acestui Unu inexprimat, căutînd căi pe care absolutul se împărtășește fără să se împartă: limbile, cetele de îngeri, culoarele de aer ale spațiului. Recuperarea la care tinde el ține, oricum
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
două plachete de proză aveau să-l impună în curând drept unul dintre reprezentanții reputați ai avangardei poloneze interbelice, în același timp, precursor al modernismului contemporan. Afirmația este confirmată de W. Gombrowicz în Jurnalul său: ,Situată în fruntea orientărilor avangardiste - susținea fără ezitare autorul Cununiei, - triada noastră reprezenta șansa literaturii polone în aria universală: Witkiewicz, un nebun disperat - afirmarea premeditată a nebuniilor artei pure; Schulz, un nebun sacrificat - rătăcirea în meandrele formalizării, iar eu, un nebun răzvrătit - intenția de a răzbate
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
eliberate de tirania comenzii sociale, a utilitarismului publicistic etc., - demonstrația nu presupune obstacole de netrecut, acordându-i scriitorului polonez calitatea de precursor mijlocit sau direct în procesele de înnoire ale creației universale prin cuvânt. Este și ceea ce lămurește interesul din ce în ce mai susținut pentru opera lui, judecarea ei din cât mai multe unghiuri și de pe poziții cât mai diverse soldându-se cu rezultate benefice pe mai multe registre interpretative și istorico-literare. Ca și creșterea notabilă a apetitului cititorului de la noi pentru versiunea românească
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
n-ar fi la mijloc decât o răfuială în familie (fie ea și una regală), lucrurile ar rămâne în perfecta lor vulgaritate. Cum acutele discuției au atins cote care ne privesc pe toți, e necesară o replică limpede la aberațiile susținute de Lambrino. Ele au și început, de altfel să vină. Articolul lui Andrei Oișteanu din revista ,22", ,Șah la Regele Mihai", sesizează un posibil efect pe termen lung: tulburarea relațiilor diplomatice româno-israeliene. Prin denunțul său (titlul articolului din Jerusalem Post
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
din țară sau din străinătate, reașază lucrurile în făgașul lor normal. Adică în cadrul dezbaterii ce îngăduie nuanțele și privilegiază rațiunea. Este evident că Regele Mihai n-a fost, în perioada dictaturii antonesciene, instigatorul, asasinul și creatorul statului nazist român, așa cum susține delatorul său oficial. E datoria istoricilor să ducă mai departe cunoașterea evenimentelor și interpretarea lor. Ca intelectuali critici, e misiunea noastră să semnalăm abaterile, reaua-credință și ticăloșia, mai ales atunci când ele riscă să afecteze o societate întreagă. Subiectul oferit astăzi
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]