5,048 matches
-
unul dintre directorii World Justice Project care militează pentru instaurarea statului de drept în lume. Spun toate acestea pentru că nu această Europă, în care un comisar pentru Justiție din Comisia Europeană poate decide prin presiune, împotriva voinței poporului unei țări suverane, este Europa pe care eu și cei din familia primilor președinți democrați din Europa Centrală și de Est am gândit-o, împreună cu marii lideri ai Uniunii Europene din acel timp. Dacă a fost vorba de o impunere a respectării valorilor
MANDATUL LUI BĂSESCU E ILEGITIM de MIHAI MARIN în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343815_a_345144]
-
-n tăcerea Tumultului de nașteri în ritualul sfânt ! Cât viața este visul și visul o speranță, Iară speranța-i totul și totul este-n plan, Să ne-nchinăm smerenic, pios și cu pedanță Celui ce în simțire e sfânt și suveran ! O, Doamne, rugăm vino, revino în cetate ! Mai dă un semn prin care arată că trăiești Mai marilor puterii de pe pământ le-abate Psihoza rătăcirii și-a culmei mișelești ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: Î N C H I N
Î N C H I N A R E de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343422_a_344751]
-
completează acest mănunchi de gânduri și simțiri adunate din locuri străbătute cu pasul. Palatul „Felix Romuliana” de la poalele muntelui Măgura din Valea Timocului ori relicvele regale ale Sarmizegetusei ne amintesc de lumea dacică și tainele ei încă nepătrunse de ochiul suveran al istoriei. Palatul Mogoșoaiei, Curtea domnească din Potlogi îl aduc spre nemurire pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, personalitate marcantă a devenirii culturale românești. Nu-l uită nici pe Vlad Țepeș și insula Comanei ca piatră de hotar statornicită pe calea neuitării
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
vă permită să vă împăunați așa de tare la noua conducere a statului român, pe care ați intimidat-o. Tânăra și firava conducere a țării, care luase pulsul intelectualilor, muncitorilor și țăranilor, a dorit o întoarcere la statutul de popor suveran, iar Dvs. i-o interziceți. Nu aveți acest drept, pentru că, din punct de vedere intelectual, nu ne puteți întrece și, mai ales, pentru că nici noi nu vă admitem să ne jalonați viața la periferia Europei, conform aberațiilor din concepțiile care
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE JOSÉ MANUEL BARROSO de MARIN RADU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343448_a_344777]
-
Foto: " Coloana Femeia-ingerul melancoliei " ( lemn de cireș) , cele trei "zeite-mume" ale pământului și " Vânătorul stelelor " pe harta României ( care nu mai e demult suverană...) Acum, la început de an 2012, să ne amintim de revoluția din '89 : " Azi în Timișoara, mâine în toată tzara " - Istoria se repetă ( cu noi scenarii ), după 22 de ani, să sperăm că se va declanșa adevărată revoluție a conștiinței
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTEI IN 2012 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343450_a_344779]
-
Valahimii): Este demonstrat că ambele provincii, cunoscute [...] sub numele de Moldova și Valahia au format [...] parte din vechea Dacie [...]»; În cazul nostru special este de dorit, în primul rând, ca provinciile actuale Moldova și Valahia să constituie un singur stat suveran, fie sub vechea denumire de Dacia, fie sub una mai modernă, cea de Valahia Mare (Grande Valaquie), așa cum fusese înaintea separării celor două state...» (p. 8 sq.). A nu se uita că studiul lui Em. Vîrtosu (Vârtosu), din anul 1965
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
căpătâi calvarul și tâlcul cuvintelor topesc iernile de gheață ce-mi înhață altă plecare-n pustii ca să știi rătăcesc ades prin volburi veghea în adânc de scorburi multe alte haiducii-n veșnicii virtuții i-s umil precum un vechil servituții suveran și nobil ca un bumerang urcior cu apă vie pe tipsie freamăt dulce ce-nfioară boncăluit de căprioară cu balans de talang doar cununa zorilor stă pe coama norilor veghind poala aștrilor și un univers de gânduri să pun în rânduri
RISIPIRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343512_a_344841]
-
favorabile, încurajatoare, în care-i recomanda călduros pe autorii recenzați publicului românesc. Dar nu am văzut din păcate nici o cronică scrisă de alții la cărțile acestui scriitor generos, cu vocația prieteniei. Știam demult că în lumea literară românească invidia este suverană, că sentimentul de prietenie și de reciprocitate lipsește cu desăvârșire, așa că nu m-am mirat. Noi, românii, ne pricepem foarte bine să ne marginalizăm și să ne asasinăm valorile! Mare mi-a fost bucuria când revenind în țară la sfârșitul
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții. ... 65. În consecință, identificarea și aplicarea textului de lege în modalitatea în care a fost supus interpretării prealabile, prin dezvoltarea unor raționamente logico-juridice, constituie prerogative care sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind înglobate funcției jurisdicționale pe care acesta o are de îndeplinit și la care nu îi este permis să renunțe sau să o delege. ... ... 66. Pentru toate aceste considerente, constatând că nu au fost relevate elemente care
DECIZIA nr. 70 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297106]
-
care reprezintă un drept și o obligație ce aparține cetățenilor români. ... 6. Se susține că, potrivit dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), România este un stat ce are cinci caracteristici fundamentale, între care se regăsește și cel de stat suveran. Dispozițiile art. 2 din Legea fundamentală prevăd că suveranitatea aparține poporului, care o exercită prin cele două modalități, directă și indirectă, interzicând ca un grup sau o persoană să exercite în nume propriu suveranitatea. Contrar acestor norme constituționale, actul normativ
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
tratatele de apărare colectivă la care România este parte sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanții de securitate. ... ... 29. Textele constituționale invocate în susținerea obiecțiilor de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (1) care consacră statul național, suveran, independent, unitar și indivizibil, ale art. 1 alin. (5) privind principiul loialității constituționale, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 16 alin. (3) fraza întâi potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
raportului juridic dedus în concret judecății și pronunțarea soluției asupra cererii de chemare în judecată, prin verificarea modului de interpretare și aplicare a actului administrativ infralegal la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei, prerogative care sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind înglobate funcției jurisdicționale, pe care acesta o are de îndeplinit și la care nu îi este permis să renunțe sau să o delege. ... 51. Ceea ce se pune în discuție este determinarea, în concret, raportat la
DECIZIA nr. 109 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298152]
-
criticile ce vizează instituirea unor excepții de la regulile salarizării, întrucât nu Legea-cadru nr. 153/2017 constituie obiectul controlului de constituționalitate în cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale. ... 40. Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (1), (3) și (5) privind caracterul suveran al statului, respectiv principiul respectării Constituției și supremației sale, cu referire la loialitatea constituțională, principiul legalității și calitatea legii, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 16 alin. (3) fraza întâi, potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
cadru medical cu normă întreagă în condițiile art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 19. Textul de lege nu este discriminatoriu, întrucât, potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, este dreptul suveran al legiuitorului stabilirea condițiilor în funcție de care anumite categorii socioprofesionale se pot bucura de anumite beneficii, așa cum este cel prevăzut de textul de lege supus controlului de constituționalitate, acesta aplicându-se tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei fără
DECIZIA nr. 522 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297800]
-
competența de a complini o omisiune legislativă, de vreme ce, așa cum rezultă din cele de mai sus, aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constituțional al egalității în fața legii, astfel că nu prezintă relevanță constituțională, ci intră în marja suverană de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. În consecință, față de critica formulată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă, excedând competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
DECIZIA nr. 53 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291748]
-
sesizată cu o cerere de recunoaștere și executare a unei hotărâri arbitrale străine nu poate reexamina hotărârea respectivă pe fond. ... 24.3.4. Renunțarea la imunități Pentru multe Societăți de Proiect și mulți Finanțatori Principali, o clauză "curată" de renunțare la imunitatea suverană este o prevedere obișnuită așteptată de comunitatea investitorilor atunci când sunt încheiate contracte comerciale cu entități suverane. Această abordare este reflectată în clauza propusă. ... 24.3.5. Conexarea procedurilor arbitrale Contractul de PPP va face parte dintr-o "rețea mai largă de
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294934]
-
respectivă pe fond. ... 24.3.4. Renunțarea la imunități Pentru multe Societăți de Proiect și mulți Finanțatori Principali, o clauză "curată" de renunțare la imunitatea suverană este o prevedere obișnuită așteptată de comunitatea investitorilor atunci când sunt încheiate contracte comerciale cu entități suverane. Această abordare este reflectată în clauza propusă. ... 24.3.5. Conexarea procedurilor arbitrale Contractul de PPP va face parte dintr-o "rețea mai largă de contracte" între diverse persoane. Societatea de Proiect poate, de exemplu, să încheie un contract de PPP cu
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294934]
-
să aducă atingere prestigiului profesiei de polițist. Din cauza redactării imprecise a acestui text de lege, determinarea conținutului noțiunii de „comportare necorespunzătoare“ din perspectiva faptelor care aduc atingere prestigiului profesiei de polițist sau instituției reprezintă o problemă lăsată la aprecierea suverană a structurilor profesionale competente să stabilească asupra cazului de abatere disciplinară, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 360/2002. ... 6. Așa fiind, se susține că, în prezent, legea nu stabilește sfera faptelor care afectează/nu afectează prestigiul profesiei de polițist
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege, fără a mai fi necesară intervenția legiuitorului pentru ca, pe baza legii
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
de realizare a acestuia. ... 59. Curtea precizează că, în condițiile constatării conformității legii criticate cu dispozițiile constituționale invocate, oportunitatea soluției legislative conținute de legea în discuție nu poate fi supusă cenzurii instanței de contencios constituțional, ținând de opțiunea exclusivă și suverană a Parlamentului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 563 din 8 iulie 2020, precitată, paragraful 31). ... 60. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată, iar dezlegarea raportului juridic dedus în concret judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele de fapt particulare ale cauzei și pronunțarea soluției, este și rămâne în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind o atribuție înglobată funcției jurisdicționale pe care acesta are a o îndeplini independent. ... 41. Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază că prezenta sesizare este inadmisibilă
DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301269]
-
vizează instituirea unor excepții de la regulile salarizării, întrucât nu Legea-cadru nr. 153/2017 constituie obiectul controlului de constituționalitate în cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat în mod constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
criticile ce vizează instituirea unor excepții de la regulile salarizării, întrucât nu Legea-cadru nr. 153/2017 constituie obiectul controlului de constituționalitate în cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
legii până în prezent. Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 51/1991, „Prin securitatea națională a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție“. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1991
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]