6,881 matches
-
primelor experimente verslibriste franceze; poetul român face figură de pionier la nivel european, chiar dacă n-a perseverat în această direcție: Călcînd această țărînă mută, văd ce nu vedeți voi: umbrele-acelor eroi ai căror urmași suntem noi; și stînd în valea tăcută, îmi rîd de ritm și de-orice reguli îmi rîd; ritmul meu e zgomotul ce-l fac cu zalele lor". (Hinov) Doar vagi sclipiri pe un teritoriu de mare monotonie! Dacă ar fi murit o dată cu Eminescu, Macedonski intra în istoria
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
pădure, femeia fixează trunchiul unui molid bătrân, violul s-a petrecut probabil într-un decor similar. Adâncul pădurii devine amenințător, cu întunericul care emană dens de acolo, glasul deodată ascuțit al femeii oprește înaintarea băiatului care răspunde parcă unei chemări tăcute, simți încordarea cu toate celulele firii, răul s-a insinuat în miezul naturii și rezonează puternic. Nu există cu adevărat un refugiu pentru cei doi călători, mamă și fiu, iar la capătul călătoriei se află moartea. Găzduită în satul unde
Pe-un picior de plai... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7139_a_8464]
-
generic. De aici angoasa, de aici disperarea și o anume beție de cuvinte, încercînd să învăluie în coconi de argumente absurdul unui gest final și definitiv: "dela o tâmplă la alta, sângele sinuciderii mele virtuale se scurge negru, vitriolant și tăcut, ca și cum m'am sinucis realmente, gloanțele traversează zi și noapte creerul meu, smulgând terminațiunile nervului optic, acustic, tactil, aceste limite, și răspândind în tot craniul un miros de pulbere arsă, de sânge închegat, de haos. Port cu o eleganță specială
Minuni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7143_a_8468]
-
dictaturii puternice/hard, intense este liniștea. Limba dictaturii soft sunt diferitele forme ale tăcerii. Iar literatura are capacitatea să comunice foarte bine tăcerile. Literatura maghiară a tăcut în special în legătură cu evenimentele din 1956. O formă specială, deosebită a acestei comunicări tăcute a fost ironia. Pentru o dictatură situația este cât se poate de ridicolă, chiar cea mai periculoasă este atunci când devine ridicolă. Deci să stabilim, omul trăiește fie într-o dictatură, fie într-o situație ridicolă. De fapt, acum îmi dau
Peter Esterházy „Eu nu am probleme umane, ci probleme de elaborare“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7141_a_8466]
-
poveste, puteți realiza un desen prin care să spuneți experiențele și emoțiile voastre sau, de ce nu, puteți realiza o bandă desenată. Nu uitați că părinții și bunicii voștri știu multe lucruri atât despre voi, cât și despre prietenul vostru tăcut. Întrebați-i! Vom alcătui împreună un peisaj comun. După care, ne vom pune o întrebare: de ce avem nevoie de peisaj? De aici, însă, va fi loc pentru mai multe cercetări și povestiri de dus mai departe. . . Cum procedăm? Cercetarea
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
sau în echipă Documentare despre arborele/ arbustul ales Prezentarea rezultatelor documentării Realizarea unei hărți afective cu toți prietenii (arborii/ arbuștii) copiilor din clasa. Ce rezultate am obținut în urma observării și a documentării? Smaranda s-a gândit la un prieten tăcut și a ales un nuc din grădina casei, care are aproape aceeași vârstă cu ea. L-a desenat și l-a înconjurat cu informații pe care le-a strâns în luna martie, când aproape venise primăvara lângă București. Astfel, am
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
cămașa albă de școală. M-am îndreptat spre mica piscină, plină de frunze uscate și abandonată, fiindcă în casa ambasadorului lipseau copiii. Mi-am scos toate hainele, am rămas goală și m-am privit calmă, ca Narcis, în acea transparență tăcută. Am ezitat o clipă, dar apoi am spart oglinda apei și m-am scufundat adânc, adânc, adânc, amânând să mai privesc lumea, amânând pe mai târziu școala, mama, casa, sărăcia și viața mea toată. Am zăbovit o oră în adâncul
WENDY GUERRA by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4921_a_6246]
-
am scos limba și am plecat de acolo, beți turtă. Motocicleta a țâșnit pe bulevarde ca un cal slobod, iar Havana părea un deșert ce aștepta doar trecerea noastră. Am ajuns într-un cartier și mai ciudat și am coborât tăcuți. Eram brusc ademenită într-un loc dintr-o altă lume. Prezentare, note și traducere de Luminița Voina-Răuț (Roman în curs de apariție la Editura Vellant) Note: 1 E vorba despre Parque de Calzada y K, cunoscut mai ales ca Parque
WENDY GUERRA by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4921_a_6246]
-
nu se face înțeleasă decât prin scurte momente de acalmie, spre exemplu, când acesta îi arată fiului din vârful farului lunga întindere de apă, peisajul de o măreție insolitată. Tatăl a abandonat cuvintele, acțiunile împreună ar trebui să creeze solidaritatea tăcută a bărbaților, însă nu sunt de ajuns. Vania așteaptă ca dragostea, afecțiunea să fie comunicată altfel, poate cu o notă de expresie maternă. Însă există aici ceva mai adânc care are ca expresie omologarea sa virilă eșuată, testul de bărbăție
Tați și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6006_a_7331]
-
ziua de azi,/ ca să plătești duhurile care au băut din laptele subteran/ - își spuse// Aerostate, plângând./ Trebuie să-ți aduni anii în pumni ca să poți plăti, ca să poți/ scrie pe perete:/ Nici azi nu a nins./ În prag,/ o femeie tăcută sporește onoarea casei." Nu întâmplător, poemul îi e dedicat, in memoriam, lui Ioan Flora. Deși ridicat la rang de ciclu și de titlu, în tot volumul, numele mai apare doar de trei ori. Într-un alt monolog, Aerostate râde, închinat
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
săptămâna trecută conducerii hotelului să nu îl găzduiască pe președintele iranian, a convocat mai multe proteste în ultimele zile. Miercuri, mai mulți membri UANI au defilat pe biciclete în apropierea hotelului, purtând bannere al căror text îl denunța pe "partenerul tăcut al al-Qaida". Grupul intenționează să-i transmită lui Ahmadinejad și o petiție în care denunță programul nuclear iranian, încălcarea drepturilor omului în Iran și sprijinul acordat de Teheran terorismului. UANI, grup care afirmă că vrea să obțină impunerea de sancțiuni
Protestatarii americani îşi instalează centrul de presă în hotelul unde este cazat Ahmadinejad () [Corola-journal/Journalistic/59598_a_60923]
-
un cronicar liric al unor grozăvii generalizate. Intervine uneori o impersonalizare ce se manifestă în tablourile care obiectivează dezechilibrul, degringolada, anomalia, așa cum e bunăoară un peisaj cu iz simbolic ( u e ). Pretutindeni se percepe „o așteptare îndelungată”, o tensiune cînd tăcută („Era tăcerea nefirească peste toate”), cînd clamoroasă („Strigăte mari în apărarea lumii prea calmă”), cînd sinistru diversă, „o eczemă disperat scărpinată”. Poetul iese din sine, se întrupează în această ambianță infernală ca într-o antitranscendență. Lira pe care o mînuiește
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
adresat maître d’, să luați cina în salonul pentru micul dejun? Absoluement non! Insultată, Colette i-a dat pe toți la o parte, intrând în salonul pentru cină și nimerind chiar în mijlocul filmării. Mulțimea a amuțit. Echipa de filmare privea tăcută. În afară de Colette, nimeni nu respira. Observând-o pe strania tânără, Colette privi cu ochii mijiți în lumina reflectoarelor, apoi își ridică ochelarii pentru a vedea mai bine. Audrey n-avea habar că e privită. Iar Colette n-avea habar cine
Mic-dejun cu Audrey (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5898_a_7223]
-
cești trimite la Comentariul perpetuu al celui de-al treilea. Iat-o, în interpretare proprie, la Mircea Horia Simionescu: „vai vai domnul dumnezeul meu/ picătura aceea de cafea pe buza ceștii.../ ei micuțule ce e cu ea?/ a stat doamne tăcută parcă vinovată/ o jumătate de ceas acolo.../ domnul dumnezeu: care să-i fi fost scopul?/ (întrebare învățată și nedezvățată)/ la asemenea întrebare n-am răspuns doamne/ sau mai exact: răspund (doar) cu capul.” (p. 62) Față de suprarealismul pe care jură
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]
-
reporterilor și a audienței. Din motive legale, declarațiile sale nu pot fi transmise de presă decât dacă tribunalul din Oslo decide ulterior să ridice interdicția complet sau parțial. Părând senin, el s-a îndreptat apoi spre public și a rămas tăcut. La prânz, judecătorul urmează să se pronunțe asupra menținerii sale în arest preventiv pentru alte 12 săptămâni. Aceasta este prima apariție publică a acestui extremist în vârstă de 32 de ani de la atacuri, precedentele sale audieri având loc cu ușile
Prima audiere publică a norvegianului Behring Breivik de la masacrul din 22 iulie () [Corola-journal/Journalistic/59244_a_60569]
-
Legătura dintre sport și moarte. Obiceiul tăcut care ucide în masă După problemele cu hipertensiunea, fumatul și consumul excesiv de zahăr, sedentarismul este al patrulea factor de risc în ceea ce privește mortalitatea la nivel global, arată datele oferite de Organizația Mondială a Sănătății. Specialiștii estimează că 6% dintre decesele înregistrate
Legătura dintre Sport și moarte. Obiceiul tăcut care ucide în masă () [Corola-journal/Journalistic/62523_a_63848]
-
ale cărei mutilări colindă în căutare de pradă, a distrus patru locuințe, exact patru, precisă ca o operație chirurgicală. Miroase dulceag a lemnărie prăbușită înainte să-i vină vremea, a cenușă bătută de ploaie. Cordoane au împrejmuit locul, o santinelă tăcută s-a tolănit pe pragul unei case intacte, de lîngă care încep dărîmăturile. Nici Pointsman, nici soldatul nu lasă să se vadă dacă au schimbat vreun cuvînt. Jessica vede doi ochi de culoare incertă, o căutătură cruntă prin deschizătura cagulei
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
și chiar mai încolo, pe tarla, se ridicau din loc în loc morminte săpate de curând, în jurul cărora dădeau târcoale, se încăierau câini vagabonzi. Și stoluri mari de ciori coborau din cer, croncănind năpraznic. Era o iarnă cumplit de tăcută; mai tăcută decât altele. De parcă ar fi fost mai puțină viață. De parcă ar fi fost mai puțină viață omenească. Din munți, se porniră lupii. În jos, către cătune. Veneau către orice stână, către fiecare sat. La început doar unu-doi, pe urmă
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
vânat Gavrilă Lung, locțiitorul lui Horea. Pe capul lui, viu sau mort, se pusese o sută de galbeni. Lupii umblau nestingheriți. Era după-amiaza târziu. Dinspre Tosărat, înainta pe valea Someșului, spre piscul Humpleu, o mică ceată cenușie. Mergeau în șir, tăcuți. În frunte, bătrânul Maftei, care avea gaterul din Tosărat, un om scund, cărunt, cu o față ca de câine. El era conducătorul (călăuza), cel care știa drumul. În urma lui, înainta un gornic înalt, cu pușcă, a cărui căciulă uriașă de
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
șir, încet, grei, în aceeași direcție cu oamenii, înspre Humpleu. - Paișpe arginți merg acolo -zise Maftei cu un râs ușor. - Ce-i în mână nu-i minciună -răspunse batjocoritor Dumitru Neag, gornicul cu pușcă, - să mergem înainte. Și merseră înainte, tăcuți ca mai înainte, cățărându-se pe coama din față a Humpleului ei, pe cealaltă, acolo departe, lupii, spre inima codrilor tainici, năpădiți de omăt. Pînă au biruit muntele, se înserase de-a binelea. Trei dintre ei rămaseră în urmă înainte de
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
ostenit. Își linse rana, iar și iar. Apoi, deodată, unul dintre lupi se ridică și veni lângă el. Îl mirosi. Roșcatul mârâi, dar celălalt nu se urni, ci continuă să-l privească cu insistență. Apoi alți doi se apropiară, rigizi, tăcuți. Acum îl priveau, cu asprime, trei perechi de ochi cu sclipiri verzi. Se însera încetișor. În amurgul ce se lăsa, privirile lupilor sclipeau cu tot mai multă hotărâre. Patru, cinci, șase perechi de ochi. Marele roșcat își sprijini capul între
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
de forțe speciale americane, a fost "o mare eroare" și un "mare păcat" și că Obama și-a antrenat poporul într-un "dezastru". "Astăzi, Obama v-a distribuit sângele martirului nostru. Noi suntem o Umma (națiune islamică) ce nu rămâne tăcută în fața nedreptății, deci nu ne mai blamați după această zi. Voi sunteți cei care au ales acest lucru și voi sunteți cei care veți plăti prețul. Obama este protejat de armate dar cine vă va proteja pe voi de asaltul
Al-Qaida ameninţă din nou SUA că vor plăti moartea lui Osama ben Laden () [Corola-journal/Journalistic/60629_a_61954]
-
bază. Plină de zel, Chikako l-a pus pe bătrân sub urmărire, a început s-o atace în fel și chip pe doamna Ota și altele asemenea. Propria ei gelozie reprimată părea să-și fi găsit ținta cea mai potrivită. Tăcută și introvertită, mama lui Kikuji fusese luată prin surprindere de acea ieșire exagerată și se temuse mai degrabă de ce-aveau să spună oamenii. Chikako se apucă s-o bârfească pe doamna Ota chiar și în fața lui Kikuji, iar când
Yasunari Kawabata - O mie de cocori by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/6202_a_7527]
-
trecutului înviate prin artă, autorul preferă, evident, „fantomele", după cum ne explică el însuși în Epilogul volumului: „ Căutătorul de amintiri pe el singur se căuta, de viața lui i-a fost dor, și voi toți ați trăit odată cu el laolaltă în tăcutul și liniștitul oraș al copilăriei lui. Pentru că i-a fost dor de el, a trezit multele clopote în turnuri și le-a pus să plîngă. Pentru că i-a fost dor de voi, a ales cuvintele care dor și care vibrează
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Prima zi de vacanță - citesc în sala pustie care mai ieri răsuna de glasurile copiilor, jurnalul lăsat aici în loc de amintire: ...Simțind sub picioare nisipul noi am devenit gălăgioși. Am alergat strigând, dar când am ajuns la marginea apei, am rămas tăcuți... Acest „am rămas tăcuți" pare un clișeu literar, dar nu este - e reacția spontană a copilului. Cu ce ne vor mai uimi mai târziu acești școlari născuți în era cosmică... Întrebată ce dorește să se facă în viitor, o fetiță
La mare, vara… by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6154_a_7479]