1,995 matches
-
Muza și casieria (1870), Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi (1875) etc. Cu o exprimare facilă, supralicitând clișee prozodice și de conținut, T. e doar o prezență în istoria literară, identificabilă în vremea sa în special pentru atitudinea vehementă față de tarele și nedreptățile sociale. SCRIERI: Poezii, Iași, 1862; Un ajutoriu la timp, Iași, 1863; Brândușe române, Iași, 1868; Secretu pentru sexu frumos, îngr. V. Botez, Iași, 1869; Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț, Iași, 1869; Muza și casieria, Iași, 1870; Poezii. Epistole
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
drept „triestin și germanist”, ci „probabil evreu, ca și Svevo”. Nici Mugur, nici Mândra, nici Magris, nici Svevo, cu defectele și calitățile cu care Îi Înzestrase natura, nu erau doar bucureșteni, clujeni, triestini, ci rătăcitori suspecți, ascunzându-și numele și tarele ancestrale. O surpriză comică Îmi furnizase volumul trei, În care capitolul pus la sfârșit și intitulat „Ecouri critice la volumul II” reproducea chiar o frază din scrisoarea mea: „Până la urmă performanța este a contrastului Însuși. Momentele de reală emoție pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cotropitorul sovietic de pe pământul românesc. Memoria lui merită pe deplin cinstirea urmașilor. RADU MIHNEA Multe mărturii, necunoscute încă, despre viata și despre lupta lui Nicolae Petrașcu se vor mai găsi în timp, mai ales în literatura memorialistică din străinătate. în tara noastră agenda scrierilor privindu-l pe Nicolae Petrașcu este foarte bogată, dar în ce ne privește, în lucrarea de fată, mai prezentăm încă câteva mărturii și anume: Mărturia prof. Valeriu Neștean, un luptător hotărât pentru cauza națională, care într-un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de 2 m, având frunzele sub formă de evantai. În Japonia se conduce pe partea stângă. Jocul s-a terminat. Introduceți moneda. Material asemănător sticlei, rezistent până la temperatura de 800˚C. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Sfirsitul lumii si in tara aspra a minunilor Murakami\Surse\operat\La capatul lumii.doc PAGE 293
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
discursiv de cronică și de memorii, pregătit în laboratoarele memorialiștilor cu Saint-Simon în frunte. Un scris care, pornind de la prospețimea de expresie a cronicarilor noștri din trecut prin Dinicu Golescu și Ion Ghica, a ras în treacăt oglinzile de apă tare ale scrisului lui Odobescu. Un stil arhaizant și argotizant, cum nu se poate mai adecuat unei materii oarecum prăfuite, oarecum de penumbre aromate, oarecum defuncte. PERPESSICIUS Ce operă frumoasă această carte. Nu poate fi vorba de un roman. Este cu
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
bună, ceea ce consonează cu o opinie similară, vehiculată de autoritățile domeniului și constituie încă un argument pentru utilizarea meditației în tratamentul PTSD. Seriozitatea cu care milenara practică meditativă a pătruns în arealul științific este atestată și de prestația realizată de Tara Bennett Goleman (2005), care a creat metoda numită „alchimia emoțională”și care propune înglobarea meditației în terapia cognitiv-comportamentală. în fine, recent a fost lansat un interesant grant de către Departamentul de Sănătate a Universității din Ohio, cu finalizare în anul 2013
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a suscitat atenția publicului în anul 1975, prin cartea lui R. Moody, Viața după viață. Deși este o lucrare de mare impact asupra opiniei publice, ea a fost ignorată de plano în rândul comunității științifice, datorită subiectului atipic și a tarelor sale metodologice. Fluxul de lucrări a continuat nestingherit, cu sporită rigoare științifică, așa încât o pleiadă de personalități medicale și/sau universitare au confirmat că și un studiu empiric, de tipul celui moodian, nu trebuie aruncat peste bord. Concret, scientizarea ascendentă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiscalitate excesivă, de abuzurile proprietarilor, de persecuții religioase, de obligații militare (I. Creangă „prinderea cu arcanul"), în vremuri de epidemii, a năvălirii turcilor, tătarilor ori rușilor, al schimbări teritoriale chiar. De aici, probabil, nevoia măsurilor luate de Mihai Viteazul în Tara Românească la 1595 - 1596, ori cele ale lui Radu Mihnea Voievod (1616 - 1619 și 1623 - 1626) în Moldova, când, prin legarea vecinilor de glie s-a încercat stabilizarea celor care munceau pământul, pentru ca mai târziu, tot din cauze sociale și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mulți, luați tot de la mulțime, printre acestea fiind amintite cea de-a treia domnie a lui Gheorghe Duca și a doua a lui Dumitrașco Cantacuzino. Duca Vodă „strânsoare mare pentru bani făcea tuturor, și boierilor și neguțătorilor și la toată tara, muncindu-i și căznindu-i pre toți în toate chipurile; pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urmare a jalbelor primite, avea să dea hrisov Domnesc pentru înființarea Cutiei milelor care să fie alimentate cu reținerile și contribuțiunile ce le ordona Domnul și din care se „întreținea cei scăpătați" și neajutorați. Atunci „vornicii de pe la sate din toată tara, iarăși să aibă a da la Casa Cutiei pe tot anul, cei de la satele cele mai mari câte 5 lei și cei de la satele al doilea, câte 3 lei, și cei de la satele cele mai mici câte 2 lei, însă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei; 4 grădinari 9 lei; căruțașii 5 lei; potcovarii 15 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locale. Apoi, se știe, după câștigarea bătăliei cu Leșii lui Petriceicu și retragerea armatelor, Dumitrașcu, temându-se de altă năvălire a lui Petriceicu cu polonezii, a cerut vizirului, pentru paza sa, să ierneze tătarii în Moldova. Și „intrară tătarii în tară, ca lupii într-o turmă de oi, de s¬au așezat la iernat prin sate, pe oamenii din Prut până la Nistru, și mai sus până în apa Jijiei, nimănui nefiindu-i nici o milă de săraca tară", scrie Letopisețiul despre aceasta... Iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moldova. Și „intrară tătarii în tară, ca lupii într-o turmă de oi, de s¬au așezat la iernat prin sate, pe oamenii din Prut până la Nistru, și mai sus până în apa Jijiei, nimănui nefiindu-i nici o milă de săraca tară", scrie Letopisețiul despre aceasta... Iar după ce în luna octombrie Vodă a condus până la Dunăre pe sultanul Mehmet, care se întorcea de la războiul cu Polonia, a venit la Huși, iar acolo, preoții de la Episcopie l-au rugat să le învoiască scuteala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
meritat- o de mult", despre care cu atâta sensibilitate vorbea ziarul „Opinia" din Iași la 13 octombrie 1911 s-a născut în zona Hușilor, a Fălciului... „Turcii - scrie Cantemir - n-au respectat tratatul încheiat cu predecesorul nostru Bogdan, prin care tara se obliga a plăti Sultanului numai 4000 galbeni, 40 cai și 24 șoimi pe an și au introdus în tara Moldovei tot felul de asupriri, dărâmând sau ocupând cetățile ei, învoind tătarilor a o prăda, luând în robie pe fiii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
născut în zona Hușilor, a Fălciului... „Turcii - scrie Cantemir - n-au respectat tratatul încheiat cu predecesorul nostru Bogdan, prin care tara se obliga a plăti Sultanului numai 4000 galbeni, 40 cai și 24 șoimi pe an și au introdus în tara Moldovei tot felul de asupriri, dărâmând sau ocupând cetățile ei, învoind tătarilor a o prăda, luând în robie pe fiii și soțiile noastre spre a-și face râs de ele, sporind pe fiecare zi tributul până la așa grad, încât a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la scumpii mei părinți, frățiori, surioară și nepoțică. Eu de bine de rău mănânc oleacă de pască și beau vin, dar ei, săracii, cine știe ce mai îndură sub ocupația sovietică". Despre ospeția vasluienilor Dimitrie Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa până la 7 ceasuri din zi (adică 1 la amiază) și ca să nu mănânce singuri trimit pe slugi pe la căi ca să cheme la masă pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de patru ediții, Șerban Cioculescu susține că Theodor Vârnav ar fi avut moșie și în județul Bălți „la aproape 3867 de hectare", dar socotea că în calitate de memorialist și poet, „avea mai largă decât moșia, vorba aceea, inima, mare cât o tară... cât țările românești la un loc". (din „VasluiCapitala „Țării de Jos" în presa vremii - 18752005", Tipomoldova Iași, p. 445-446). „Theodor Vârnav și Tecuciul" își intitulează G. Ursu medalionul închinat celui care, la FloreștiTutova, „a învățat buchile moldovenești" de la preotul satului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre domnul Dumitrașcu Cantacuzin: „Făcut-au acest Domn un obicei rău și spurcat în tară, care n-a mai fost până atunci, de au dat hârtii de scriu fetele oamenilor, de la mic până la mare", socotind măsura impusă ca o „pedeapsă a săracilor". Se înțelege că introducerea „conscripțiilor" respective a făcut ca nimeni să nu se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu cumpăna" și se strângea de vornicul târgului. Mai târziu ea s-a numit și darea luată de la vânzătorii și cumpărătorii de vite aduse la târg și se percepea de vameșul domnesc. Banii steagului era darea care se „arunca pe tară" când venea domn nou, ca să-și poată plăti cheltuielile pe care le făcuse la Țarigrad cu ocazia căpătării domniei. În cartea lui Constantin Mavrocordat din 1742, de întărire a dreptului Episcopiei de a-și stăpâni moșiile se zicea: „și oamenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
elective, avea să-și decline onoarea oferită iar la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Principatelor Unite avea să-i adreseze, în numele Adunării, „clasicul cuvânt care rămâne o podoabă a retoricei românești": „Alegându-Te pe Tine Domn în tara noastră, am vroit să arătăm lumii aceea ce toată tara dorește: la legi noi, om nou. O Domne, mare și frumoasă Îți este misia. Constituția din 7 (19) August ne însemnează o epocă nouă, și Măria Ta ești chemat să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Principatelor Unite avea să-i adreseze, în numele Adunării, „clasicul cuvânt care rămâne o podoabă a retoricei românești": „Alegându-Te pe Tine Domn în tara noastră, am vroit să arătăm lumii aceea ce toată tara dorește: la legi noi, om nou. O Domne, mare și frumoasă Îți este misia. Constituția din 7 (19) August ne însemnează o epocă nouă, și Măria Ta ești chemat să o deschizi. Fii dar omul epocei! Fă ca legea să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Copou o parte din atelierul său. Aici s-au litografiat, în sute și mii de exemplare, „Hora Unirii", „Moldova în 1857", cuvinte și apoi muzică de Flechtenmacher. Aici se litografiau documentele partidului National, și de aici s-a împrăștiat în tară și „Corespondenta lui Vogoridi". Dar toate aceste lucrări trebuiau răspândite. Trebuiau împrăștiate în tară și sutele de mii de cărti de vizită, litografiate tot acolo, cu Unirea la mijloc, Autonomie, Guvern reprezentativ constituțional, Print străin, la colturi. Băieții din școală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de exemplare, „Hora Unirii", „Moldova în 1857", cuvinte și apoi muzică de Flechtenmacher. Aici se litografiau documentele partidului National, și de aici s-a împrăștiat în tară și „Corespondenta lui Vogoridi". Dar toate aceste lucrări trebuiau răspândite. Trebuiau împrăștiate în tară și sutele de mii de cărti de vizită, litografiate tot acolo, cu Unirea la mijloc, Autonomie, Guvern reprezentativ constituțional, Print străin, la colturi. Băieții din școală erau cei mai potriviti". Și în continuare se arată cum au participat elevii de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
existenței unei prese catolice (a apostolatului în presă), cu atât mai mult într-o țară precum România, unde confesiunea catolică era minoritară. Necesitatea apariției unui ziar catolic în București a fost argumentată prin rolul capitalei în luarea deciziilor importante pentru tară. Sintagma " Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo" se referea la publicațiile catolice(în principal reviste) care apăreau lunar, trimestrial sau anual, pentru o perioadă scurtă de timp, în orașe din țară unde impactul nu era la fel de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia Creștină) cu Farul nou, în vederea creării unei publicații catolice puternice în capitala țării. Din anul al II-lea al apariției, au existat doi directori: preotul Iosif Frollo și dr. Nicolae Popa395. Costul abonamentului în tară era de o sută de lei, iar pentru străinătate era de 200 de lei. Anul 1938 a adus anumite schimbări determinate de evoluția situației politice din România și de viziunea regelui Carol al II-lea asupra modului de guvernare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]