1,516 matches
-
de încântare, decis să nu întrerupă ardoarea tinerei, care se lansa în evocarea desenelor, convinsă că „exactitatea excesivă, deci himericul“ o apropiaseră pe Sia Strihan de marea șansă de-a deveni, de-a se exprima, de-a fi... treceau pe lângă tarabele înguste din piață, la un pas unul de altul, uitaseră de femeia despre care vorbeau. Fata în față, cu mersul abrupt, voinicul în dreapta, încordat. Genunchi sticlos, zvâcnind ritmic : pelerina se despica, roșie, peste piciorul lung, tocul fulgera caldarâmul, trupul tresărea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
însăși rațiunea existenței mele, dar la ce-mi folosea asta? Dacă i-ai fi pomenit cuiva de arme, teroriști, droguri, spionaj economic, ți-ar fi rậs în nas. Ce avem noi de ascuns? La noi, totul e la vedere, pe tarabă, vezi, de aceea o ducem prost, cu ochii la euro și dolari. Repet: nu mă interesau banii, indiferent de culoarea lor. Cu atật mai mult nu mă interesa deci cursul valutar. În schimb, veșnic speram ca leul nostru să devină
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
spele covorul la o vecină, În curte - zice că la spălătorie e moft și că ăia dau de ochii lumii pe ele, așa a pățit coana Mona, a luat covorul mai murdar decât l-a dus -, a cumpărat de la o tarabă și cizme de cauciuc. Pentru dame. Număr mic, culoare maro. Preț rezonabil. Intră pe poarta cârciumii, fluierând marșul din Aida, cu plasa Într-o mână și cu cizmele În cealaltă. Gore și Gicu sunt deja prezenți, au ras câte două
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cred că procuroru` a trecut pe la cârciumă În prealabil, iar judecătorul era lovit de melancolie blegoasă -, numai impostori care scriu la comandă, pupicuriștii mogulilor, lingăi lipsiți de orice talent etc... Da, bă, Sandule, ce ne trebuie nouă atâta presă pe tarabe? Oricum moare presa de foame dacă nu vine un sidi sau o carte sau un rahan, cum face adevărul. Asta nu mai e presă, bă... Și atentează la siguranța națională, că ele, cuvintele, e date date dracului, ca să zic așa
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
egoismului din noi. Am început să ne obișnuim cu arta refuzată de fior. Arta pur comercială atrofiază gândirea consumatorului. În surâsul trist al Giocondei există și semne al viitoarelor noastre alienări. Arta de consum profanează sensibilitatea umană. Avem cărți de tarabă, dar și cititori de același calibru. Și în artă mai obosesc grinzile. Artistul - un biet pălmaș sub steagul ferfenițit al absolutului. Poezia autentică operează pe cord deschis. Marii scriitori știu să aducă în raft partea invizibilă a lumii. Destinul cărților
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
asorteze mămăliga cu șampania. În artă și prieteniile sunt tensionate concurențial. Când citesc o capodoperă simt cum curge textul direct în biografia mea. Cei care au revoluționat arta nu s - au sfiit să facă naveta între ridicol și sublim. Pe taraba cu ridichi era scris : azi nu avem poeme. Marele scriitor devine treptat un foarte mic cititor. Ce scriu postmodernii e tot mămăligă, dar făcută în tavă de cozonaci. Poezia actuală a devenit un soi de logaritm cu ușoare evaziuni estetice
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
propune să schimbe lumea este un rebut, o blasfemie. Debutanților le stă bine și când intră cu praștia în Olimp. Șansa talentului e să fie fecundat de o credință. Din luxoasele librării de altă dată, cartea a fost exilată pe tarabe. Când se apropie de pisc, arta devine rugăciune. Parcă prea mult sifon toarnă criticii contemporani în creațiile lor. Unii și - au consumat geniul modelând o oală, ori cioplind un fluier. Relația scriitor - critic seamănă uneori cu cea dintre copac și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se dezmorțească și viața orașului. Deodată vezi cum totul se animă. Centrul devine mai tânăr și mai colorat. Se-ntorc studenții. începi să te-ntîlnești din ce în ce mai des cu cunoscuți, doriți sau nedoriți, care te opresc pe stradă pentru lungi conversații. Pe tarabe apare deodată un flux de noi coperte policrome. Editurile, care mai că n-au dat faliment în nesfârșitele luni în care doar muștele au trecut prin librării, pornesc iar la drum cu titluri noi. Nu știu de unde mai au atâta
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
buticurile de gresie neagră, la țiganii sprijinind, pe vine, gardurile de beton armat. Cobori într-o stație, izbit de un front de vânt fierbinte, și instantaneu tricoul ți se face fleașcă. Așteptând un alt mijloc de transport, cumperi de la o tarabă mai multe reviste literare și ziare care au suplimente culturale. Știi că n-ar trebui, dar e ca un viciu. Știi că mereu o să regreți. E ca și cu ieșirile din casă în medii cât de cât culturale. 192 Rar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
drept ceea ce nu eram. Sigur că asta ar putea fi, în ciuda realității, o chestiune de opțiune culturală, dar nu e și cazul meu. Am cunoscut o dată, la San Francisco, într-un târg de vechituri, un ins care vindea, la o tarabă, niște reviste ale militanților negri: Malcolm X, Panterele negre etc. L-am întrebat de ce vinde asemenea reviste, de vreme ce el era alb ca mine și ca tine. Păi nu sânt alb, sânt negru", mi-a spus. "Cum?" " Da, am optat să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mentalitate. Este echivalentul trecerii, de exemplu, de la primitivul "muie" la un gest de tandrețe erotică pentru descrierea căruia nici nu avem astăzi cuvinte. Azi publicul românesc nu mai poate fi șocat de cuvinte. Revistele porno își expun cărnurile pe toate tarabele. Limbajul pe care-l auzim în jur e mai colorat ca oricând. Orice copil cunoaște-n detaliu toate combinațiile posibile și imposibile la un sex-party. Cu toate acestea, Gheorghe 288 Crăciun are dreptate când susține că sîntem fundamental un public
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
lumea actuală și la preocupările adolescenților, aceeași peltea a "valorilor expresive" ale acelorași texte rumegate și răs-rumegate până la refuz - tinerii nu vor mai citi nici alte cărți, cele care formează literatura vie de azi și pe care le găsesc pe tarabe. Pierdem zi de zi publicul de carte din cauza falimentului învățămîntului nostru. Profesorii deplâng sau batjocoresc la ore preferința copiilor pentru telenovele, manele și muzică rap, dar primitivismul acestor tineri, mergând uneori până la oligofrenie (paradoxal, în ciuda unei inteligențe normale), o oligofrenie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
într-o manieră comercială, discutabilă, uneori destul de eclectică și sincretistă, mari confuzii între diferite aspecte ale practicilor magice și divinatorii. În fapt, multe dintre aceste apariții aduc mari deservicii imaginii practicilor divinatorii și studiului științific al lor; d) literatura "de tarabă", alături de numeroasele site-uri existente în lumea virtuală, arată că în spatele acestor manifestări publicitare și al unei "științificități" mascate se ascunde o industrie/pseudoindustrie a practicilor divinatorii; e) în mijloacele media există un fenomen publicitar (rubrici de astrologie, mică publicitate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fericitul aparținător al unei zodii este influențat fizic și caracterial de trăsăturile "patronului" său zodiacal. Pe seama acestui fapt s-a speculat extrem de mult și s-au alcătuit cele mai năstrușnice portrete umane ce se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă". Tot aici s-ar putea circumscrie și chiromanția sau chiroscopia, care are drept scop citirea destinului în palmă. După Auguste Bouché-Leclercq, chiromanția ar fi arta de a găsi în palmă corespondența astrală. Palma omului se transformă, în acest sens, într-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
frunzele de arțar; ei asculta uneori În extaz cîntecul broaștelor, despre care Ki no Tsurayuki, un vechi poet, spunea: ‘sălașul din apă al broaștei - toate lucrurile vii cîntă’. În serile de toamnă, insecte cîntătoare aduse În colivii sînt vîndute pe tarabele din stradă; și populația orașelor le ascultă ca să audă ‘vocile toamnei’. Și firesc, oamenii de gust, cu predilecție poeții, sub impulsul momentului, bucurîndu-se de aceste scene, compun versuri.” Japonezii au fost totdeauna și au rămas extrem de conștienți de schimbarea anotimpurilor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
parte a lor, pe toți cei care Își donează sîngele (vorba-vine, căci n-o prea fac de voie ci de nevoie) pentru propășirea societății. Altfel, scena este cum nu se poate mai realist patriarhală: coada de rigoare, tipic românească, la taraba unde o biată babă de la țară a adus cîteva urzici crescute pe lîngă garduri. Nu-mi Închipui că vînzarea acestor trufandale locale ar putea fi preluată În circuitul european. Nu cred nici că s-ar putea trece la cultura lor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
component poate fi identificat în prep. lat. de, engl. to cu sensul ablativ de referire la ceva. Astfel sl. delo este treaba pe care o face cineva; în rom. treabă primele două consoane reprezintă reducerea a două cuvinte silabă din tarabă, cf. tărăboanță și roabă; a turba și rabie; a derege, a drege și a regla; înalt, arbore și sl. derevo „copac“, rom. tărie „înălțime, altitudine“. Baza lichidă, în variantele l/r/zero, a generat prin afixare forme precum alpis - oros
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
alimentară, și de la dreapta începe Aurel Vlaicu, nu-i deloc greu! Bine, vin! de ce atât de rușinat pui telefonul în furcă? îi promisesem Eliade, 19 trandafiri, abia apărută și epuizată rapid, tu printr-un noroc uimitor o găsiseși la o tarabă, atunci ți-a dat numărul de telefon, s-o suni să-i spui când poți să-i dai cartea, nu vă mai întâlneați la facultate pentru că începuse vacanța, îi voi duce cartea acum, Alimentara din colț, deschisă și acum, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nomazi s-ar fi așezat aici o vreme și la plecare n-a mai lăsat nimic neatens, praf ridicat de roțile mașinilor, tineri cu corturile, râsete, și la apropierea de mănăstire priveliștea ce se deschide ochilor mei mă înfiorează, doamne, tarabele întinse în soare, mititei, bere, o masă cu icoane de hârtie ieftină, în culori vesele, de vânzare cărți bisericești, cruciulițe de aramă, lănțișoare, cărți de cântece, din nou coca-cola, un camion cu pepene roșu, muzică din zeci de casetofoane, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lănțișoare, cărți de cântece, din nou coca-cola, un camion cu pepene roșu, muzică din zeci de casetofoane, e oare sfârșitul lumii, every night in my dream, mașini parcate unele lângă altele, obiective de vânzare întinse pe capotă, autobuse, motociclete, o tarabă cu acadele, dulciuri, pe lângă care se învârt copiii, vată pe băț, șlapi în toate culorile, pe arbuștii joși puse la uscare tricouri, maieuri, cămăși, pe taburete, mese de tot felul, biblii, tablouri din acelea mari, înrămate în rame aurii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
urletul acela, „l-au ucis!“, făcea ca alți oameni să iasă din taverne, din case, din ateliere; alergau, asemenea unei turme cu neputință de stăpânit, spre For, spre Curie, spre Domus Gaj. Traficul se blocă, trăsurile erau abandonate pe străzi, tarabele zăceau răsturnate. Vigiles fură copleșiți de imensul val de oameni, iar cohortele pretoriene, luate prin surprindere și înconjurate, se risipiră. În câteva minute, mulțimea sălbatică umplu Forul, înconjură și asedie Curia. Pretorienii, disperați, formau un zid de apărare. Asiaticus încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care apăruse și el. Poliția deja blocase acea intrare. În nordul și în sudul pieței, se aflau două clădiri impresionante, fără uși sau ferestre deschise. De aceea, singura lui scăpare era spre est, dincolo de această mare de oameni și de tarabe. O apucă decis în acea direcție. Dar nu avu curajul să o ia la fugă, căci în astfel de cazuri, încet înseamnă invizibil. Privi cu interes la bunurile puse în vânzare, se arătă încântat de prestația unui chitarist amator și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
vor găsi cadavrul femeii, dar se mișcaseră parcă prea repede - e ca și cum ar fi anticipat că urma să răpească pe cineva tocmai în acea parte a orașului și poate chiar la Academia de Călărie. Dar cum? Mai la est. Dincolo de tarabe, dincolo de fast food, dincolo de acea trupă de jazz care cântă pe scenă. În fața lui se vedea ieșirea - era pe trepte în jos, unind piața de Broadway. Încă cincizeci de metri, după care libertatea. Patruzeci. Treizeci... Dar apoi văzu lumini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tocmai își făcea apariția pe scările din partea de vest, adică pe unde venise și el. Nu stătu deloc pe gânduri și se amestecă în mulțime, în căutarea lui cel mai probabil. Malerick se trase deoparte și se aplecă în fața unei tarabe pentru a studia o sculptură în ceramică de-a dreptul grosolană. Ce e de făcut? gândi el, simțind totodată cum îl cuprinde disperarea. Mai avea la dispoziție un singur schimb de haine, aflat sub cele pe care le purta acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]