96,454 matches
-
o reflecție a posteriori, a omului matur, pe care copilul nu putea să o conștientizeze și să o exprime ca atare, chiar dacă o percepea difuz. "Îți lipseau prînzurile, adică întîlnirile tăcute - numai întrebările, aceleași de fiecare dată, întrerupeau liniștea - cu tatăl tău, semnul sigur că existența voastră e pusă la adăpost" (pp. 96-97). Aceeași prezență discretă, protectoare se făcea simțită serile, înainte de culcare. Îl aflam pentru prima oară la mine în cameră, citind. M-a întrebat ca de fiecare dată, în loc de
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
Bildungsroman postmodern, povestea copilăriei și adolescenței naratorului (re)trăită din perspectiva sincopată, mereu surprinzătoare, a unor flashback-uri ale memoriei. O viață aproape banală (așa pare din tonul egal al povestirii, pentru că în realitate copilăria unui băiat crescut doar de tată nu este una cu totul comună), cu bucurii și eșecuri, speranțe, împliniri, iubiri și decepții. Nimic nu sparge limita normalității, în planul trăirii, dar totul este de luat în considerare în cel al scriiturii. Singură, această carte ar putea oferi
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
viitor și și-a exprimat speranța că voi fi găsit curînd. - N-aș mai duce-o pe Callie la el în vecii vecilor, spuse mama mea cînd plecau. - Nu știu ce-a făcut de-a supărat-o pe Callie, spuse tata, dar ceva a făcut el. S-au întors la Middlesex la sfîrșitul lui septembrie. Frunzele cădeau din ulmi, lăsînd strada descoperită. Vremea începuse să se răcească și noaptea, din patul ei, Tessie asculta vîntul răscolind frunzele și se întreba unde
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
ultim gînd Tessie reveni. Milton, pe de altă parte, nu-și pierdea vremea reevaluînd dovezile. Pe hîrtia de la hotel Callie declarase: Nu sînt fată". Dar Callie era doar un copil. Ce știa ea? Copiii spun tot felul de lucruri trăsnite. Tatăl meu nu înțelegea ce mă făcuse să fug de operație. Nu putea să-și dea seama de ce nu voiam să fiu îndreptată, vindecată. Și era sigur că speculațiile despre motivele pentru care fugisem nu-și aveau rostul. Mai întîi trebuia
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
primul rând, de această insistență descriptivă asupra noului Cicikov. Cu cât caracterizarea lui este mai abundentă, cu atât ea e mai puțin lămuritoare. Multiplicarea perspectivelor și aglomerarea detaliilor amână la nesfârșit edificarea. O soție geloasă și o amantă demonică, un tată copilăros, un prieten (memorabilul Pașaliu) cu discursuri baroce, un fost procuror (Viziru) care a fost de față, dar n-a înțeles nimic, un bătrân înțelept și tolerant (August pălărierul) și un ins cuminte în nebunia lui, până la proba contrarie (Anghel
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
apuseni și, nu în ultimul rând, al primelor hărți ale țărilor Române (la 1796), după încercările anterioare ale Stolnicului C. Cantacuzino și, respectiv, ale lui Dimitrie Cantemir; familia Ipsilanti (adevărată dianstie), care a dat țărilor române doi domni, ultimul fiind tatăl revoluționarului Alexandru Ipsilanti, "etherist" alături de Tudor Vladimirescu. Dacă mai amintim că 70% din tipăriturile în limba greacă în secolul al XVIII-lea s-au executat în țara Românească și în Moldova, nu ne mai minunăm de interferențele de asiprații și evenimente
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
grotesc-fantastică, tăiată în cadre cinematografice care se întipăresc pe retină. Turnată în tiparul scrierilor medievale incrementa atque decrementa imperii, substanța romanului despre Marele M acoperă toate palierele vieții, personajul principal fiind urmărit ca tânăr militar și logodnic cuceritor, ca soț, tată și amant, ca parlamentar și regalist, ca magnat al presei și nabab, ca afacerist și șantajist, ca spion, comerciant de arme nucleare și criminal. Evocarea tuturor straturilor societății dintr-un anumit spațiu și timp a făcut ca Wilson să fie
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
ce împrejurare grea, la ce chin cumplit m-ai părăsit?", ceea ce e o nuanță demnă de luat în seamă, cu un sens îmbogățit, față de un simplu "de ce?" Cum bine se știe, e momentul cel mai dramatic al relației biblice dintre Tatăl și Fiul, transpus memorabil de Lucian Blaga în poemul Peisaj transcendent din volumul Lauda somnului: "Isus sângerează lăuntric/ din cele șapte cuvinte/ de pe cruce". Contează enorm cum înțelegem acest episod. Interesantă prin elipsă sau contragere e și o altă secvență
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
renunțe la propria sa libertate, la acest frumos dar cu care l-a înzestrat Dumnezeu. 141 Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., omilia XXXVII, p. 400. 142 Denis de Rougemont, Partea diavolului..., p. 130. 143 Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia..., vol. III, p. 258. 144 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 145 Olivier Clément, op. cit, p. 72. 146 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să adore până și idolii soțiilor sale păgâne: La vremea bătrâneții lui Solomon, femeile lui i-au întors inima spre alți dumnezei și inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul Dumnezeul său, ca inima lui David, tatăl său ( III Regi 11,4 ); 2. Pripirea, adică trecerea grăbită la acțiune fără chibzuială; 196 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 93. 197 Constantin Pavel, op. cit., p. 433. 198 Cuv. Nichita Stithatul, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
unui roman grav, ancorat în cea mai acută realitate. Cum explicați acest "salt literar" care poate surprinde? - Răul este, la un prim nivel de lectură, un roman autobiografic, o relatare destul de precisă a propriei mele experiențe de copilărie, cu un tată vitreg sadic și, pe deasupra, a celor doi ani petrecuți în cel mai îngrozitor internat școlar. În acest sens, romanul diferă firește de orice altă narațiune ulterioară despre agenți secreți, cavaleri cruciați și oameni de afaceri veroși sau altele. Am fost
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
stilul de viață fanariot. Duelul vine pe valul revoluției franceze, adus de refugiații în }ările Române, de ofițeri din armata țaristă, de tinerii români cu studii la Paris, Viena sau Berlin. Pe la 1810-1820, de pildă, tînărul boier moldovean Iancu Russo (tatăl lui Alecu) a învățat să se dueleze în Occident, unde a stat vreo 15 ani. În urma unui duel în Franța el a rămas cu o rană la picior, motiv pentru care a umblat toată viața ajutîndu-se de un baston.10
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
răvășeala din viața unui fiu nedorit și clinii de hîrtie care-și tot schimbă locul, dezorganizînd cu bună știință textul o fac cele două dedicații, pe două romane despărțite de doi ani: "aștern gîndurile mele pe țărîna și ciolanele tale, tată, pentru că astăzi ești orb și mut și surd și neînțelegător. Fiul tău." și "descoperit, pentru salut, închin această carte lui Ferdinand Sinidis, lui și numai lui. H.Bonciu." O negustorie, așadar, cum Bonciu cel adevărat (care?!) făcuse, cu umbrele și
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
sub scăfîrlia personajului cu nume de mumie încap multe alte rămășițe de oameni și povești, de la piticul nesuferit care-i crește, ca o sarcină ectopică și toxică în coșul pieptului, o cușcă de sufleur, pînă la amintirile dezordonate despre un tată despotic, despre o mamă încercată de negre presimțiri și despre doi frați "aproape de treabă". O genealogie tarată care, altfel decît în prozele naturaliste, nu explică nimic, doar derutează. Ascunsă, cu ipocrită discreție, după perdele. Povestea se încheagă în jurul unei dependențe
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
încît, la origini, diferențele dintre I.L.Caragiale și Mateiu Caragiale nu vor fi fiind atît de mari. Numai că dacă fiul își pune o mască pentru a se salva, și masca e tot mai ornamentală spre a deveni finalmente iluzie, tatăl își supune prezența unei conștiințe estetice care dă artificiului (și nu ornamentului) consistența lumii, ba chiar iluzia adevărului. Primul e un dandy, al doilea un estet. Primul își transformă propria viață în operă și se dizolvă pe sine pînă la
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
un estet. Primul își transformă propria viață în operă și se dizolvă pe sine pînă la a se nega, al doilea se întemeiază continuu, chiar atunci cînd nu face decît să înregistreze absența transcendenței. De nu va fiind, totuși, Caragiale - tatăl -un flâneur...Iată-l pe Sergio Givone disociind între estet, dandy și flâneur. Flâneur-ul, oglindă a lucrurilor, e sedus de marele teatru al lumii - un demon intervenind în el, jucînd farse, înscenînd cu bucurie deopotrivă ascunsă și exhibată. Poate un
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
Stați pe loc și lăsați-mă să vă privesc. Desigur, tu ești Helena. Dar dânsa cine-i?, adăugă el arătând spre Miriam-Lieba. - întrebarea e: cine ești dumneata, zise Helena. Dar, deodată, își dădu seama. La conac exista un portret al tatălui ei din tinerețe și tânărul acela era aidoma lui. - Ești Lucian! De necrezut! - Nu mi-ai spus încă cine-i dânsa, zise Lucian. - Prietena mea Miriam-Lieba, tatăl ei ține în arendă moșia noastră. - îmi pare rău că v-am speriat
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
zise Helena. Dar, deodată, își dădu seama. La conac exista un portret al tatălui ei din tinerețe și tânărul acela era aidoma lui. - Ești Lucian! De necrezut! - Nu mi-ai spus încă cine-i dânsa, zise Lucian. - Prietena mea Miriam-Lieba, tatăl ei ține în arendă moșia noastră. - îmi pare rău că v-am speriat, spuse el întorcându-se către Miriam-Lieba. Helena mai era un copil când am plecat eu de acasă. Acum e o adevărată domnișoară. Și foarte frumoasă. Nici una dintre
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
vrut să-l îmbrățișeze pe Lucian, dar se opri. - Da, îmi amintesc de tine, repetă ea, cu o voce solemnă. - Ce face mama noastră?, întrebă Lucian. - E bolnavă, foarte bolnavă. - Da, știu. Am citit în ziar o știre despre întoarcerea tatălui nostru. Ce boală are mama? - O slăbiciune... a nervilor... inima... - Dar Felicia? - E acasă. - Slavă Domnului! încă o dată: nimeni nu trebuie să știe că m-am întors. Am făcut pe jos o jumătate din drum, dar nu pe șoseaua principală
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
făcut pe jos o jumătate din drum, dar nu pe șoseaua principală, ci prin sate. Un țăran bătrăn m-a luat cu sania. Ce să fac acum? - Vino acasă. - N-o să fiu văzut mergând într-acolo? - Nu, nu e primejdios. Tata-i la Iampol - mai tot timpul e acolo. Wojciech doarme ziua-ntreagă - și când nu doarme e beat. Barbara e pe jumătate oarbă. Magda își vede de treburile ei în bucătărie. Să urci de-a dreptul la etajul trei. Nimeni
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
și când nu doarme e beat. Barbara e pe jumătate oarbă. Magda își vede de treburile ei în bucătărie. Să urci de-a dreptul la etajul trei. Nimeni nu se arată acolo. Nu se face foc, dar... - Când se-ntoarce tata? - Seara târziu, uneori deloc. - Pot să mă furișez chiar acum? Mă doboară somnul. - E și un pat acolo. Așteaptă, mă duc să văd. Helena porni, uitând că mai avea încă patinele în picioare; după o clipă, se opri pentru a
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
nu puteam. Nu sunt în stare să cred că sunt aici. Cândva, am patinat și eu pe lacul ăsta. Doamne, cât de mult e de-atunci! Parcă au trecut o sută de ani. O întrebă apoi pe Miriam-Lieba: - Cine e tatăl dumitale? - îl cheamă Calman Iacobi. - Iacobi, spui? Asta înseamnă "nepoții lui Iacob". Acel Iacob care l-a lipsit pe Esav de drepturile primului născut. Miriam-Lieba rămâne tăcută. - Am învățat odinioară... da, am învățat. Dar n-am mai deschis de mult
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
Vă cunoașteți de mult? - o întrebă Lucian pe Miriam-Lieba. - De-abia din vara asta. Contesa Helena a fost la nunta surorii mele. - Așa? Cum se schimbă lucrurile! Nu cu mult timp în urmă, așa ceva n-ar fi fost cu putință. Tatăl meu i-a simpatizat întotdeauna pe evrei, dar alți moșieri își băteau jos de ei și chiar își asmuțeau câinii asupra lor. La baluri, evreii de curte erau siliți să se îmbrace în blănuri de urși pentru a-i distra
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
erau în dormitorul lor; se simțea că se ceartă, dar cu vocea coborâtă. Era de neînchipuit ca ea să plece de acasă și de lângă toți ai ei. Cu siguranță, asta o va ucide pe mama, își spuse dânsa, și pe tata, de asemenea". Ajunse la ușa camerei sale și rămase nemișcată în fața ei. Nu, n-am să mă duc, își zise ea". O cuprinse un simțământ de revoltă și un fel de ură împotriva lui Lucian, pe care, cu numai o
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
care o auzise despre fuga unei fete evreice cu un tânăr creștin chiar în Ziua iertării. Acum, de Purim, ea va face același lucru. Teama care se potolise în răstimp, o cuprinse din nou. îi va pierde pe toți: pe tatăl ei, pe mama ei, pe Șeindl, pe Azriel, pe }ipele... Va trebuie să se închine la idoli. Ea, Miriam-Lieba? Nu, nu. Mai bine să mor", murmură ea. Se duse la ușă și o încuie cu ivorul, apoi împinse o banchetă
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]