1,385 matches
-
mai mari și mai avansate telescoape din lume, New Technology Telescope (NTT), telescop în care s-a utilizat pentru prima oară tehnologia optică activă și VLT (Very Large Telescope), format din patru telescoape din clasa de 8 metri și patru telescoape auxiliare de 1,8 m. Numeroasele puncte de observare pe care le deține au realizat mai multe descoperiri astronomice, și au produs mai multe cataloage astronomice. Printre cele mai recente descoperiri se numără cea a celei mai îndepărtate explozii de
European Southern Observatory () [Corola-website/Science/318973_a_320302]
-
de 200 ani în urmă, William Herschel a raportat că a observat inele, dar astronomii moderni au fost sceptici înainte de observațiile moderne. Două inele adiționale au fost descoperite de Voyager 2 în 1986, iar alte două în 2003 - 2005 cu telescopul spațial Hubble.
Inelele lui Uranus () [Corola-website/Science/318989_a_320318]
-
Paris trebuie să îndeplinească 3 misiuni: Observatorul din Paris este cel mai mare centru francez de cercetare în astronomie. Cercetările efectuate în cadrul acestuia acoperă toate domeniile astronomiei și astrofizicii contemporane, studiind: Cercetătorii și inginerii Observatorului realizează instrumente de observație pentru telescoapele de la sol sau pentru sondele spațiale, organizează campanii de observare, se ocupă de prelucrarea și analiza datelor furnizate de observarea astronomică, elaborează baze de date sau realizează simulări digitale care permit modelarea fenomenelor astrofizice și trecerea la interpretarea teoretică a
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
lucrărilor, Marea Lunetă și Marea Cupolă sunt inaccesibile. La activul instrumentului, putem menționa: primele observații spectroscopice, dezvăluiri despre planete și în special sfârșitul mitului Canalelor marțiene datorită lui Antoniadi, studii despre polarizarea luminii, studii asupra novelor și studiul stelelor duble. Telescopul de 1 m diametru și cupola sa au apărut în fața Marii Cupole din Meudon în 1891. Cu ajutorul lui se pot efectua observații în domeniul vizibil. Inițial, acest telescop avea o configurație Newtoniană și era deci foarte luminos datorită distanței sale
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Antoniadi, studii despre polarizarea luminii, studii asupra novelor și studiul stelelor duble. Telescopul de 1 m diametru și cupola sa au apărut în fața Marii Cupole din Meudon în 1891. Cu ajutorul lui se pot efectua observații în domeniul vizibil. Inițial, acest telescop avea o configurație Newtoniană și era deci foarte luminos datorită distanței sale focale scurte (3 metri). În jurul anului 1969, a fost însă modificat, devenind un telescop cu configurație Cassegrain și având în consecință o distanță focală mult mai mare (22
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Meudon în 1891. Cu ajutorul lui se pot efectua observații în domeniul vizibil. Inițial, acest telescop avea o configurație Newtoniană și era deci foarte luminos datorită distanței sale focale scurte (3 metri). În jurul anului 1969, a fost însă modificat, devenind un telescop cu configurație Cassegrain și având în consecință o distanță focală mult mai mare (22 metri). Aceasta este configurația care se utilizează și în prezent. Dacă inițial telescopul era mai degrabă destinat studiului obiectelor situate în cerul profund, noua sa configurație
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
focale scurte (3 metri). În jurul anului 1969, a fost însă modificat, devenind un telescop cu configurație Cassegrain și având în consecință o distanță focală mult mai mare (22 metri). Aceasta este configurația care se utilizează și în prezent. Dacă inițial telescopul era mai degrabă destinat studiului obiectelor situate în cerul profund, noua sa configurație l-a destinat în principal studiului planetelor. Telescopul este susținut de o montură tip furcă ecuatorială (care nu poate fi orientată pe direcția Nord). Oglinda sa primară
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
o distanță focală mult mai mare (22 metri). Aceasta este configurația care se utilizează și în prezent. Dacă inițial telescopul era mai degrabă destinat studiului obiectelor situate în cerul profund, noua sa configurație l-a destinat în principal studiului planetelor. Telescopul este susținut de o montură tip furcă ecuatorială (care nu poate fi orientată pe direcția Nord). Oglinda sa primară de 1 metru diametru cântărește în jur de 250 kg, iar ansamblul părților mobile ale telescopului cântăresc aproximativ 5 tone. Dacă
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
destinat în principal studiului planetelor. Telescopul este susținut de o montură tip furcă ecuatorială (care nu poate fi orientată pe direcția Nord). Oglinda sa primară de 1 metru diametru cântărește în jur de 250 kg, iar ansamblul părților mobile ale telescopului cântăresc aproximativ 5 tone. Dacă montura este motorizată pentru a compensa mișcarea de rotație a Pământului, în schimb ea nu este automatizată: poziționarea telescopului se efectuează în întregime „manual”, cu alte cuvinte, fie vizând o țintă luminoasă urmărită cu privirea
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
primară de 1 metru diametru cântărește în jur de 250 kg, iar ansamblul părților mobile ale telescopului cântăresc aproximativ 5 tone. Dacă montura este motorizată pentru a compensa mișcarea de rotație a Pământului, în schimb ea nu este automatizată: poziționarea telescopului se efectuează în întregime „manual”, cu alte cuvinte, fie vizând o țintă luminoasă urmărită cu privirea, fie efectuând o poziționare pe anumite coordonate cu ajutorul axelor gradate. Actualmente poluarea luminoasă produsă de aglomerația pariziană face dificile observațiile astronomice științifice la Meudon
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
manual”, cu alte cuvinte, fie vizând o țintă luminoasă urmărită cu privirea, fie efectuând o poziționare pe anumite coordonate cu ajutorul axelor gradate. Actualmente poluarea luminoasă produsă de aglomerația pariziană face dificile observațiile astronomice științifice la Meudon. Chiar și așa, acest telescop mai este folosit uneori de către IMCCE și LESIA pentru a observa ocultarea stelelor de către asteroizi sau Pluto. Utilizatorul principal al telescopului de 1 m rămâne însă Unitatea de Formare-Învățământ a Observatorului, având în vedere că în programa Masteratelor sunt prevăzute
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
gradate. Actualmente poluarea luminoasă produsă de aglomerația pariziană face dificile observațiile astronomice științifice la Meudon. Chiar și așa, acest telescop mai este folosit uneori de către IMCCE și LESIA pentru a observa ocultarea stelelor de către asteroizi sau Pluto. Utilizatorul principal al telescopului de 1 m rămâne însă Unitatea de Formare-Învățământ a Observatorului, având în vedere că în programa Masteratelor sunt prevăzute ore de Lucrări Practice, iar unele dintre acestea se efectuează utilizând acest telescop. Prezentarea acestui telescop este posibilă în cadrul vizitelor la
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
stelelor de către asteroizi sau Pluto. Utilizatorul principal al telescopului de 1 m rămâne însă Unitatea de Formare-Învățământ a Observatorului, având în vedere că în programa Masteratelor sunt prevăzute ore de Lucrări Practice, iar unele dintre acestea se efectuează utilizând acest telescop. Prezentarea acestui telescop este posibilă în cadrul vizitelor la Observator, iar utilizarea lui pentru observare - cu ocazia zilelor anuale de observare pentru publicul larg. Cupola Mesei Ecuatoriale este cea mai recentă dintre cele 4 cupole ale Observatorului din Meudon. Instalația, ale
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
sau Pluto. Utilizatorul principal al telescopului de 1 m rămâne însă Unitatea de Formare-Învățământ a Observatorului, având în vedere că în programa Masteratelor sunt prevăzute ore de Lucrări Practice, iar unele dintre acestea se efectuează utilizând acest telescop. Prezentarea acestui telescop este posibilă în cadrul vizitelor la Observator, iar utilizarea lui pentru observare - cu ocazia zilelor anuale de observare pentru publicul larg. Cupola Mesei Ecuatoriale este cea mai recentă dintre cele 4 cupole ale Observatorului din Meudon. Instalația, ale cărei lucrări de
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Lyot de 20 cm, instalat provizoriu pe Masă, înainte de a fi transferat la Observatorul Pic du Midi. În 1960, studiul cometelor lasă loc studiului supernovelor, iar Masa Ecuatorială este deposedată de instrumentele de mai sus, care sunt înlocuite cu un telescop Schmidt (diametru de 62 cm, distanța focală de 1 metru), respectiv de un telescop Cassegrain cu distanța focală de 4 metri, la un diametru de 25 cm. Dacă montura este motorizată pentru a permite compensarea mișcării de rotație a Pământului
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Pic du Midi. În 1960, studiul cometelor lasă loc studiului supernovelor, iar Masa Ecuatorială este deposedată de instrumentele de mai sus, care sunt înlocuite cu un telescop Schmidt (diametru de 62 cm, distanța focală de 1 metru), respectiv de un telescop Cassegrain cu distanța focală de 4 metri, la un diametru de 25 cm. Dacă montura este motorizată pentru a permite compensarea mișcării de rotație a Pământului, în schimb această operație nu este și automatizată: poziționarea telescopului se efectuează în întregime
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
metru), respectiv de un telescop Cassegrain cu distanța focală de 4 metri, la un diametru de 25 cm. Dacă montura este motorizată pentru a permite compensarea mișcării de rotație a Pământului, în schimb această operație nu este și automatizată: poziționarea telescopului se efectuează în întregime „manual”, cu alte cuvinte, fie vizând o țintă luminoasă urmărită cu privirea, fie efectuând o poziționare pe anumite coordonate cu ajutorul axelor gradate. Astăzi, Masa Ecuatorială este echipată cu un telescop Cassegrain de 60 cm diametru și
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
operație nu este și automatizată: poziționarea telescopului se efectuează în întregime „manual”, cu alte cuvinte, fie vizând o țintă luminoasă urmărită cu privirea, fie efectuând o poziționare pe anumite coordonate cu ajutorul axelor gradate. Astăzi, Masa Ecuatorială este echipată cu un telescop Cassegrain de 60 cm diametru și distanța focală de 9 m. Instalația este utilizată în principal de Unitatea de Formare-Învățământ a Observatorului întrucât în programa Masteratelor sunt prevăzute ore de Lucrări Practice, unele dintre acestea fiind efectuate pe acest telescop
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
telescop Cassegrain de 60 cm diametru și distanța focală de 9 m. Instalația este utilizată în principal de Unitatea de Formare-Învățământ a Observatorului întrucât în programa Masteratelor sunt prevăzute ore de Lucrări Practice, unele dintre acestea fiind efectuate pe acest telescop. Prezentarea acestui telescop este posibilă în cadrul vizitelor la Observator, iar utilizarea lui pentru observare - cu ocazia zilelor anuale de observare pentru publicul larg. O cupolă geamănă cu a telescopului de 1 m diametru adăpostește actualmente un telescop de 32 cm
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
60 cm diametru și distanța focală de 9 m. Instalația este utilizată în principal de Unitatea de Formare-Învățământ a Observatorului întrucât în programa Masteratelor sunt prevăzute ore de Lucrări Practice, unele dintre acestea fiind efectuate pe acest telescop. Prezentarea acestui telescop este posibilă în cadrul vizitelor la Observator, iar utilizarea lui pentru observare - cu ocazia zilelor anuale de observare pentru publicul larg. O cupolă geamănă cu a telescopului de 1 m diametru adăpostește actualmente un telescop de 32 cm diametru care funcționează
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
ore de Lucrări Practice, unele dintre acestea fiind efectuate pe acest telescop. Prezentarea acestui telescop este posibilă în cadrul vizitelor la Observator, iar utilizarea lui pentru observare - cu ocazia zilelor anuale de observare pentru publicul larg. O cupolă geamănă cu a telescopului de 1 m diametru adăpostește actualmente un telescop de 32 cm diametru care funcționează în domeniul infraroșu. În locul ocularului, se utilizează un detector de infraroșu, răcit cu ajutorul unui criostat alimentat cu azot lichid. Acesta permite mai ales observarea norilor de
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
efectuate pe acest telescop. Prezentarea acestui telescop este posibilă în cadrul vizitelor la Observator, iar utilizarea lui pentru observare - cu ocazia zilelor anuale de observare pentru publicul larg. O cupolă geamănă cu a telescopului de 1 m diametru adăpostește actualmente un telescop de 32 cm diametru care funcționează în domeniul infraroșu. În locul ocularului, se utilizează un detector de infraroșu, răcit cu ajutorul unui criostat alimentat cu azot lichid. Acesta permite mai ales observarea norilor de gaz și praf care se găsesc din abundență
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
care funcționează în domeniul infraroșu. În locul ocularului, se utilizează un detector de infraroșu, răcit cu ajutorul unui criostat alimentat cu azot lichid. Acesta permite mai ales observarea norilor de gaz și praf care se găsesc din abundență în Galaxie. Anterior, acest telescop a fost instalat pe un avion Caravelle pentru a realiza observații în infraroșu la mari altitudini, pentru a evita neajunsurile din straturilor dense ale atmosferei cu benzile ei largi de absorbție pe acest segment de lungimi de undă. Telescopul dispune
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
acest telescop a fost instalat pe un avion Caravelle pentru a realiza observații în infraroșu la mari altitudini, pentru a evita neajunsurile din straturilor dense ale atmosferei cu benzile ei largi de absorbție pe acest segment de lungimi de undă. Telescopul dispune de o montură de tip furcă ecuatorială, similară cu cea a telescopului de 1 m. Ca și în cazul acestuia, montura este motorizată pentru a compensa mișcarea de rotație a Pământului, dar ea nu este automată: poziționarea telescopului se
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
în infraroșu la mari altitudini, pentru a evita neajunsurile din straturilor dense ale atmosferei cu benzile ei largi de absorbție pe acest segment de lungimi de undă. Telescopul dispune de o montură de tip furcă ecuatorială, similară cu cea a telescopului de 1 m. Ca și în cazul acestuia, montura este motorizată pentru a compensa mișcarea de rotație a Pământului, dar ea nu este automată: poziționarea telescopului se efectuează în întregime „manual”, adică fie urmărind cu privirea o țintă luminoasă cu ajutorul
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]