2,288 matches
-
de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e ceea ce numim congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham, de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Acest experiment arată însă că doar congruența nu este suficientă. E important ca reclama să preceadă programul în care vor fi reluate temele-cheie. De aici și necesitatea celor care își fac reclamă de a-și coordona mesajele cu conținutul programelor televizate. Aceste studii atrag atenția și asupra mecanismelor inconștiente pe care le imprimă produsele comerciale în creierul nostru și pe baza cărora grilele televiziunilor opera în voie. A. Fornham a studiat și alți factori: programul televizat are interesul să implice puternic
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
coordona mesajele cu conținutul programelor televizate. Aceste studii atrag atenția și asupra mecanismelor inconștiente pe care le imprimă produsele comerciale în creierul nostru și pe baza cărora grilele televiziunilor opera în voie. A. Fornham a studiat și alți factori: programul televizat are interesul să implice puternic spectatorul, să-l amuze, să-i ofere senzația de bine și de destindere? A priori am putea considera că da. Cercetătorii au constatat că dacă scenele de consum de alcool sunt incluse într-un program
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mărcii de bere. Fenomenul pare să aibă totuși o excepție: cazul reclamelor cu conotație sexuală. Adrian Fornham a arătat că telespectatorii rețin mai greu conținutul unor astfel de reclame (de exemplu, pentru desuuri provocatoare...) când sunt inserate într-un program televizat care conțin scene de sex, după cum a arătat un alt experiment. Voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
spun: „Fir-ar să fie, este mai puțin decât ce mi-au promis!”. Totul se întâmplă ca și cum nu și-ar da seama de diferență. Conform fenomenului psihologic numit tendința de alegere când facem o alegere (fie că este un program televizat, o propunere comercială sau un loc pentru un concediu), avem tendința de a considera produsul excelent, chiar dacă nu corespunde întru totul cu ceea ce promitea anunțul. Asta arată și următorul experiment: Psihologul Petter Johansson a cerut unor voluntari să se uite
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
28(5), pp. 340-344. 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi Televiziunea și mâncarea fac casă bună. Mâncarea unei pizza uitându-ne la serialul preferat sau a biscuiților aperitiv în fața informațiilor televizate sau luând chipsuri în continuu din pungă în timp ce criminalul își sugrumă agentul de pază în „Tăcerea mieilor”: aceste gesturi par aproape obișnuite, într-atât încât uităm cât ne influențează televiziunea pentru a ne face să mâncăm, și nu întotdeauna mâncare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
conceptului de hiperrealitate, și se concentrează pe respingerea ideii că nu mai există realitate în afara celei transmise și fabricate de către mass-media. Din punctul de vedere al acestui cercetător (punct de vedere larg răspândit în special în rândul sociologilor), consumul informațiilor televizate se realizează în aceeași manieră interpretativă ca și în cazul consumului de literatură sau teatru, astfel încât ideea că televiziunea ar conduce la transformarea ontologică a culturii postmoderne nu poate fi susținută. Acestui argument i se mai adaugă și cele binecunoscute
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pieței relevante în scopul stabilirii părții substanțiele pe piață, publicate în Monitorul Oficial al Românieie 288/ 1.04.2004 65 E. Mihai, op. cit., p. 27. 66 De exemplu, unt-margarină, mobilier lemn-placaj dar și recipientele din sticlămetal. 67 De exemplu, filmul televizat și filmul proiectat. 68 Spre exemplu, parfumuri scumpe parfumuri ieftine, publicitatea prin TV față de alte forme de publicitate prin mass-media. 69 E. Mihai, op. cit., p. 30. 70 Potrivit alin. 2 al aceluiași articol când întreprinderile participă la o grupare realizată
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
a Pământului. Alcoolismul, drogurile, sinuciderile, destrămările familiilor și abandonarea copiilor sunt incomparabile cu ceea ce a fost. România a ajuns la 12% pierderi demografice în ultimul deceniu, iar măsurile potrivnice nu prea au efecte. Mijloacele de comunicare, îndeosebi presa scrisă și televizată, nu mai contenesc să facă "dezvăluiri" de încălcări ale drepturilor și libertăților, dar ele rămân necercetate ori sunt clasate prin procese prelungite, până la prescrieri și alte subterfugii ale justiției corupte. Deși aduce multe valori noi, societatea drepturilor omului este și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cunoașterea literaturii naționale și universale în școli. De la elevii gimnaziilor și liceelor la studenții facultăților umanistice. Un motiv este și faptul că plachetele, volumele, revistele literare scrise apar în mici tiraje care se epuizează repede. Variantele scanate și imaginile lor televizate nu sunt identice, cum am mai arătat, cu exemplarele tipărite. Or, pentru că durata de viață a acestora din urmă este dependentă de calitatea suportului pe care au fost tipărite, de condițiile de depozitare, de grija manipulării lor, se apelează la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ori rezervat față de crizele aflate în acțiune. După cum se poate vedea din desfășurarea scrierii, textul rezultă din combinarea a două surse care se află la îndemâna iubitorilor de cunoaștere a Lumii: informațiile cuplate cu interpretările fiecărui autor de comunicare scrisă, audio, televizată și on line, și experiența proprie structurată cu noțiuni și norme plauzibile. Cum fiecare cititor dispune atât de informații, cât și de o experiență proprie, diferite de cele ale autorului, disonanțele și opozițiile sunt mereu posibile. Scopurile urmărite de noi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
actuală, cu excepția, probabil, a filmelor pornografice și sado-masochiste, a unor emisiuni "Reality TV" sau a actelor de huliganism din timpul meciurilor de fotbal. Totuși, tipul de distracție reprezentat de jocurile din Roma antică este vizibil în cultura contemporană în violența televizată, în filmele care promovează violența și pe care un anumit segment al populației le preferă. În plus, cultura populară pare să fi pătruns atât de bine în viețile noastre, încât teatrul, în sensul clasic al termenului, face eforturi să supraviețuiască
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
constituie o entitate geo-ecologică unică, în sînul unei aceleiași biosfere de care depinde și care depinde de acțiunile umane. Ea și-a recunoscut habitatul planetar în sfera portocalie-albastră, pierdută într-un cer ca smoala, pe care ne-o dezvăluie imaginea televizată transmisă de pe Lună. Ea află că în ciuda diversității raselor, etniilor și mai ales a indivizilor, specia umană este una singură din punct de vedere genetic și cerebral. Toate converg așadar spre a determina Omenirea să conștientizeze comunitatea sa de destin
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fost primit cu răceală, dar ulterior, după câțiva ani, când mi-a acordat Crucea Patriarhală, Preafericitul mi-a spus: Câtă dreptate ați avut, domnule Serafim!""40. După doi-trei ani, în care reportajele și emisiunile nu s-au structurat ca marcă televizată, în istoria discursului religios al TVR se înscrie un nou curent de "încercare a publicului" în care se fac "tot felul de experimente 41" pentru a vedea ce gen și ce format pot deveni o marcă. Lili Lemnaru își amintea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de discurs religios televizual Am ales emisiunea "Credo" a TVR, o emisiune de tip talk-show-dezbatere, realizată și moderată de Titi Dincă pentru că a rămas un reper în pleiada emisiunilor religioase cu impact masiv la public, devenind model de discurs religios televizat și implicit o marcă ce leagă sintagmatic cele două nume "Credo" Titi Dincă. Primele încercări de a aduce o emisiune de acest gen în atenția publicului se află în anul 1992, nefiind atribuită în vederea realizării ei unei persoane, ci moderată
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Dincă în august 2011, am aflat că emisiunea nu era doar moderată, ci și produsă de domnia sa, în accepțiunea actuală a termenului "producător". Faptul de a fi fost "altceva" în acea epocă se datora refuzului său de a face catehism televizat, așa cum se petrecea în alte emisiuni ale redacției "Viața Spirituală" și cum se petrece actualmente în Trinitas TV. Astfel, în anul 1993 a apărut acest gen de dezbatere teologică, preluat ulterior ca model și de televiziunile comerciale. Cred că la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
comerciale. Cred că la nivel de discurs teologic oamenii simțeau nevoia unei cunoașteri, dar nu de tip catehetic-explicativ, ci mai degrabă un discurs interior care să ducă la nașterea de probleme și frământări lăuntrice lămuribile prin prisma unui discurs religios televizat"54. Cu siguranță, viziunea sa amplă asupra factorului religios, formată în anii petrecuți la Seminarul Mănăstirii Neamț și ulterior definitivată la Institutul Teologic din București, alături de preocuparea pentru studiul istoriei și filosofiei religiilor, au făcut ca discursul său să nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu noile curente media 64. Spațiul nu ne permite analizarea mai multor emisiuni din ciclul "Credo", însă ar fi de dorit o dezvoltare a acestui subiect. Cert este că existența emisiunii respective a reușit să dovedească faptul că discursul religios televizat a putut fi recuperat datorită omului potrivit la locul potrivit. La sfârșitul celor 60 de minute de emisie, acesta își exprima o speranță atunci când le ura spectatorilor să "reușiți să mai așezați o piesă în mozaicul culturii dumneavoastră religioase"65
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mele, care m-a pus la adăpost la timp de multele rătăciri care urmau să vină peste mine"67. Printre recentele demersuri ale acestui adevărat pionier al recuperării discursului sacru în audiovizualul românesc, care a adus înaintea românilor modelul discursiv-religios televizat, se află și primul interviu oferit de PF Daniel în ziua de 30 iulie 2007, imediat după întronizarea sa, interviu transmis integral de TVR și a cărui stenografiere se află postată pe sit-ul Patriarhiei: Titi Dincă: Primul și al
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în opoziție. Religia, ca manifestare a credințelor persoanei, nu poate avea opinii unanim acceptate, fiecare având dreptul de a avea propria opțiune. Referitor la discursul critic istoric, încă din primii ani de după '89 a curs multă cerneală tipografică, iar jurnalele televizate au prezentat în mod constant problema bisericilor din Ardeal. Pe această temă, în ziua de 19 ianuarie 1998, Înaltpreasfințitul Andrei Andreicuț, pe atunci Episcopul Alba-Iuliei, adresa o scrisoare deschisă președintelui Emil Constantinescu, din care citez: "Cap al răutăților, în ultima
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
lui Mirel Bănică față de acest aspect: "Cel mai bun exemplu al modului în care faptul religios contemporan se reflectă în mass-media: emisiunile satirice. Ele furnizează informații despre imaginarul religios al publicului, precum și opinia creatorilor acestor emisiuni despre publicul larg. Satira televizată indică ceea ce este permis să prezentăm ca obiect al deriziunii și modul de realizare. Acțiunea de "desacralizare" astfel operată se răsfrânge asupra unor ritualuri catolice de bază, chiar asupra unor aspecte sensibile ale dogmei. Cu toate acestea, autorii emisiunii au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
la nivel social, pe termen lung, a arătat că mass-media și în special audiovizualul pun în centrul atenției publice problemele sociale, unele aspecte fiind lăsate în umbră sau chiar ignorate. Preferința pentru subiecte emoționale, care oferă imagini șocante în jurnalele televizate, influențează chiar desfășurarea unor evenimente: câte greve sau demonstrații de stradă nu au fost anulate pentru că televiziunile nu au ajuns la fața locului? Câte persoane n-au fost ridicate din anonimat de televiziune și transformate în idoli peste noapte? Și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
crimă contrarevoluționară, adepții lui Boris Elțîn s-au bucurat de faptul că interviurile liderului partidului căzut de la putere, transmise de CBS și BBC în timpul summit-ului de la Moscova, l-au forțat pe Gorbaciov să răspundă printr-o conferință de presă televizată. Între timp, disidenții religioși sovietici l-au convins pe Președintele Reagan să le acorde o întrevedere publică, în cadrul căreia s-au exprimat deschis puncte de vedere conflictuale despre alegeri, viitorul religiei și "nivelul de trai" comparativ din America și Uniunea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
motiv pentru care conceptul de sferă publică să fie dublat în mod necesar de idealul de comunicare îndreptat spre atingerea consensului bazat pe forța celui mai bun argument (sau ceea ce Habermas numea verständigungsorientierten Handelns)22. În studiul lor asupra talk-show-urilor televizate, Sonia Livingstone și Peter Lunt au evidențiat cele cîteva moduri în care programele de discuții cu publicul desfid noțiunea dominant filosofică de raționalitate, provenită din logica deductivă potrivit căreia există un grup de proceduri formale de raționament ce exprimă reguli
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tehnologii au continuat să transforme mass-media. Începând cu anii '60 ai secolului trecut, satelitul de comunicații face o realitate din comunicarea globală instantanee. În timpul anilor '80 ai aceluiași secol, cablul TV a devenit o alternativă plină de succes în transmisiile televizate; tot atunci au apărut primele videorecordere și casete de înregistrare. Discul compact și discul laser, de asemenea, și-au făcut debutul după 1980. Revoluția comunicațiilor, care a început în secolul al 19-lea, nu arată în prezent semne de decădere
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]