1,597 matches
-
de ani în urmă debutasem ca secretar III "atașat cultural" și în care mă întorceam ambasador! Se "închisese cercul" după ani de strădanii, necazuri și bucurii. Nu "priveam înapoi cu mânie", ci cu satisfacția datoriei împlinite și a "Papionului bine temperat" (mulțumesc încă odată maestrului Bach, cu al său "Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005 Leul în toamnă... Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate! Cam așa gândeam când, sosit la București, pășeam pe ușa Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în care mă întorceam ambasador! Se "închisese cercul" după ani de strădanii, necazuri și bucurii. Nu "priveam înapoi cu mânie", ci cu satisfacția datoriei împlinite și a "Papionului bine temperat" (mulțumesc încă odată maestrului Bach, cu al său "Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005 Leul în toamnă... Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate! Cam așa gândeam când, sosit la București, pășeam pe ușa Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat câteva probleme mărunte, în mare parte administrativ-contabile, de ambasador ieșit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unde Îi place s) se ascund). Str)moșii noștri au construit case, au creat cultură noastr), ne-au transmis Înțelepciunea lor, au În)lțat statui Închinate marilor lor personalit)ți, au demonstrat Însușiri modeste și s-au mulțumit cu regiuni temperate, spune Wyndham Lewis, interpretându-l pe Sartre În 1952 În The Writer and the Absolute. Pe când noi, obișnuiți cu r)zboaie mondiale, holocausturi, bombardamente, coups d’état, „În mod necesar noi avem o structur) eroic). Însușirile noastre sunt extraordinare, altminteri
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
scriitorului rus, lucrare pe care îmi propusesem s-o scriu pentru editura „Dacia” din Cluj. Rămâneam singur în sufragerie și citeam până pe la ora două noaptea. Din când în când îmi ridicam ochii din carte și inspectam, cu o îngrijorare temperată, ungherele camerei, benzile de linoleum din preajma pereților. Nimic! Nu apărea nici unul! Și totuși, logic ar fi fost să apară, din moment ce... Cu câtva timp în urmă, vecinul de sus, de la trei, ne informase că în bloc sunt șoareci și mă asigurase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în cazul de față)! Elitei protagoniștilor eu îi opun cumva - prin acea „tentativă de reabilitare a «umiliților și obidiților» operei dostoievskiene” - mulțimea personajelor mici, aparent insignifiante. * Printre subiectivități tăioase, exacerbate de libertatea de exprimare, propria-mi (cum altfel) subiectivitate; mai temperată totuși de posibilitatea pe care o am de a privi din mai multe puncte de vedere deodată. * Romanul genial. Romanul despre rai. Al cărui autor, firește, sunt eu. Un roman în cea mai mare parte nu numai deja scris, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că, nod cu nod, cam totul era gata de întoarcere. Înapoi, în Basarabia nu se mai putea, poate și din cauza climei deloc temperate a Siberiei care abia ne aștepta iar aici, în Banat, unii spuneau că Tito ar fi fost dispus să pună pe tortul jugoslav bomboana bănățeană. C-o fi că n-o fi, cum o parte din viața noastră se risipise
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și care duceau, într-adevăr, la un simulacru de apărare în fața unei agresiuni rusești: regimente scheletice, ofițeri afectați pentru perioade limitate în post, absența cuiburilor de mitralieră și a sîrmei ghimpate etc., etc. Aceste aere ușor superioare din partea conducătorilor polonezi temperate, în raporturile zilnice, de buna creștere erau mai puțin evidente, pe cînd eram ministrul Afacerilor Externe, decît au devenit mai tîrziu, o dată cu venirea naziștilor la putere în Germania și rolul predominant al colonelului Beck, în conducerea diplomației poloneze, după moartea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
inspirat de binele divin. În Politica, Platon continuă caracterizarea "adevăratului" conducător: el trebuie să fie asemănător zeului (referința se face la perioada în care zeii singuri, ante-Chronos, îi asistau pe oameni, nefiind necesare atunci regimurile și guvernările politice), înțelept și temperat, cunoscându-și limitele, precum și pe cele ale comunității. Politica devine o artă umană, nu este un dar al zeilor, și permite unei umanități imperfecte și decăzute din vârsta de aur să supraviețuiască prin cunoaștere (principiul final se va regăsi în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o ușurare oarecare. Eschimoșii care trăiesc la coaste și mănâncă mult pește, care În stare fiartă nu influențează atât de vătămător ca altă carne, mai cu seamă ca aceea a animalelor Îngrășate, aceștia sunt cel mai puțin Încărcați. Locuitorii zonei temperate sunt mai fericiți În această privință, și primăvara noastră ne dă ocazia, ca, prin gustarea legumelor tinere, a foilor și a fructelor, să ridicăm puterea digestiei și, cu aceasta, puterea noastră de viață. În mare parte se contestă acestor materii
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
domnește așadar frig și frigul ar fi mai mare Însă, dacă nu s-ar transmite acolo căldură prin aerul Încălzit din părțile calde ale pământului. Prin aceasta se explică și motivul pentru care nu avem decât o zonă călduroasă, două temperate și două reci. Figurile reprezintă pământul, săgeata arată direcția mișcării sale. Punctul a. să indice locuința noastră; Razele solare vin Întotdeauna În aceeași direcție și merg paralel, numai pământul nostru Își schimbă poziția. Se poate Însă vedea cu ușurință că
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
picături de rezistență. Dar nici o tânguire, nici o retractare! Hăitașii de ieri sunt acum cioburi și lut otrăvit. Colții lor nu mai rânjesc și nu mai pot mușca din carnea noastră. Însă astăzi, noi „poterași” leau luat locul... ei sunt mai temperați și mai vicleni... Nouă, celor prigoniți, Dumnezeu ne-a lungit veleatul, ne-a întărit credința și ne-a învrednicit să învingem toate durerile sufletești și trupești. Credința și rugăciunea nu au putut fi învinse, căci aceste două virtuți sunt mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984; Intermediarii, București, 1985; Grindina, București, 1987; Până la ultima consecință, București, 1988; Jurnal de toamnă. Duioase, temperate, vesele, București, 1991; Bufnița albă, București, 1992; ed. Deva, 2003; Evanghelia după Satan, pref. Matei Albastru [Matei Gavril], București, 1993. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 155-157; Petroveanu, Pagini, 205-210; Mihai Novicov, Chipul luptătorului comunist în proza contemporană, București, 1961, 102-111
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Tine, / Am înviat cu Tine”. Bunul creștin repetă calvarul și resurecția lui Iisus, prin identificare totală cu soarta Fiului Omului. Nu sînt, nici pe departe, un bun creștin. E drept, săptămâna aceasta, a Patimilor, mi-am îmblînzit gîndurile și miam temperat, pe cît am putut, gesturile. Dar m-am surprins, nu o dată, ca și-n săptămînile precedente ale postului, tentat de lucruri frivole, m-am amuzat sau m-am iritat din motive banale, pe scurt, n-am avut o constantă atitudinală
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scoteai singură câte un ochi și Îl puneai alături./ Pentru zilele În care poate-poate cărăbuși,/ dihanii azurii și litanii vor țâșni din creierul tău/ și se vor pierde spre asfințit printre alte vise noroioase și departe de casă”. Nostalgia normalității temperate și domestice? Doar acutizează vibrația, ca un vuiet, vaietul fără leac al elegiei sardonice: „De-aș avea și eu o traumă ca pojarul,/ o răpăială de ploaie de vară,/ onevroză ca o mătase”. Scrutând, „cu ochii Îngroziți”, degradarea, Mariana Marin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ori/și verzui, portocaliu, negru, galben-brun etc. (Andrițoiu, 2005); conform studiilor efectuate de Ricciardelli D’Albore, încă din 197912, pe eșantioane de propolis provenind din 5 continente, din diferite regiuni ale acestora, a demonstrat că propolisul din zonele cu climă temperată prezintă o gamă de culoare ce variază de la brun deschis la brun închis, uneori cu reflexe galben-verzui13. 10 Cristina Mateescu, I.F. Dumitriu, Propolisul și extractle de propolis..... 11 Marin, M, Velescu, G, in Propolis-a remarkable hive product, Editura Apimondia
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în anii ’70: Lavie în Franța, 197616 și Poprako, 197817, în Rusia. Aceștia au analizat compoziția de flavonoizi din propolis și au comparat-o cu extractul de polen, respectiv polenul de mesteacăn. Multe alte studii au demonstrat că în zonele temperate principala sursă de propolis este Specia Populus (în special P. nigra) și hibrizii lor. Aceasta este adevărat pentru Europa (Bankova et al, 198918; Greenway et al, 198719; Nagy et al, 198620; Tamaș et al, 198721), America de Nord (Garcia-Vignera et al, 199322
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Nistor, „Fotolii și birouașe”, VR, 1984, 9; Moraru, Textul, 197-200; Florin Berindeanu, „Garduri și leoparzi”, AFT, 1985, 10; Vasile Chifor, „Garduri și leoparzi”, VR, 1986, 6; Laurențiu Ulici, Ardelenii, RL, 1987, 19; Cosma, Romanul, I, 272-273; Anton Cosma, Pateticul bine temperat, I, 1989, 5; Simuț, Incursiuni, 302-305; Dicț. scriit. rom., II, 337-339; Popa, Ist. lit., II, 1005-1006. V.V.G.
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
români contemporani”, TR, 1984, 15; Alex. Ștefănescu, Noua dramaturgie, RL, 1984, 28; Adriana Iliescu, Biografie și transfigurare, RL, 1989, 28; Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia, Craiova, 1998, 99-100; Dicț. scriit. rom., II, 82-84; Luminița Marcu, Dialoguri bine temperate, RL, 1999, 16; Constantin M. Popa, Efectul de rezonanță, R, 1999, 3; Popa, Ist. lit., II, 168, 946; Florea Miu, Cuvinte și spațiu. Interviuri cu scriitori contemporani din Oltenia, Craiova, 2001, 121-125; Roxana Răcaru, Recapitulări, nu revizuiri, RL, 2002, 37
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
Se poate lesne sesiza înclinația de a reconstitui portretul artistului la tinerețe (A. I. Odobescu, B. Delavrancea), „traiectoria” lui, ce conduce la configurarea unei individualități complexe (contradictoriul A. I. Odobescu, deconcertantul Ion Barbu ș.a.), fie și nerecunoscută (cazul lui V. A. Urechia). Temperat polemică pe alocuri, cochetând, rar, cu palierul teoretic, D. se dedă și exercițiului comparatistic (Vârstă și model în cultură: Heliade și Maiorescu). Alteori obține, conlucrând cu șansa, unele performanțe aparent de amănunt, dar prețioase pentru istoria literară (date noi privitoare
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
III, 265-297; Cristea, Modestie, 47-50; Pop, Jocul, 345-363; Grigurcu, Existența, 136-142; Regman, De la imperfect, 199-211; Cistelecan, Poezie, 183-190; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 439-447; Șerban Foarță, Plaudite, cires!, „22”, 1990, 34; Viorel Mureșan, E claus aici..., F, 1990, 8; Nicolae Manolescu, Onirismul bine temperat, RL, 1991, 36; Viorel Mureșan, Lentila „Rimbaud”. Glose la un poem de Leonid Dimov, APF, 1991, 10-11; Ruxandra Călin, Leonid Dimov, „Carte de vise”, JL, 1992, 9-12; Fevronia Novac, Dimov postmodernul, RL, 1993, 17; [Leonid Dimov], CC, 1992, 3-4 (număr
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
peisajul liric al momentului o personalitate formată, fără șovăielile și stridențele începutului de drum, care își descoperise tema principală, ce va rămâne aceeași în toate scrierile ficționale: tema responsabilității morale și a ecourilor afective ale șocului etic. O ingenuitate bine temperată alterna cu un gust polemic și ironic inclus în text și etala o spontaneitate metaforică devenită cu timpul o caracteristică a scriitoarei: „De ce atâta tăcere, surâs vinovat și umil,/ De ce nu mă priviți drept în față? / În sufletul vostru nu
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
cărți de poezie publicate de G.-B. - Armonii crepusculare (1923), Muguri cenușii (1926), Pe culmi de gând (1934), Lumină (1965), Cu tine, noaptea (1969), Efluvii (1977), Șoaptele iubirii (1979) - exprimă o personalitate lirică definită de un simbolism delicat, eteric și temperat, aflat la confluența poeziei meditative cu cea de tip intimist. Consecventă formulei lirice alese, autoarea, pentru care interioritatea ritmează întregul curs al timpului obiectiv, se străduiește să depășească monotonia, creând variații la nivelul temelor: primele poezii privilegiază proiecțiile simboliste în
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, îngr. Lucian Alexiu, Timișoara, 1995 (în colaborare); Octavian Doclin, Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între rigorismul și „fantezia” „noii critici”, „Timpul” (Reșița), 1992, 225; Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, „Radu Stanca - dramaturgul”, „Renașterea bănățeană”, 1992, 813; Al. Piru, Teatrul poetic
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, îngr. Lucian Alexiu, Timișoara, 1995 (în colaborare); Octavian Doclin, Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între rigorismul și „fantezia” „noii critici”, „Timpul” (Reșița), 1992, 225; Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, „Radu Stanca - dramaturgul”, „Renașterea bănățeană”, 1992, 813; Al. Piru, Teatrul poetic, „Dimineața”, 1993
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
George Popescu, Uvertura suverană, “Cuvântul libertății”, 2002, 3910; Adrian Dinu Rachieru, Cronicarul și tranziția, „Bucovina literară”, 2002, 9; Marin Mincu, Un debut critic autentic, „Ziua literară”, 2002, 27; Nicoleta Sălcudeanu, Făt-Frumos din cronică, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Georgeta Drăghici, Mizantropul bine temperat, RL, 2002, 50; Dan Mănucă, Cronicarul și plăcerea textului, CL, 2002, 12; Al. Cistelecan, Trei cronicari (doi - în travesti), VTRA, 2002, 11-12; Eugen Simion, Oamenii mei, CC, 2003, 1-2; Nicoleta Cliveț, Despre critică și alte bucurii, VTRA, 2003, 2-3; Marius
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]