1,575 matches
-
reci, cu medii lunare care pot scădea sub -3șC (în cea mai rece lună de iarnă), dar nu urcă nicodată peste 10șC (în cea mai caldă lună de iarnă). Ca subtipuri climatice în cadrul climei temperate propriu-zise, se diferențiază: a. Climatul temperat oceanic b. Climatul temperat de tranziție c. Climatul temperat continental. a. Climatul temperat oceanic (maritim) seamănă cu subtipul subtropical umed, fiind însă caracterizat printr-o dinamică atmosferică mult mai activă și cantități mai mari de precipitații. Temperatura aerului scade în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în cea mai rece lună de iarnă), dar nu urcă nicodată peste 10șC (în cea mai caldă lună de iarnă). Ca subtipuri climatice în cadrul climei temperate propriu-zise, se diferențiază: a. Climatul temperat oceanic b. Climatul temperat de tranziție c. Climatul temperat continental. a. Climatul temperat oceanic (maritim) seamănă cu subtipul subtropical umed, fiind însă caracterizat printr-o dinamică atmosferică mult mai activă și cantități mai mari de precipitații. Temperatura aerului scade în general de la sud la nord, iar precipitațiile atmosferice sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lună de iarnă), dar nu urcă nicodată peste 10șC (în cea mai caldă lună de iarnă). Ca subtipuri climatice în cadrul climei temperate propriu-zise, se diferențiază: a. Climatul temperat oceanic b. Climatul temperat de tranziție c. Climatul temperat continental. a. Climatul temperat oceanic (maritim) seamănă cu subtipul subtropical umed, fiind însă caracterizat printr-o dinamică atmosferică mult mai activă și cantități mai mari de precipitații. Temperatura aerului scade în general de la sud la nord, iar precipitațiile atmosferice sunt cuprinse între 800mm/an
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
iar verile sunt moderate din punct de vedere termic. Precipitațiile sunt abundente, cu un regim relativ uniform, cu un ușor maxim de toamnă. Deși ninsorile sunt obișnuite, acestea nu formează un înveliș stabil de zăpadă. Tabel 16. Date climatice - climatul temperat oceanic (Europa) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An BERGEN - climat temperat oceanic de nuanță nordică TȘC 1.7 1.7 2.8 7.2 11.1 14.4 16.7 15.6 12
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
un ușor maxim de toamnă. Deși ninsorile sunt obișnuite, acestea nu formează un înveliș stabil de zăpadă. Tabel 16. Date climatice - climatul temperat oceanic (Europa) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An BERGEN - climat temperat oceanic de nuanță nordică TȘC 1.7 1.7 2.8 7.2 11.1 14.4 16.7 15.6 12.7 8.3 5.0 2.2 8.3 Pmm 200.7 152.4 137.2 111.8
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
6 12.7 8.3 5.0 2.2 8.3 Pmm 200.7 152.4 137.2 111.8 99.1 106.7 132.1 185.4 233.7 233.7 203.2 205.7 2000.5 BREST- climat temperat oceanic de nuanță sudică TȘC 6.7 7.2 8.3 10.0 12.8 15.6 17.2 17.8 16.1 12.8 9.4 7.8 11.7 Pmm 88.9 76.2 63.5 63.5
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
63.5 48.3 50.8 50.8 55.9 58.4 91.4 106.7 111.8 866.1 Având în vedere particularitățile termice ale aerului, îndeosebi cele ale anotimpului de iarnă, dar și mediile termice anuale, în cadrul climatului temperat oceanic din Europa se diferențiază un climat oceanic cu nuanță nordică și un climat oceanic cu nuanță sudică. Iernile sunt mai reci în primul caz (ex. Bergen, cu media termică a lunii celei mai reci de 1.7șC) și mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
20șC). Precipitațiile atmosferice anuale au valori din ce în ce mai scăzute pe măsura îndepărtării de ocean, înregistrând un maxim în anotimpul de vară. Precipitațiile de la sfârșitul primăverii și din timpul verii sunt fie de origine frontală (ciclonică), fie de origine convectivă. c. Climatul temperat continental este cel mai bine reprezentat în zonele interioare ale Eurasiei și este caracterizat prin frecvența mare a maselor de aer polar continental tot timpul anului, care generează variații mari de temperatură. Mediile termice ale lunii celei mai calde depășesc
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai semnificative caracteristici ale climatului de tip continental, la care se adaugă cantitatea redusă a precipitațiilor atmosferice. Maximul pluviometric se înregistrează vara, iar cantități anuale ceva mai mari ale precipitațiilor cad în partea de nord-vest a Rusiei. În Europa, climatul temperat continental include partea răsăriteană a continentului, cuprinzând, în linii mari, teritoriile de la est de Carpați și est de Marea Baltică, unde influența maselor de aer oceanice scade sub 50%, lăsând locul maselor de aer continentale. În ceea ce privește regimul termic, caracteristica principală este
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
așadar o creștere de la vest la est, ajungând la valori de cca. 30°C în partea sud-estică a Câmpiei Ruse, unde climatul se caracterizează printr-un continentalism excesiv. Precipitațiile atmosferice sunt mult diminuate cantitativ comparativ cu cele din zona climatului temperat oceanic, fiind mai abundente vara, când ele se produc în cadrul fronturilor polare. Scăderea de la vest la est a cantității anuale a precipitațiilor atmosferice poate fi ilustrată cu situația existentă în cadrul Câmpiilor Dunărene: Câmpia Balatonului - 600-800mm, Câmpia Dunării Mijlocii - 500-600 mm
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
500-600 mm, estul Câmpiei Tisei - 500mm sau mai puțin. Cele mai reduse cantități de precipitații se înregistrează în zona cu climat continental excesiv din proximitatea Mării Caspice, unde acestea pot scădea la valori sub 200mm. Regiunile montane din cadrul zonei climatice temperate au un climat propriu, cu atât mai complex cu cât acestea sunt mai înalte. În Europa, munții joși și mijlocii au de regulă un climat temperat, umed și rece, iar munții înalți (Alpi, Pirinei) prezintă o etajare climatică altitudinală complexă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Caspice, unde acestea pot scădea la valori sub 200mm. Regiunile montane din cadrul zonei climatice temperate au un climat propriu, cu atât mai complex cu cât acestea sunt mai înalte. În Europa, munții joși și mijlocii au de regulă un climat temperat, umed și rece, iar munții înalți (Alpi, Pirinei) prezintă o etajare climatică altitudinală complexă. În Alpi și Pirinei, temperatura aerului scade substanțial și repede cu altitudinea atât vara cât și iarna, iar precipitațiile cresc treptat până la anumite limite (maximul pluviometric
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și Pirinei, temperatura aerului scade substanțial și repede cu altitudinea atât vara cât și iarna, iar precipitațiile cresc treptat până la anumite limite (maximul pluviometric pentru Europa înregistrându-se la cca.2500 m altitudine) după care scad treptat. De la un climat temperat (la poalele nordice) și un climat subtropical (la poalele sudice), se ajunge, pe înălțimi, la un climat rece alpin, cu ghețari și zăpezi permanente. În condițiile climatului temperat propriu-zis, biomurile care se dezvoltă sunt: stepa, silvostepa, pădurile de foioase și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
la cca.2500 m altitudine) după care scad treptat. De la un climat temperat (la poalele nordice) și un climat subtropical (la poalele sudice), se ajunge, pe înălțimi, la un climat rece alpin, cu ghețari și zăpezi permanente. În condițiile climatului temperat propriu-zis, biomurile care se dezvoltă sunt: stepa, silvostepa, pădurile de foioase și pădurile mixte, iar în regiunile mai înalte se întâlnesc pădurile de conifere. În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
climatului temperat propriu-zis, biomurile care se dezvoltă sunt: stepa, silvostepa, pădurile de foioase și pădurile mixte, iar în regiunile mai înalte se întâlnesc pădurile de conifere. În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite în Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul din bazinul mijlociu al fluviului Colorado, deșertul Marelul Lac Sărat) și chiar America de Sud (semideșertul Patagoniei). 3. Climatul temperat cald (subtropical) este considerat adesea ca fiind un climat de tranziție între climatele calde
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite în Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul din bazinul mijlociu al fluviului Colorado, deșertul Marelul Lac Sărat) și chiar America de Sud (semideșertul Patagoniei). 3. Climatul temperat cald (subtropical) este considerat adesea ca fiind un climat de tranziție între climatele calde și climatul temperat propriuzis, fiind întâlnit aproximativ între 30-40ș latitudine nordică și sudică, cu o extensiune ceva mai mare în Europa meridională, unde se extinde până la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul din bazinul mijlociu al fluviului Colorado, deșertul Marelul Lac Sărat) și chiar America de Sud (semideșertul Patagoniei). 3. Climatul temperat cald (subtropical) este considerat adesea ca fiind un climat de tranziție între climatele calde și climatul temperat propriuzis, fiind întâlnit aproximativ între 30-40ș latitudine nordică și sudică, cu o extensiune ceva mai mare în Europa meridională, unde se extinde până la 44 45șN. Aici, în Europa, cât și în Asia de vest, climatul subtropical ocupă areale mai extinse
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
astfel încât ele nu sunt aducătoare de precipitații în acest anotimp. Vara, în schimb, masele de aer maritim antrenate spre continent, alături de ciclonii care se dezvoltă în aceste regiuni, determină înregistrarea unor cantități mari de precipitații. VI. BIOMURILE TERESTRE DIN ZONA TEMPERATĂ VI.1. TAIGAUA V.1.1. PARTICULARITĂȚILE BIO-PEDO-CLIMATICE Taigaua este pădurea de conifere a emisferei nordice, formând cel mai mare biom terestru, desfășurat în linii mari între paralelele de 50ș și 65ș latitudine nordică, la sud de zona de tundră
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de iarnă. În Alaska practic toată pădurea boreală se află la nord de paralela de 60șN, în timp ce Canada estică are aproape toată pădurea de conifere la sud de latitudinea de 60șN. Climatul caracteristic biomului de taiga se încadrează în zona temperată rece, fiind în cea mai mare parte un climat aspru, de tip continental. Însă, deși taigaua este considerată de regulă o regiune cu un climat omogen, în realitate există o mare diversitate a condițiilor climatice în vastul spațiu ocupat de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Alaska până în California, desfășurată pe o lungime de peste 3800km. Deși se dezvoltă într-un climat total diferit decât taigaua, vom face în continuare o scurtă caracterizare a acestei păduri subtropicale, având în vedere că ne aflăm tot în limitele climatului temperat (cald). Pădurea subtropicală de conifere este alcătuită din arbori adaptați la o climă mai uscată, între care: bradul alb (Abies concolor), pinul de zahăr (Pinus lambertiana), cedrul californian (Libocedrus decurrens), bradul Douglas (Pseudotsuga mucronata), la care se adaugă arborii giganți
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o inundare a mii de hectare de pădure. Este imperativă găsirea de soluții pentru o dezvoltare durabilă în domeniul industriei forestiere din Siberia, în scopul păstrării multiplelor funcții ale acestui vast spațiu forestier. VI.2. PĂDURILE DE FOIOASE Biomul pădurilor temperate de foioase și mixte este mai bine reprezentat în emisfera nordică, unde este întâlnit între paralelele de 45ș-60șN pe părțile vestice ale continentelor și între 35ș-50șN pe părțile estice ale continentelor. În emisfera sudică acest biom este întâlnit pe spații
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
a fost mult afectat de intervenția umană, defrișările făcute având ca scop principal extinderea terenurilor agricole (stimulată de fertilitatea solurilor de aici) și a spațiilor urbane. Condițiile climatice în care s-a dezvoltat acest biom sunt acelea ale unui climat temperat, cu diferite nuanțe, dar în general unul moderat, caracterizat prin alternanța acțiunii maselor de aer polar și a celor tropicale, ce dau contraste termice mari pe parcursul unui an. Temperaturile medii ale lunilor de vară sunt cuprinse între 12-22șC, media termică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști cu frunze căzătoare) și stratul ierbos. VI.2.1. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A AMERICII ȘI ASIEI Pădurile de foioase din continentul nord-american ocupă o mare parte a bazinului fluviului Mississippi și prezintă o mare varietate de formațiuni. În sud-est predomină stejărișurile în amestec cu castanul, în vest și sud-vest de întâlnesc stejărișuri
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
caducifoliate în Patagonia și insula Țara Focului. Stratul arboricol cuprinde specii de fag austral (Nothofagus antarctica, N.pumilio), cu înălțimi de cca.20m, iar stratul arbustiv este reprezentat de drăcilă (Berberis) și magnoliaceu (Drimys winteri). Pădurea de foioase din zona temperată asiatică s-a dezvoltat bine în nordul Chinei, nordul Japoniei și peninsula Coreea. Dintre arborii caracteristici amintim: Quercus mongolica, Fraxinus mandshurica, Tilia mandshurica, Juglans mandshurica. Fauna include atât elemente proprii cât și elemente din taiga sau pădurile tropicale: cerbul pătat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
zona de pădure: tigrul, leopardul, jderul. Pădurile de amestec din Asia sunt mai bogate din punct de vedere floristic decât cele din Europa și mai luxuriante datorită precipitațiilor mai bogate. VI.2.2. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A EUROPEI Pentru continentul european, biomul pădurilor de foioase este unul dintre spațiile naturale modificate cel mai mult de către om, astfel încât nu se mai poate vorbi de un mediu natural. Cele mai multe din spațiile ocupate odinioară de păduri reprezintă astăzi zone
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]