2,143 matches
-
luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale oaselor în articulație sunt reprezentate, în afară de capsulă, și de ligamente: -liaamentele aleno-humerale superior, mijlociu și inferior dispuse pe fața anterioară a capsulei articulare, pornind de sus în jos; - liaamentul supraaleno-suprahumeral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cel anterior se inseră în partea superioară pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
partea superioară pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acetabulului și pe porțiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive pentru capul femurului, mărește suprafața de secreție a membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă astfel încât aceasta nu este prinsă între oase în timpul mișcărilor. Ligamentele colaterale ale articulației sunt reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchi orbiculari situați în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la mușchiul drept abdominal. în funcție de localizare mușchii pot fi (3, 13, 19, 20): - profunzi, - superficiali. După numărul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la mușchiul drept abdominal. în funcție de localizare mușchii pot fi (3, 13, 19, 20): - profunzi, - superficiali. După numărul de articulații peste care trec se distig mușchii (3, 13, 19
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: - unipenați: cu fibre musculare așezate de o singură parte a tendonului, - bipenați; cu fibre musculare așezate pe ambele părși ale tendonului, - inserții complexe; - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon, cum se întâmplă la mușchiul drept abdominal. în funcție de localizare mușchii pot fi (3, 13, 19, 20): - profunzi, - superficiali. După numărul de articulații peste care trec se distig mușchii (3, 13, 19, 20): -uniarticulari, scurți; -biarticulari, - poliarticulari, lungi. în funcție de tipul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum arată și denumirea, unde se realizează continuarea mușchiului cu tendonul. Ceea ce se continuă cu tendonul sunt de fapt numai fibrele conjunctive ale mușchiului. Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde. Joncțiunea tendino-musculară este o zonă, așa cum arată și denumirea, unde se realizează continuarea mușchiului cu tendonul. Ceea ce se continuă cu tendonul sunt de fapt numai fibrele conjunctive ale mușchiului. Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]