11,506 matches
-
suntem încredințați că acestea au fost redactate nu numai de autori diferiți, dar și în epoci dintre cele mai îndepărtate una de cealaltă. Ignorăm, altfel spus, cu bună știință o serie de dovezi filologice, punând mai presus de acestea tradiția teologică. Este, cum spuneam, nimic altceva decât o strategie de lectură, aplicată, după caz, conștient sau spontan. Scriptura reprezintă doar cazul cel mai frapant, mai general și totodată mai greu de contestat. Există și multe altele, particulare, iar istoria culturii abundă
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
dânsul. Pentru creștini, Sfântul Ioan Gură de Aur nu înseamnă doar un neîntrecut orator, un remarcabil exeget, vestit pentru adâncimea ideilor și interpretărilor sale sau pentru eleganța, frumusețea și puritatea stilului, un aspru ascet, un mare ierarh, cu vaste cunoștințe teologice și filosofice și cu o operă uriașă, inegalabilă atât ca dimensiuni, cât și prin conținut, cuprinzând 18 volume în ediția Migne (vol. 47-64), un afabil și zelos păstor de suflete pe care îl au ca model clericii din toate timpurile
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
unui lector. 9 P. R. Coleman Norton, art. cit., p. 280. 10 A. Amelli, Xquςοςτομικά, I, pp. 47-59 apud Monsig. Ubaldo Mannucci, op. cit., p. 107. 11 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev. Studii Teologice, Anul XI (1957), Nr. 9-10, p. 511. 12 J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, pp. 264-266. 13 Monsig. Ubaldo Mannucci, op. cit., p. 108. 4 morale și a bogăției aplicațiilor practice. Opera sa ni
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
care a realizat virtuți 54, căci cu cât se întind peste noi încercările, cu atât ne sporește mângâierea și avem mai bune nădejdi despre cele viitoare 55. Discuția e purtată nu numai pe teren biblic, ci și moral, filozofic și teologic. În viziunea Sfântului Părinte, suferința nu este sădită ontologic în om, ci este un accident, o urmare a păcatului, o pedeapsă, dar nu una răzbunătoare, ci una pedagogică, menită să-l învețe necontenit pe om să se smerească și să
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
succesor favorit și îl ataca serios pe adversarul său politic 4. Rubenstein pune eșecul liderului bolșevic pe seama unei lipse de flexibilitate cauzate de spiritul său revoluționar; Troțki a fost prizonierul propriei doctrine, care avea mai multe în comun cu certitudinea teologică, cu acel tip de credință care caracterizează religia, mai degrabă decât cu un respect profund față de evaluarea istorică și științifică. Acesta este un alt punct de divergență între filosofia lui Machiavelli și cea troțkistă: în vreme ce faimosul florentin se baza strict
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
și contribuțiile sale publicistice nu au apărut din goluri sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde, din lecturi atente și, desigur, din meditații permanente asupra rostului nostru pe pământ. Înzestrată cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
peșteră. Acolo a improvizat un mic altar și a trăit izolat un deceniu. A coborât în 1970 pentru a-și vedea tatăl, care-i făcuse cruce. Îl credea mort. În 1989, s-a întors la Mănăstirea Neamț. A urmat seminarul teologic și a ajuns diacon și apoi preot. Fecioara Maria i-a amintit că are o misiune. Vindecat miraculos de paralizie În 1995 a suferit un atac cerebral și a paralizat. Din nou, i-a apărut femeia cu chip strălucitor, Fecioara
Părintele Gherontie Puiu a murit. Povestea vieții sale miraculoase și a mănăstirii ctitorite într-un loc unic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29529_a_30854]
-
mai contrariant cu cît adolescenț a lui Blaga numai liniștită nu a fost, anii de studiu, trăiți în cursul Primului Război Mondial, ducîndu-l dintr-o parte în alta a Transilvaniei: de la școala din Sebeș la Liceul „Șaguna“ din Brașov, apoi la Seminarul Teologic din Sibiu și Oradea, pentru ca în același timp să urmeze intermitent cursurile Universității din Viena, unde își dă doctoratul în 26 noiembrie 1920 cu teza Kultur und Erkenntnis (Cultură și cunoaștere). Unirea Ardealului cu Regatul o trăiește pe viu la
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
Părpăuță, Ed. Institutul European, Iași, 1992, capitolul Marele Inchizitor, Dumnezeu-omul și omul- Dumnezeu, pp.124-140. Aprecierea citată în eseul de față poate fi regăsită la p.139. 2 Vasili V. Rozanov, eseul Despre Legenda Marelui Inchizitor, în Marele Inchizitor. Dostoievski-lecturi teologice, traducere din limba rusă, prefață și note de Leonte Ivanov, Ed. Polirom, Iași, 1997, pp.57- 164. În cuprinsul acestui eseu, Rozanov face referire chiar la destăinuirea încredințată de autor carnetului său de însemnări, cu puțin timp înainte de a muri
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
ea să fi premiat acolo una dintre contribuțiile teoretice din cadrul dezbaterilor? - ne-am putea întreba nedumeriți, dacă ne-am lua după acest supratitlu. Evident, ceva nu se leagă în această ipoteză: cum să premiezi un text critic, scris în grilă teologică, despre un poet clasicist, autohtonist, la un festival internațional dedicat avangardei? Ne interesăm mai atent și aflăm că Avangarda XXII e un festival literar care se ține anual în Bacău. Și atunci ce caută internațional în titulatura manifestării? E doar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
Covrig Roxana Fostul senator PDL Iulian Urban a scris un mesaj, vineri, pe pagina de socializare, în care i se adresează premierului Victor Ponta. Premierul Victor Ponta a fost vineri, la Cluj Napoca, la inaugurarea Campusului Teologic "Nicolae Ivan". Premierul Victor Ponta a primit distincția "Crucea Transilvaniei" de la ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Victor Ponta a spus: "Nu întâmplător în aceste vremuri în care atât de multe lucruri ne despart sunt două simboluri în jurul cărora
Urban, către Ponta: "Bre nea...." by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33719_a_35044]
-
în defavoarea celei scriitoricești, crede Ion Bogdan Lefter - a alter-egoului monahal steinhardtian. Simptomatic, la N. Steinhardt, pentru reluarea vechilor teme burgheze și pentru rescrierea lor în cheie creștină, este și conceptul de comesenie, pe care viitorul monah îl apropie în chip teologic de ideea comunității euharistice. Pentru Ion Vartic, acest concept reprezintă chiar unul dintre punctele de fugă ale discursului creștin steinhardtian, preluate direct de la sursa sacramentală (Liturghia Sf. Vasile cel Mare): „ființarea convivială cu celălalt, consfințită în chip liturgic de faptul
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
filosofi sau gazetari prestînd oficiul literelor la felurite reviste din Occident. Ce-i unește e o dublă lacună: lipsa pregătirii științifice și repulsia apriorică față de tot ce ține de religie. Neavând o teorie proprie pe care s-o opună dogmelor teologice, ce-i asmute e revolta față de efectele sociale ale dogmelor. Prin urmare, îi preocupă mai puțin verosimilitatea viziunii religioase, pe care o etichetează de altfel ca aberantă, cît consecințele inumane ale viziunii, reacția lor fiind cea a unor filantropi iritați
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
categoria ateiștilor încrezători în acel adevăr uman care nu are nevoie de proptele metafizice. Pentru ei, omul poate fi moral fără religie, iar lumea poate fi făcută mai bună prin consens. Dacă totuși consensul nu apare, de vină sînt capetele teologice, care îi îmbrobodesc pe naivi să creadă în superstiții vetuste. De superstițiile acestea mustesc textele sacre și orice ochi lucid, cînd se apleacă asupra lor, tresare sub evidența absurdității lor. Din a treia categorie face parte Christopher Hitchens, un ateu
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
Nicolae Scurtu Posteritatea poetului, prozatorului, eseistului, jurnalistului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972), după patru decenii, nu izbutește să reafirme, să confirme și să impună valoarea ideatică și estetică a operei sale literare, filosofice și teologice. Intervențiile și aserțiunile lui Valeriu Râpeanu, Ștefan Voicu, Ileana Vrancea, George Ivașcu, Zigu Ornea și alții în presa comunistă, Scânteia și Lupta de clasă, privitoare la opera și biografia lui Nichifor Crainic, au zădărnicit orice efort de recuperare și de
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a îndemnat oamenii să meargă la vot, în ciuda vremii care se anunța ploioasă. A venit la urne însoțit de soția și fiica sa. Liderul PSD Buzău, Constantin Boșcodeală, a ajuns la secția de votare de la Seminarul Teologic, în arondismentul căreia se află domiciuliul său. Și acesta a fost însoțit de partenera lui de viață. Titu Bojin, președintele Consiliului Județean (CJ) Timis și președintele PSD Timiș, împreună cu soția sa, Maria, au fost fotografiați înainte de a-și exercita dreptul
Politicienii, sub atenta supraveghere a soțiilor. Dovada FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30169_a_31494]
-
a-și delecta semenii, ci scria neomenește pentru a-și asculta daimonul. Fără această stihie teandrică, care și-a făcut loc în ființa lui Nichita, Noduri și semne par o făcătură ieșită din condeiul unui începător. Dar, citite în grilă teologică, nodurile devin puncte de încrucișare a unor sensuri extramundane, în vreme ce semnele devin mijloace de arătare a nodurilor. Poetul pare să vorbească în dodii pentru simplul fapt că vorbește în numele unui adevăr revelat. Impresia inestetică a Nodurilor și semnelor ține de
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
a lexicului lumesc - și să îmbrățișeze „necuvintele” - forma revelată a unor energii al căror cîmp nu încape în matca cuvintelor. Rezultatul e o poezie excentrică, ce pare nefirească doar ochiului înrobit de preocupări estetice, în schimb o lectură în cheie teologică lămurește spontan codul Nodurilor și semnelor. Citite cu un ochi estetic, versurile sînt anoste pînă la stupiditate, dar străbătute cu ochi spiritual, ele sînt săgeți cristice de o directețe evidentă. Apologia pe care pictorul o face Nodurilor și semnelor merge
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
Sorin Dumitrescu convinge. Cei care îl contestă pe Nichita vor vedea în Tablou cu ochi o supralicitare ilicită: a face din Nichita un poet creștin e un exces de interpretare, cu atît mai mult cu cît autorul pretinde că ochiul teologic nu oferă o grilă printre altele, ci singura în măsură să-l „miroase“ pe Nichita, caz în care Sorin Dumitrescu e un Midas în variantă creștină, preschimbînd în pneuma tot ce atinge, de la sculptura lui Gorduz pînă la cea a
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
magic, imaginar, fantastic. Cercetarea, în fond o istorie a utopiei și a contra-utopiei, presupune în subtext o critică (neangajată) a gândirii dezvră jite, o jungiană restabilire în drepturi a „umbrei”. Les antiutopies classiques (2012) urmărește felul în care, după critica teologică renascentistă, raționalismul cartezian și empirismul englez dau „lovituri fatale” gândirii vrăjite, facultății imaginative și fanteziei utopice. „Obiectele” acestei gândiri, practic spațiile proiectate de ea ca locuri ideale posibile pe harta lumii noastre devin „neverosimile”, „centrii” magici ai mapamondului sunt progresiv
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
Administrative Studies, Bucharest. Nicolae DRĂGUȘIN holds aPhD în Philosophy and is Lecturer at the Faculty of Political Science (Christian University "Dimitrie Cantemir" from Bucharest), Post-Doctoral Research Fellow (University of Bucharest). Trainer at the Calea Victoriei Foundation. Contributions to Sfera politicii, Studii teologice, Cogito-Multidisciplinary Research Journal. Main interests: political theology, philosopy of communication, religion and mass-media. Ciprian NIȚU is a Teaching Assistent at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timișoara. He is
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lui Jung, la manierismul lui Hocke sau la ideea lui Hugo Friedrich despre modernism ca ,romantism deromantizat". Dar cea mai importantă referință se face, relativ frecvent și, deci, semnificativ, la Dionisie Areopagitul. Ea e un simptom al tipului de lectură teologică, fundamental nou față de 1965. Acum, în 2004, Dumitru Micu are un principiu unificator pe care în 1965 nu l-a avut și, dacă l-ar fi avut, nu l-ar fi putut etala: raportarea continuă, obsesivă și variabilă în tensiuni
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
considerat motivul liric determinant. Criticul decide: ,sursa întregii opere a lui Tudor Arghezi este atracția spre principiul generativ absolut, metafizic, spre Tatăl" (p. 185). Ideea nu e o surpriză (Nicolae Balotă o folosește consecvent, cu o mult mai amplă bibliografie teologică și filosofică în cartea sa din 1979), interpretarea nu e radical înnoitoare în evoluția receptării operei argheziene, dar obstinația de a o urmări de-a lungul a șapte decenii de creație argheziană dovedește voința clară și fermă de a releva
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
BDI-indexed journal. Nicolae DRĂGUȘIN holds a PhD în Philosophy and is Lecturer at the Faculty of Political Science (Christian University "Dimitrie Cantemir" from Bucharest), Post-Doctoral Research Fellow (University of Bucharest). Trainer at the Calea Victoriei Foundation. Contributions to Sfera politicii, Studii teologice, Cogito-Multidisciplinary Research Journal. Main interests: political theology, philosopy of communication, religion and mass-media. Aurelian GIUGĂL, B.A. în Geography (1998), M.A. (2008) and Ph.D. (2011) în Political Science, University of Bucharest, Associate Researcher at the School of Geographical
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
unor nebănuite sensuri și corespondențe. Astfel în predicile lui Antim Ivireanu sînt încercuite acele elemente pe care le "gustăm" acum, "satirice, pamfletare, mustrările severe, plastice, suculente, incriminările caustice, bine ritmate". Prelatul se pricepea să asigure o tranziență lină de la materia teologică la situațiile existențiale, ajungînd acolo unde dorea, și anume la factorul moral concret, la viciul ce se cuvenea veștejit, de exemplu "aplecarea reprobabilă (remarcată cu stupefacție și de către Del Chiaro) a românului către înjurătura spurcată, denunțată într-un pasaj care
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]