12,674 matches
-
-n sens spiritual, fie-n sens material. Clericii noștri însă retrograzi prin excelență s-au opus nu numai luminii spirituale, dar și contra celei materiale ca: gazul metan, gazul albastru, electricitatea etc. Lupta se dă chiar acum de Facultatea de Teologie din București. Iată ce citim în Tezaurului Liturgic, tom II, pag 400, nota 1, 2 și 3 al răposatului profesor Badea Cireșeanu: "Canonul 3 apostolic învață a nu se aduce în altar decât untdelemn pentru candele și tămâie. Și "În
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941. Popescu Mălăesti, Ion, Ardem sau îngropăm morții, România Mare, București, 1932. Predescu Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, 11-12, noiembrie-decembrie 1967, pp. 1189-1193. "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969. Răducă, Vasile, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998. Rotar, Marius, Eternitate prin cenușă: O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane în România secolelor XIX-XXI, Institutul European, Iași, 2011. Stăniloae, Dumitru, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. III, carte tipărită cu binecuvântarea Preafericitului părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ed. III, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2003. Ștrempel, Gabriel, Catalogul Manuscriselor Românești, vol. III: B.A.R. 3103-4413
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a lui Șerboianu, a fost Lucian Predescu. Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Romanesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999, p. 686. Năstasă și Varga au preluat această informație de la Predescu. 4 Preotului francez, doctor în teologie, Michel Riguet i se atribuie o scrisoare din 1953 adresată Papei Pius al XII-lea, redactată în numele Federației Cremaționiste din Franța, unde a cerut modificarea prevederilor asupra cremațiunii. Această scrisoare, ale cărei origini au fost revendicate și de către Jean Simond
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
209 Ibidem. 210 Asupra activității lui Ioan Ireneu Mihălcescu vezi Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, ed. II, București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 293. O analiza mai amplă asupra activității sale o regăsim la Ion Vicovan, Ioan Irineu Mihălcescu. "Apostol al teologiei românești", vol. I, Trinitas, Iași, 2006. Această lucrare cuprinde și o bibliografie a studiilor, recenziilor și diverselor articole publicate de către Mihălcescu de-a lungul vremii. Nu am identificat printre acestea articolul care se referă la tematica cremațiunii, trimițând subtil, la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la tematica cremațiunii, trimițând subtil, la Calinic I. Popp Șerboianu. 211 I. Mihălcescu, "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, p. 1. 212 Ibidem. 213 Ibidem, p. 2. 214 Ibidem. 215 Vladimir Prelipceanu, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1926, pp. 414-428. 216 Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în Slujirea Liturgică, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996, pp. 266-269. 217 Vechiul Așezământ sau Testament este dat de Dumnezeu prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
principiu care avea să distrugă în acesta nu numai propria sa cultură, ci orice cultură posibilă, așa cum o demonstrează devastarea întregului pământ și eliminarea de către tehnică a tuturor celorlalte culturi. Inițial, Universitatea cuprindea două facultăți principale: de filozofie și de teologie. Cu toate acestea, începând cu epoca galileană apar în interiorul său științele în sens modern. Prima academie înființată de Ludovic al XIV-lea, în 1706, la Montpellier se numește "Academia științelor și literelor". Dihotomia care se instalează atunci între aceste două
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
lui Dumnezeu. Studiile lui fuseseră exemplare. Trecuse examenele de la universitate la timpul stabilit și cu rezultate excelente. Nu băuse prea mult alcool. în schimb începuse să fumeze pipă. Tutunul lui se numea Amestecul Contelui Gilbert Hamilton. în primul rând studiase teologia, dar pe parcurs luase și examenele la istorie și filosofie practică, rezultatele fiindu-i înscrise în carnetul de note. Tatăl lui, care, la fel ca tatăl lui Blaise Pascal, era un cunoscut jurist, specializat pe probleme de impozite, îi plătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de către Părinții Bisericii în fața ereziilor, a fost preamărită în rugăciuni și lăudată în cântări de‐a lungul veacurilor de către toți creștinii binecredincioși și iubitori de Dumnezeu. Pentru Sfinții Apostoli contemplarea tainei Întrupării sau Înomenirii Fiului lui Dumnezeu este izvorul întregii teologii, al întregii vieți spirituale și al misiunii Bisericii în lume. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel, uimit în fața iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru lume, exclamă: „Cu adevărat mare este taina dreptei credințe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
ruși - Berdiaev sau Lossky -, care se străduiesc să recupereze dimensiunea tragică a creștinismului, ceilalți filozofi împărtășesc aceeași idee: creștinismul anulează tragismul existenței umane. Iată cîteva exemple luate din cultura română. Ileana Mălăncioiu, în Vina tragică, scrie: Cred mai curînd că teologia nu poate avea o viziune tragică, întrucît divinitatea nu o presupune. Viziune tragică înseamnă înainte de toate limită, revoltă, eșec și milă tragică. Or, un Dumnezeu care să ajungă la eșec și să inspire milă este de neconceput. Divinitatea poate fi
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
capital se face greu, în anii '90... După trei luni de muncă istovitoare, experiența de la fast-food este încheiată de eroină și astfel închisă de autoare: "Patronul intră în Three Stars. Toamna începu să coloreze frunze lângă sandaua Sabinei. Studentul la Teologie îi aduse ultimii bani. Zâmbind, Nabil îi făcu un semn de drum bun prin geamul ușor aburit. Sabina, liberă, pleca mai departe." (p. 139). Rămânem în plin foileton existențial. Studenta participă la emisiunile unui Radio Iubirea, de pocăiți, după care
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
săptămâna trecută, în Sala Filarmonicii - de către ansamblurile reunite și soliștii Operei Naționale, ambele aparțin altui spațiu al spiritualității creștine. Ar fi nepotrivit să consider că autorul a urmărit în mod formal finalizarea lucrării printr-un happy-end. Iar aceasta de vreme ce în teologia otodoxă Invierea însăși constituie ajungerea firească, o consecință a Patimilor, transfigurarea însăși. Prin natura vocal-instrumentală a lucrării, prin caracterul în parte teatral, în parte dramatic al acesteia, oratoriul nu se poate încadra în nici un chip cultului bisericii de rit bizantin
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
XIII-lea este grăitoare în privința modului cum supraviețuiesc ideile cenzurate. Pe 1 decembrie 1270 episcopul Parisului, Etienne Tempier, condamna 13 propoziții aparținînd curentului filozofic, de sorginte aristotelică, care domina atmosfera Universității pariziene. Universitatea avea atunci patru facultăți - Medicină, Drept canonic, Teologie și Arte - și universitarilor li se cerea să nu se pronunțe asupra chestiunilor de credință. A doua serie de condamnări a avut loc pe 7 martie 1277, la îndemnul Papei Ioan al XXI-lea (alias Petrus Hispanus), cînd un conciliu
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
inteligibil și sensibil - cu o virtuozitate care, în ochii teologilor creștini, isca suspiciune. Altfel spus, ușurința cu care grecii puteau oscila între două concepte complementare fără a da preferință unuia din ele nu se împăca defel cu gravitatea sumbră a teologiei medievale. Prelații vroiau răspunsuri răspicate și îndemnuri univoce, iar nu buclele imprevizibile ale sofismelor acrobatice. În plus, gîndită prin prisma perechilor antinomice (potență-act, formă-materie, inteligibil-sensibil), creația lumii din nimic nu putea fi explicată, cum nu putea fi explicată nici apariția
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
gîndit prin analogie cu un suflet ubicuitar care suflă pretutindeni, actualizîndu-se în persoanele umane. Asemenea distincții conceptuale, judecate cu ochiul nostru modern, au darul de a ne umple de mirare. Căci este uimitor să vezi cîtă energie au putut cheltui teologii pentru a pune în ordine niște termeni cărora, dacă ne lăsăm ghidați de intuițiile noastre, nu le putem găsi nici o miză existențială. Cum de au putut atîtea spirite rafinate să-și consacre timpul unor himere conceptuale precum "cer sensibil" și
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
pasiune poate trece peste orice obstacol atunci cînd, trebuind să arate meritele filozofiei, o înconjoară cu metereze justificative. Citindu-i erudita carte, rămîi însă cu impresia contrară dorinței autorului: că tipul de filozofare care li se potrivea minților speculative din teologia medievală este astăzi iremediabil încheiat. Nimeni nu mai poate gîndi ca Toma din Aquino sau ca Augustin. Da, îi putem imita în expresii și în distincții, dar nu-i mai putem urma în viziunea lor. Vederea lor asupra lumii nu
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
în funcție de comandamente politice. Singurul cumpărător cu putere financiară mare era statul, iar el cumpăra discreționar, după cum îi dictau umorile și nevoile propagandistice, pentru că artistul asta era: un simplu agent de propagandă și de influență, un fel de apostol laic al teologiei negative pe care comunismul a reprezentat-o în mod exemplar. Deschiderea spre lume n-a existat aproape deloc, artiștii contemporani circulau cu mare dificultate, iar ceea ce se vin3dea dincolo, în afara cîtorva privilegiați, se vindea în regim infracțional. Legea patrimoniului era
Valoare artistică, valoare comercială by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6874_a_8199]
-
cu voci distincte și exprimare (mai mult sau mai puțin) limpede, s-au afirmat în paginile revistelor de cultură și prin volume numeroși eseiști (chiar în exces, crede Al. Cistelecan) care s-au specializat în alte domenii decît literatura: filosofie, teologie, sociologie, politologie etc. „Cred că, pe scurt, ei toți arată starea de euforie a inteligenței române. Eseul e în vogă, eseiștii în formă". Totuși, optimismul lui Al. Cistelecan nu lasă loc de iluzii: ca și melomanii, ca și cinefilii, cititorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6879_a_8204]
-
1 decembrie 1918. Chiar și numai această rapidă privire aruncată în biografia lui e destulă pentru a ne face să înțelegem cum, în cazul preotului greco-catolic Vasile Lucaciu, viața a fost însutit mai importantă decît opera. Cu un doctorat în teologie și filozofie la Roma și cu o scurtă activitate pedagogică (1881-1884) la Gimnaziul Catolic Superior din Satu Mare, Vasile Lucaciu nu și-a văzut publicate în timpul vieții decît prelegerile de filozofie catolică pe care le-a ținut la instituția sătmăreană. După
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
a ajuns la noi în țară cu un camion de ajutoare. A vizitat orfelinatele groazei și l-a cunoscut pe Cornel. În 1993, a reușit să îl adopte. Cornel are acum 20 de ani și studiază la Oxford psihologia și teologia. El se ocupă si de o asociație caritabilă prin care încearcă să-i ajute pe tinerii din România.
The Sun: Povestea incredibilă a unui orfan român care a ajuns la Oxford () [Corola-journal/Journalistic/67507_a_68832]
-
să accepte captivitatea unei singure expresii culturale. Sedus în aceeași măsură de limbajele narative și de cele vizuale, de anecdotica diurnă a relului, dar și de chipurile lui ascunse, de ficțiunea comună și de retorica înaltă a filosofiei și a teologiei, el a încercat, și asta încă de la primele cărți, realizarea unei mari conexiuni: ceva asemănător cu teoria integrată a fizicienilor, capabilă să cuprindă în aceeași demonstrație și teoria cuantelor și pe aceea a relativității. Pe de o parte, Victor Ieronim
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
Ishmael rămîne dominantă în primele douăzeci și cinci capitole ale romanului, asistîndu-se ulterior la o ciudată interferență a vocii naratorului cu „omnisciența" autorului. Probabil că „micul truc" epic a fost necesar pentru susținerea textului de fond (unde cetologia se combină, dificil, cu teologia și mitologia și unde impresia - cel puțin - a unui „discurs autorizat" era mai mult decît necesară). Totuși, Ishmael își joacă rolul de narator pînă la capăt, nu numai strict dicursiv, ci și simbolic. Asemenea shakespeareanului Horatio - căruia Hamlet îi cere
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
11.30 - Miezonoptica, Ceasurile, Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). - Orele 18.00 - 19.30 - Concursul coral Lăudați pe Domnul, ediția a VI-a (în Catedrala Mitropolitană). În perioada cât juriul va delibera, Corul bărbătesc„Mitropolitul Iosif Naniescu” al Facultății de Teologie„Dumitru Stăniloae” din Iași va susține un miniconcert de muzică bisericescă. - Orele 21.00 - 01.00 - Slujba de priveghere în cinstea Aducerii moaștelor Sf. Ap. Andrei la Iași în anul 1996 - Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană). Duminică, 13
Iași: Programul Sărbătorii Sfintei Parascheva, 2013 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/67932_a_69257]
-
doar un ritm convenabil, o dinamică erotică specifică în romanele lui Virgil Duda. În jurul administratorului de bloc fojgăie o faună de emigranți amărâți și prostituate cu tarif piperat; un proxenet violent care-și exploatează sclavele și un fost seminarist la Teologia iudaică trecut în extrema priapică; o patroană aprigă în public și timidă în particular; un cor de babe (adevărate babe) venite din Bulgaria și care nu au unde să repete; un fotograf american, Andrew, o vedetă locală din showbiz, devenită
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
unei cântări bisericești sau a unui cântec popular, a unei poezii religioase sau populare sau a unui text literar în proză, 2) “Părintele Dumitru Stăniloae - 110 ani de la naștere și 20 de ani de la trecerea la cele veșnice”, concurs de teologie dogmatică pentru elevii seminariști și studenții de la școlile de teologie ortodoxă din țară, 3) “Alege Școala!”, concurs de creație literară, artistică și multimedia și 4) “Icoana ortodoxă - lumina credinței”, concurs pentru pictori iconari în frescă și mozaic din întreaga țară
De Sf. Constantin și Elena, Patriarhia Română împarte premii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79128_a_80453]