1,088 matches
-
este ci, infinit mai important, lumea așa cum este și cum ar trebui să fie. Cu cât distanța dintre ele este mai redusă, cu atât mai mult scopul social-constructivismului este atins. Regulile și normele lui Onuf pot fi înțelese și cu ajutorul teoretizărilor altor constructiviști. John Ruggie, de exemplu, distinge între "reguli regulative", respectiv "reguli constitutive". Ca și Wendt, Ruggie consideră că teoriile "materialiste" ale RI (pozitiviste în contextul prezentei discuții) iau statele și sistemul internațional ca pe ceva dat și fix, fără
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
estompat, fiind în schimb mai bine pregătit din punct de vedere teoretic. Dar elocința argumentativă, chiar dacă în spiritul marxism-leninismului, nu îi va fi de nici un folos lui Nagy în acele momente. Dimpotrivă, se poate conchide că "bucherismul" (orientare bazată pe teoretizarea excesivă a problemelor revoluționare, "ruptă" deci de "viață") l-a dezavantajat. Apoi, prezența și stăpânirea de sine a prim-secretarului polonez, care, el însuși muncitor de meserie, a știut să gestioneze și să tempereze mulțimea adunată pe străzile Varșoviei, și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
orientarea devenirii permanente este, dacă mai trebuie să să o spunem, inerentă romantismului, a cărui ""trăsătură esențială"" ""va rămâne în mod constant absența încheierii, sugestia continuului, a înaintării"" (Huch: 2011, 539). În loc de concluzii: ce fel de construcție socială? Evaluări teoretice Teoretizarea nu este o activitate separată de analiza datelor empirice. Analizele pot fi făcute numai cu propoziții și scheme teoretice. Pe de altă parte, analizele unor evenimente și procese trebuie să includă, ca punct de plecare, o serie întreagă de valori
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fie analizată separat din punct de vedere teoretic. Sigur, așa cum subliniază sociologul mai sus citat, materialul empiric nu poate fi supus cercetării în absența prealabilă a unor criterii teoretice riguroase; acestea nu sunt însă întotdeauna explicite. Dimpotrivă, este indicat ca teoretizarea să fie considerată o parte autonomă, finală, a cercetării, în care sunt formulate concluziile centrale ale întregului demers, prezentate până atunci, de cele mai multe ori, sub formă de simple indicii. Pe de altă parte, era imposibil de urmărit configurarea leninismului romantic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au dezvoltat ca generalizare a unor experiențe practice, pe baza unor studii empirice. Cu toate acestea, multe astfel de studii au fost realizate fără un cadru (referențial) teoretic, după cum multe teoretizări au fost făcute fără un suport empiric; or, realizarea de cercetări riguroase care să ducă la construcții teoretice presupune simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma în teorii formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în care se află (reflectând asupra lor), iar rolul lor este mai explicit. Așadar, acțiunea de teoretizare abilitează practicienii să expliciteze și să aducă la suprafață cunoștințe, să schimbe modul lor de a-și înțelege practica și, sperăm, să o îmbunătățească. Totuși, trebuie să privim cu precauție acuratețea teoriilor informale și să nu le supraestimăm potențialul. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare și în cercetare pentru validarea formală, situațiile și problemele actuale din practică. Introducem, astfel, rolul celui de-al treilea element, cercetarea. Aceasta clarifică, prin investigare sistematică, relația dintre teorie și practică (aspectele empirice). Cercetarea științifică are rolul de a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a tuturor activităților sociale) și pe verticală (pornind de la procesele de învățare și ajungând la încercări de sisteme cultural-politice). Această acoperire exprimă, pe de o parte, complexitatea domeniului, iar, pe de altă parte, necesitatea unui efort susținut de cercetare și teoretizare, pentru a-i delimita oidentitate disciplinară și a-i legitima activitatea practică. Bibliografietc "Bibliografie" Anghel, F. (coord.) (1998), Educația pentru toți în România, Editura Alternative, București. Aspen, D.; Chapman, J.; Hatton, M.; Sawano, Z. (coord.) (2001), International Handbook on Lifelong
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au dezvoltat ca generalizare a unor experiențe practice, pe baza unor studii empirice. Cu toate acestea, multe astfel de studii au fost realizate fără un cadru (referențial) teoretic, după cum multe teoretizări au fost făcute fără un suport empiric; or, realizarea de cercetări riguroase care să ducă la construcții teoretice presupune simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și să le revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
revizuim prin cercetări empirice, pentru a le transforma în teorii formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți de acțiunea lor, pot înțelege mai bine situațiile în care se află (reflectând asupra lor), iar rolul lor este mai explicit. Așadar, acțiunea de teoretizare abilitează practicienii să expliciteze și să aducă la suprafață cunoștințe, să schimbe modul lor de a-și înțelege practica și, sperăm, să o îmbunătățească. Totuși, trebuie să privim cu precauție acuratețea teoriilor informale și să nu le supraestimăm potențialul. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare și în cercetare pentru validarea formală, situațiile și problemele actuale din practică. Introducem, astfel, rolul celui de-al treilea element, cercetarea. Aceasta clarifică, prin investigare sistematică, relația dintre teorie și practică (aspectele empirice). Cercetarea științifică are rolul de a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a tuturor activităților sociale) și pe verticală (pornind de la procesele de învățare și ajungând la încercări de sisteme cultural-politice). Această acoperire exprimă, pe de o parte, complexitatea domeniului, iar, pe de altă parte, necesitatea unui efort susținut de cercetare și teoretizare, pentru a-i delimita oidentitate disciplinară și a-i legitima activitatea practică. Bibliografietc "Bibliografie" Anghel, F. (coord.) (1998), Educația pentru toți în România, Editura Alternative, București. Aspen, D.; Chapman, J.; Hatton, M.; Sawano, Z. (coord.) (2001), International Handbook on Lifelong
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pasiune. Arde în scris, ca și în sala de repetiții. Ca puțini regizori și actori. Și e momentul, poate, să ne oprim, nu pentru prima oară, asupra scuzei unor actori și regizori care cred că jocul pe scenă este străin teoretizărilor. Fals! Marii teoreticieni sunt, cum s-a dovedit, practicienii. De la Stanislavski, trecînd prin Michael Cehov, Artaud și Brecht, ajungînd la Grotowski, Brook, Măniuțiu sau Cătălina Buzoianu, poeticile teatrale s-au născut din experiența și meditația celor ce au creat spectacole
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Tratatului de la Varșovia. Deși risca pentru România o soartă asemănătoare cu cea a acestei țări, conducerea de la București condamna acțiunea militară împotriva Cehoslovaciei, calificând-o drept o pagină rușinoasă în istoria relațiilor dintre țările socialiste. August 1968, cu încercările de "teoretizare" a dreptului Moscovei de a interveni militar în alte țări din blocul estic (așa-numita "Doctrină a suveranității limitate"), evidenția necesitatea unor garanții împotriva încălcărilor grave ale principiilor fundamentale ale dreptului internațional în relațiile dintre statele europene. Bucureștiul realiza că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea oarb] a ideii c] o poziție moral] trebuie s] depind] de motivații morale diferite (și, cel mai important, măi degrab] decât de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feministe”). F]r] a susține toate aceste teorii, putem înv]ta multe de la antiteoreticieni. Critică pe care o aduc concepției dominante ne oblig] s] regândim relația dintre teoria și practica moral]. 3. Reconcilierea teoriei cu practică Dup] p]rerea mea, teoretizarea moral] este ceva ce oamenii fac în viața de zi cu zi. Nu este numai domeniul profesorilor, expus la prelegerile din amfiteatre. Teoretizarea moral] poate fi întâlnit] pe drumuri principale și secundare, de la barmani la politicieni. În viața de zi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] regândim relația dintre teoria și practica moral]. 3. Reconcilierea teoriei cu practică Dup] p]rerea mea, teoretizarea moral] este ceva ce oamenii fac în viața de zi cu zi. Nu este numai domeniul profesorilor, expus la prelegerile din amfiteatre. Teoretizarea moral] poate fi întâlnit] pe drumuri principale și secundare, de la barmani la politicieni. În viața de zi cu zi, e normal ca oamenii s] practice schimbarea rolurilor, s] recurg] la posibile urm]ri ale acțiunilor și tacticilor, sau s] indice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]