6,422 matches
-
8,7%, industria 46,3%, comerțul și transportul 21,4%, serviciile domestice 14,1%, sectorul public 9,6%. Iată procentele pentru 1921: agricultura 7,1%, industria 47,6%, comerțul și transportul 20,3%, serviciile domestice 6,9%, serviciile publice (sectorul terțiar) 18,1%. În 1951, forța de muncă salariată era de 5% în agricultură, de 49,1% în industrie, minerit și construcții, de 21,8% în comerț și transporturi, de 2,2% în serviciile domestice și de 21,9% în serviciile
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ritm mai scăzut decât cel din perioada antebelică, și au fost predominant influențate, fără Îndoială, de interesele americane și britanice. Volumul limitat al investițiilor străine directe Înregistrat În alte sectoare de activitate reflectă implicarea mai redusă a corporațiilor În sectorul terțiar. Cele mai active firme În acest sector, În perioada interbelică, s-au dovedit a fi companiile japoneze; În anii '30, filialele și agențiile Băncii Yokohama au finanțat peste jumătate din importurile japoneze din SUA și au fost principalii finanțatori ai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
la care societățile-mamă (În special cele americane și europene) dețineau cel puțin 95% din capital. Activitatea investițională direcționatâ spre exploatarea surselor de materii prime a fost mai intensă În țările În curs de dezvoltare, În timp ce investițiile În sectoarele secundar și terțiar au vizat, În primul rând, țările industrializate dezvoltate. Creșterea rapidă a producției industriale imediat după cel de-al doilea război mondial și necesitatea intensificării activității economice În vederea refacerii postbelice au stimulat o cerere nemaiîntâlnită de materii prime, ceea ce a determinat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
specialitate arată că cele mai importante trăsături ale acestei perioade, din punctul de vedere al evoluției corporației moderne, pot fi considerate următoarele: cel mai adesea, activitățile corporațiilor transnaționale aveau drept scop procurarea unor active strategice, investițiile din sectorul primar și terțiar fiind privite ca parte a strategiei organizaționale transnaționale a acestor companii; apar și se dezvoltă acum diverse forme de comerț Între filiale și Între acestea și firma-mamă; organizarea activităților comerciale la nivel internațional Îmbracă noi forme; se Înmulțesc relațiile de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
care cuprind firmele din sectorul primar și secundar, conduse spre investire de dorința de minimizare a costurilor și de obțiere unei siguranțe a aprovizionării cu materii prime; 2. căutătoare de forță de muncă, care includ firmele din sectorul secundar și terțiar, În special din țările cu costuri ridicate ale forței de muncă necalificate sau slab calificate, care stabilesc filiale În țări cu costuri reduse ale forței de muncă, cu scopul de a furniza produse intermediare sau finale intensive În forța de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sau o redevență bazate pe valoarea sau cantitatea produsului care Înglobează informația și cunoștințele oferite de contractant, deși sunt cazuri În care se calculează pornind de la profiturile obținute de licențiat. În cazul cînd contractul de licențiere, frecvent utilizat În sectorul terțiar, conține cerințe și condiții extrem de detaliate referitoare, de exemplu, la controlul calității produselor impuse partenerului, e vorba despre un contract de franchising. De asemenea, prin contract se permite franchisorului un anumit control asupra utilizării drepturilor transferate, precum și efectuarea de inspecții
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
naționale sau internaționale elaborate și numărul publicațiilor științifice la un milion populație. Fondul resurselor umane destinate activității inovaționale este măsurat prin: rata literalității populației În populația totală, nivelul Înrolării În școala secundară ca % În grupa de vîrstă respectivă, nivelul Înrolării terțiare ca % În grupa de vîrstă respectivă. Acestea sunt unicele date valabile pentru determinarea și măsurarea abilităților inovaționale, care indică diferențele existente În baza educațională, și pe fondul cărora se formează ulterior abilitățile tehnologice ale populației. UNCTAD calculează Indicile Abilităților Inovaționale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în empirism îngust, în apriorism și misticism originea limbii române, originea limbilor indoeuropene și originea limbajului uman. Problema originii limbajului poate fi rezolvată prin perceperea omului ca rezultat al evoluției speciilor. Primul pas l-a constituit diversificarea mamiferelor în era terțiară, care a durat 65 milioane de ani. Cel de al doilea pas, care a însemnat trecerea de la maimuță la om, s-a făcut în era cuaternară, care durează de cel puțin trei milioane de ani. Trecerea s-a făcut într-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ale tubului digestiv care este acceptat și în prezent. La conturarea acestuia a contribuit și școala românească care a demonstrat modul de terminare al nervului vag stâng în plexul mienteric al micii curburi și a sugerat existența plexurilor secundare și terțiare (Jianu și Menkeo, 1936). Pe plan funcțional, Bayliss și Starling (1899) demonstrează că mișcările peristaltice sunt declanșate reflex prin mecanism nervos local, iar Trendelenburg (1917) precizează că acestea se propagă în sens oro-anal. În 1921, Langley publică Sistemul nervos autonom
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în literatura de specialitate, Jianu și Menkes (1936) folosind tehnica colorației vitale Erlich pe piese de rezecție gastrică, au demonstrat modul de terminare al nervului vag stâng în plexul mienteric al micii curburi și au sugerat existența plexurilor secundare și terțiare (15). Pe plan funcțional, Bayliss și Starling, lucrând pe ansa intestinală izolată la câine, postulează „legea intestinului”, demonstrând că mișcările peristaltice sunt declanșate de creșterea presiunii endoluminale și că, după întreruperea conexiunilor centrale, acestea se derulează reflex, prin mecanism nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sa variază considerabil atât în funcție de specie, cât și topografic, în funcție de regiunea digestivă considerată dar modelul general de organizare este întotdeauna recognoscibil (1, 4, 6, 7, 31). În descrierea clasică plexul mienteric este format din trei subdiviziuni, plexurile primar, secundar și terțiar. Plexul primar este alcătuit din microganglionii enterici și din cordoane de ordinul I, interganglionare. Microganglionii conțin 5-200 de corpuri neuronale, dar există și neuroni solitari, eratici pe traseul unor cordoane interganglionare. Acestea unesc microganglionii, sunt paralele cu fibrele musculare longitudinale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
naștere din microganglioni sau din cordoanele interganglionare ale plexului primar și se dispun între fața profundă a acestuia și stratul fibrelor musculare circulare cu care sunt paralele. Unele fibre nervoase ale plexului mienteric secundar se distribuie musculaturii circulare intestinale. Plexul terțiar este un reticul de fibre fine, cu traiect sinuos, dens anastomozate situat în profunzimea stratului muscular circular (1, 7, 8, 13, 14, 31). I.2.2.5. Plexul submucos Plexul submucos este continuu atât circumferențial, cât și axial, de-a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub formă de plexuri ganglionare la efectorii musculari și glandulari locali, acești neuroni sunt dispuși atât între stratul muscular longitudinal și circular în cazul plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Elisabeth, primind pentru asta un Oscar pentru cel mai bun rol secundar (de reținut ușurința cu care se rîdea pe la 1600. Oamenii erau veseli.). Avînd În vedere că nu are decît vreo opt minute, rolul secundar ar putea fi considerat terțiar sau chiar mai mult. Însă marea forță narativă a filmului stă În final. Viola pleacă cu soțul impus de epocă spre plantațiile lui de tutun din America, vine furtuna, corabia se scufundă și nu scapă decît muza lui Shakespeare, deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
PASOK. Fără a-și specifica totuși obiectivele generale, PASOK a prezentat instrumentele care ar permite combaterea fenomenului șomajului 595. Pe de o parte, PASOK cerea reducerea timpului de lucru, propunînd negocierea celor 35 de ore săptămînale pentru întreprinderile din sectorul terțiar care folosesc noile tehnologii. În plus, PASOK a expus ideea că sectorul privat trebuia să fie mai mult implicat în domeniul social și nivelul local, fapt ce ar avea efecte benefice imediate sau intermediare pentru potențialul de productivitate și de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care cea mai mare parte a populației active este ocupată în ferme agricole de subzistență, unde autoconsumul are o pondere mare. Realizarea unui sector agricol prosper, este posibilă numai într-o economie puternică, în condițiile existenței unui sector secundar și terțiar dezvoltate. Trecerea la economia de piață și reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra pământului a însemnat desființarea în totalitate a proprietății colectiviste și reducerea substanțială a terenurilor deținute în proprietatea statului. Înlocuirea proprietății de stat și colectiviste din agricultură cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de regimul comunist). Această creștere nu arată o evoluție favorabilă a agriculturii, dimpotrivă ne dă imaginea unei economii bolnave, atâta timp cât în economiile dezvoltate populația ocupată în agricultură deține ponderi cu mult mai reduse iar ponderile deținute de sectoarele secundar și terțiar împreună sunt dominante. Ulterior ponderea populației ocupate în agricultură scăzut de la 41,3% în 2000, la 36,3% în 2002. de asemenea, se poate observa o scădere a ponderii investițiilor de capital de la 16,8% în 1989, la 6,5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
semințele certificate din producția internă. 4. 2. 4. Resursele umane în agricultură A. Caracteristicile muncii în agricultură Munca desfășurată în agricultură prezintă o serie de particularități ce o diferențiază față de cea prestată în alte sectoare ale economiei (sectoarele secundar și terțiar). Aceste particularități distinctive sunt imprimate de caracteristicile exploatațiilor agricole și ale proceselor de producție desfășurate în cadrul acestora. Astfel, cea mai mare parte dintre exploatațiile agricole din România (în principal cele familiale) au un profil de activitate foarte diversificat, îmbinând producția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
3498 % 28,9 35,1 33,6 37,5 41,16 40,85 Populație ocupată sector secundar (mii pers.) 4027 3345 2943 2705 2246 2217 % 37,3 33,2 31,0 30,0 26,67 25,89 Populație ocupată sector terțiar 3277 2844 3035 2750 2562 2704 % 30,4 28,3 32,0 30,5 30,42 31,57 Sursa: Comisia Națională pentru Statistică " Anuarul Statistic al României, 2000 Din datele tabelului se poate observa o creștere a ponderii populației ocupate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fondul scăderii populației ocupate pe total economie națională de la 10786 mii persoane în 1991, la 8563 în 2001 și a ponderii populației ocupate în sectorul secundar de la 37,3% în 1991, la 25,89% în 2001. Populația ocupată în sectorul terțiar a cunoscut într-o primă etapă o tendință de scădere, după care s-a stabilizat la circa 30%. Această stare de fapt se datorează întoarcerii populației urbane care a migrat inițial din spațiul rural, pe fondul disponibilizărilor efectuate în alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că rezolvarea problemelor cu care se confruntă agricultura românească în prezent, în principal a problemei dimensiunilor reduse ale exploatațiilor individuale și a pulverizării proprietății funciare, ar putea fi rezolvată în mare măsură prin relansarea activității economice în sectoarele secundar și terțiar prin care să se absoarbă excedentul de forță de muncă din rural și să se reducă populația ocupată în agricultură. Prin urmare, sunt necesare soluții alternative pentru ocuparea forței de muncă în rural prin care ar putea crește veniturile familiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
A Dictionary of the Social Sciences”, London, 1977). Privită prin această prismă, alianța se înfățișează fie ca o asociație, fie ca o coaliție, acestea nefiind altceva decât ipostaze concrete ale cooperării. Cooperarea poate fi directă sau indirectă, primară secundară sau terțiară, antagonică sau de acomodare, competitivă sau de convergență, poate să reprezinte o acțiune comună principală sau auxiliară etc. Ca modalități specifice de cooperare internațională și element component al ordinii internaționale, alianțele se referă la relațiile dintre două sau mai multe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Europa de Vest. Majoritatea adulților aveau o educație redusă și erau muncitori manuali neinstruiți sau țărani. În urma eforturilor de refacere a economiilor devastate de război, anii 1950 și 1960 au cunoscut un mare progres economic, răspîndirea învăță-mîntului secundar și apoi a celui terțiar și o mobilitate socială ascendentă prin educație și înmulțirea ocupațiilor pentru clasa mijlocie. Lipset (1960; 1964) a interpretat schimbările sociale și economice drept o transformare a structurii sociale vest-europene în moduri care au consolidat democrația în punctele în care înainte
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]