1,621 matches
-
ce lucram, trăsei o înjurătură. Polizasem nenorocirea de sudură prea mult și acum era denivelată. Ia lucrurile pe rând, Sam. Acum trebuie să iau totul de la capăt. —Sam! O auziși pe ultima? Iar au venit polițaii! Au aflat cine era tipa care a mierlit-o! Lurch coborî scara tropăind, doldora de vești. Mda, tocmai au trecut pe aici, să-mi stea mie pe cap. Auzi, poți să rezolvi tu asta? Tocmai am făcut-o praf. I-am explicat pe scurt ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe aici, să-mi stea mie pe cap. Auzi, poți să rezolvi tu asta? Tocmai am făcut-o praf. I-am explicat pe scurt ce voiam să facă și i-am pus masca în brațe. Am o treabă c-o tipă care tre’ să-mi zică ceva de cadavru. *** Poliția o informase deja pe Margery despre ultima descoperire, iar ea arăta, ca să folosesc un eufemism, groaznic. Era clar că nu mai era așa de dornică să afle identitatea cadavrului din canal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
aproape de podea decât cu picioarele; Cobweb, băiatul cel blond, sprijinindu-se de un perete, cu capul dat pe spate, scoase câteva rotocoale de fum înainte să spună: „Și eu!“, după care își stinse țigara și o porni la pas; Moth, tipa roșcată, o luă la fugă, cu un „Și eu!“ puțin întârziat, aruncându-se, spășită, la picioarele Titaniei; Tabitha nu dăduse încă nici un semn. Zânele se uitară în jur, îngrijorate. În cele din urmă, capul Tabithei se iți deasupra unuia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe cineva care are tot timpul ceva deștept de zis. După cum probabil ai observat. E rândul tău. Am remarcat că se înveselise puțin. —Eu și cu Hawkins, zisei eu cu resemnare, suntem și nu suntem împreună. El e cu o tipă pe care o cheamă Daphne și acum se gândesc să se căsătorească, motiv pentru care e dezorientat. Cu toate astea, lucrurile n-ar putea merge între noi și știm amândoi foarte bine de ce. — O dragoste damnată, zise Hugo, părând mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
el. M-am dus la școala de teatru, frumos, nu m-a ajutat cine știe ce, dar am zis să fac Visul doar pentru că impresarul meu mi-a zis că o să dea bine în CV că am lucrat cu MM. E tare tipa, nu? Oricum, zise el, trăgând din țigară de parcă ar fi fost o mască cu oxigen, nu e cine știe ce distracție, ca s-o zic p-aia dreaptă. Versurile astea nu prea-mi vin la zicere. Mă gândesc că-s mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
odată. — Pe bune? Chiar dau acu’ probă pentru ceva. Un fel de combinație de dramă cu sitcom. Chestii de genul „tânăr erou“. M-ai văzut în reclama pentru ciocolată de aseară? Eu eram ăla căruia i se trage clapa în timp ce tipa dispare în mașină ca să mănânce singură ciocolată. O prostie, ce mai, dar se fac bani frumoși. Nu cred că am văzut-o. — A, o s-o mai dea, mi-o spuse el, ca pe un lucru fără importanță. Sincer, prefer chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lui Vi e mort și că ea e supărată, dar el nu e așa o mare pierdere, nu? Oricum tipul nu era cine știe ce, ca să nu mai zic de chestiile care apar acum. Se gândesc că el i-a făcut felul tipei ăleia de-au găsit-o moartă, nu? Am ridicat din umeri. — E o ipoteză. — Păi da, după ce-a mierlit-o ea, s-a omorât și el. Încântător, nu? Nu cred că Vi dădea doi bani pe el. Ieșea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Zice că vine pe aici tot timpul. Gita, ea e Sam, una dintre cele mai vechi prietene ale mele. Sam, ea e Gita, producătoarea cu care lucrez. Sigur ți-am mai vorbit de ea. Îi aruncă un zâmbet Gitei, o tipă înaltă și întunecată, îmbrăcată într-un tricou semitransparent cu model de leopard și colanți confortabili, din mătase de Shantung 1. Colanții erau trei sferturi, tocmai buni pentru a pune în evidență gleznele incredibil de subțiri ale Gitei și tocurile înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cercul meu, zisei eu, rânjind către el. Janey e singura prietenă șic pe care o am. A, uite-l și pe Tim. Lucrează la Herald. — Nu face recenzii. Nu-i recunosc numele. — Nu, mai mult articole obișnuite. Un trio de tipe de la suplimentul color de duminică al ziarului Herald trecu pe lângă masă, toate îmbrăcate în negru și dependente de doze de viață. Le știam; ieșisem la o bere cu ceva vreme în urmă și fetele le aveau cu băutul. Fusesem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de tabloide, la care se adăuga relația lui cu Violet, apoi talentul ei de a ieși în public în niște rochii care păreau, chiar și la o a doua privire, o variantă de lux a celor pe care le purtau tipele care sprijineau felinarele pe Goods Way, și uite așa s-a născut povestea, iar ei au profitat din plin de tot ce li se oferea. Desigur, toate speculațiile fuseseră ilustrate cu instantanee cu poze în care Violet apare în rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să fie cât mai tăios posibil. De ce? întrebai eu. Violet mă fixă cu ochii ei uriași. Când te privea așa, era imposibil să nu te simți de parcă te-ai fi scufundat în ei. Păi, zise ea, are nevoie de o tipă... Făcu o pauză. Fie căuta cuvântul potrivit, fie încerca, în mod voit, să sporească efectul insultei care urma. Mă așteptam la ce e mai rău. —...isteață, zise Violet în cele din urmă. Cineva care poate să țină pasul cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nobila demnitate a unuia care are cel puțin doi metri și un nas lung din vârful căruia să se uite la ceilalți, m-a zărit, în cele din urmă, lângă scară. Și-a croit drum prin mulțime până la mine. O tipă i-a trecut pe după gât un boa de pene, pe drum, chicotind către el, cu cochetărie. N-ai cum să sugrumi pe cineva cu un boa de pene; s-ar rupe. Ar trebui să se considere norocoasă. Te-ar tenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dacă spun ceva greșit. —Ai fi preferat să nu mă fi deranjat să-ți salvez viața? zisei eu, cu aceeași răceală. —Dimpotrivă. Ai fost minunată. În sensul clasic al cuvântului. Doar că-mi vine greu să-mi imaginez că unei tipe care e în stare de așa ceva i-ar sări țandăra, chiar și o clipă, din cauza faptului că am găzduit o fostă prietenă câteva nopți pentru că se temea că cineva încearcă s-o ucidă. Să știi că nu m-am culcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cazul femeilor. Spre surpriza lui, a așteptat în van. —Căutați ceva în mod deosebit? l-a întrebat doctorița. Abordarea ei era politicoasă, însă strict profesională. Sunt aici pentru un curs. Hugo și-a menținut zâmbetul cu optimism. Într-un final, tipa avea să cedeze. Așa se întâmpla întotdeauna. —Un curs prenatal. Cu toate astea, doctorița Watson n-a cedat. În schimb, i-a explicat pe unde s-o ia. După mai multe cotituri pe coridoarele labirintului cu linoleum cenușiu, Hugo a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se ridice, pe rând, în picioare și să se prezinte. Te rog! a încheiat ea făcându-i semn persoanei care se afla cel mai aproape de ea și care s-a ridicat imediat în picioare. Pe ecusonul femeii respective scria „Mel“. Tipa era scundă, avea un aspect războinic și un păr grizonant tuns foarte scurt. Hugo i-a aruncat o privire rapidă, pe care și-a îndreptat-o apoi, aprobator, asupra femeii de lângă ea: o roșcată foarte frumușică, foarte gravidă, cu pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
roșu. —Numele meu e Amanda Fine, a declarat ea țanțoș. Deși e mai probabil să fi auzit de mine, datorită profesiei mele, în calitate de Amanda Hardwick. A urmat o pauză în care Amanda a așteptat manifestarea unui semn de recunoaștere. Ești tipa de la The Bill? s-a hazardat, într-un final, să întrebe un bărbat pirpiriu care stătea lângă Saskia. Amanda a strâns din buze. Sunt o ziaristă destul de cunoscută, l-a corectat ea, în timp ce Hugo simțea cum pumnii și degetele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pumnii și degetele de la picioare i se chircesc de rușine. Sunt foarte cunoscută în State. Dar presupun, a adăugat ea aruncând o privire disprețuitoare împrejur, că nimeni de aici nu cumpără revista Style. —Eu o iau uneori, a anunțat o tipă cu un machiaj gros, cu pielea lucitoare, un nas enorm și un păr șaten nețesălat. Pe ecusonul ei scria „Laura“. —Te referi la revista care se dă împreună cu Sunday Times? —Nu, a răspuns glacial Amanda, nu mă refer la revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
intrat o femeie blondă. Toți cei din încăpere au început să se foiască atunci când au realizat că aceasta trebuia să fie soția lui Jake. Cea care se presupunea că fusese în tot acest timp la toaletă. Hugo a observat că tipa era mai puțin atrăgătoare decât partenerul ei. În ciuda sarcinii, blonda era subțire și înaltă. Cea mai evidentă trăsătură a ei părea să fie curățenia. Arăta aproape carbonic de curată. Era îmbrăcată într-o pereche de blugi de gravidă și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din New York. O mulțime de clopoței au explodat în creierul lui Hugo. Deci asta era legătura. Revista Style. Oare femeia asta banală fusese implicată în povestea cu misterioasa demisie a Amandei? Cu fața ei curată și cu aerul ăla blând, tipa nu părea genul în stare să-i țină piept formidabilei lui neveste. Lotti se uita răbdătoare la restul clasei. —OK! Așa! Acum, pentru că toată lumea cunoaște pe toată lumea, să trecem la treabă. Știe cineva dintre voi cum arată un uter? Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Amanda Hardwick să aștepte un copil în exact același loc și în exact aceeași perioadă de timp. Deci, ce s-a întâmplat? a întrebat Jake în timp ce autobuzul, cu încăpățânarea lui caracteristică, refuza să vină. Alice a gemut. — Ea a fost tipa implicată în procesul ăla de calomnie. În urma căruia am renunțat la postul de la Intercorp. În lumina portocaliu-sulfuroasă răspândită de stâlpul de pe stradă, Jake a căscat larg ochii dându-și seama despre cine era vorba. —Aia era? Alice a clătinat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
borduri din cauciuc negru și de alte rafinamente sportive, precum suporturi pentru pahare de caffè-latte și roți cu anvelope late cu jante cromate. Arătau de parcă ar fi putut urca pe Everest cu ușurință. Așa cum arăta și instructoarea de Buggycise, o tipă încruntată, îmbrăcată într-un costum de sport superspecializat și care își urla ordinele într-un microfon. Buggycise-ul i se părea muncă grea lui Alice. Îi părea rău de mamele în cauză, dar și mai rău de copiii care stăteau țintuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
complicat în asta? Nimic, a recunoscut Alice după o pauză. —Atunci, mâine dă-ți demisia. Șefa de la Resurse Umane a măsurat-o pe Alice din cap până-n picioare cu niște ochi pe jumătate deschiși, mărginiți de gene dese. Era o tipă acră, cu pielea fleșcăită, la vreo patruzeci de ani, cu un aer vizibil dezamăgit. Alice știa că, în clipa aia, tipa era dezamăgită de ea. Dar nu la fel de dezamăgită ca Brant, atunci când acesta realizase că el avea să susțină cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-o pe Alice din cap până-n picioare cu niște ochi pe jumătate deschiși, mărginiți de gene dese. Era o tipă acră, cu pielea fleșcăită, la vreo patruzeci de ani, cu un aer vizibil dezamăgit. Alice știa că, în clipa aia, tipa era dezamăgită de ea. Dar nu la fel de dezamăgită ca Brant, atunci când acesta realizase că el avea să susțină cazul Hardwick la tribunal. —E mare păcat că pleci, a spus cântând vocalele șefa de la Resurse Umane. Aici erai destinată pentru lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nevastă-sa, care râdea ca o proastă și se uita la el cu adorație. Din ceea ce Amanda - spumegând de furie - îi povestise despre Alice, atunci, la primul curs, Hugo își dăduse seama că greșise când o considerase ca fiind o tipă curată și inocentă. Se părea că expresia ei senină era doar o mască sub care se ascundea o complotistă plină de talent și de răutate, care nu ezita să-ți înfigă cuțitul în spate. O mână s-a ridicat din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
emoție și speranță decât cele pe care reușise să le nutrească la nașterea copilului. Cu toate acestea, femeia care aștepta în fața ușii încă nevopsite de la numărul patru nu semăna deloc cu blonda gen Carry Onpe care și-o imaginase Hugo. Tipa nu avea nici uniformă strâmtă, nici ciorapi negri și nici un decolteu generos. Femeia cu pricina era mai curând solidă, lată în umeri și înaltă, cu gambe groase, cu mâini mari și cu o față, s-a gândit Hugo, ca ieșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]