1,440 matches
-
Dem. Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 91; Halfon, S., bancher, str. Sf. Ioan Nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 91; Halfon, S., bancher, str. Sf. Ioan Nou, 21; Haret, Sp., profesor la Facultatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Iepurescu, V., deputat, str. Regală (Hotel Union); Ioanidè, horticultor, str. Polonă, 104; Ioanițiu (frații), librari, str. șelari, 18-20; Ionescu, Dem. [Tache], avocat, deputat, str. știrbei-Vodă, 14; Ionescu, N., deputat, str. Academiei, 41; Ionescu, Th., profesor, str. Poetului, 32; Ispirescu, P., tipograf, str. Sălciilor, 17; Isvoranu, C., rentier, Calea Grivița, 34; Isvoranu, G., proprietar, Calea Călărași (colț cu str. Sf. Vineri); Isvoranu, I., funcționar, str. Silfidelor, 4; Kalinderu, L., președinte al Consiliului de administrație al Căilor Ferate Române, administrator al Domeniilor Coroanei, str. Renașterii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bis; Szöllösy, librar, str. Franklin, 3; Tahacovici, N. șt., consilier municipal, str. Covaci, 3 bis; Tamara, G., colonel, str. Romană, 74; Tănăsescu, D., negustor, Calea Victoriei, 53 bis; Tătărăscu, artist-pictor, profesor la școala de Arte Frumoase, Calea Plevna, 19; Teclu, D., tipograf, str. Biserica Amzei, 14; Tell, Al., colonel, Calea Dorobanților, 59; Theodorescu, Dem., medic, str. Călărașilor, 13; Theodorescu, G. Dem., profesor, str. Mircea-Vodă, 29; Theodori, I.A., doctor în medicină, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Consiliului medical
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Al., medic, str. Luterană, 5; Vlădescu, Al., avocat, str. Brezoianu, 18; Voinescu, S., colonel, str. Cozma, 18; Vrăbiescu, N., avocat, str. Lipscani, 21; Vulturescu, Gr., avocat, deputat, str. Mercur, 7; 300 addenda Wachmann, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1; Weiss, tipograf, str. Puțu cu Plopi, 7; Wiest, J., profesor de muzică, str. Izvor, 8; Wiest, L., violonist, profesor la Conservator, str. Bateriilor, 11; Xenopol, N., publicist, bibliotecar la Biblioteca Națională, str. știrbei-Vodă, 30; Zalomit, profesor la Facultatea de Litere, str. Brezoianu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Damian, P. Marinescu, I. Daniil, membri; Societatea Furnica: doamna Elena Cornescu, președinte; Calea Victoriei, 120; Societatea revistei „Liberatorul“: V.Al. Urechia, președinte; Al. Macedonski, vicepreședinte; Th. A. Stoenescu, administrator; P. Stavrescu, secretar; Societatea Tăbăcăria Română: sediul, str. Doamnei, 7; Societatea Proprietarilor tipografi români, sediul, Calea Victoriei, 7 (pp. 363- 365). Tablouri (magazine de ~): Folzer, Calea Victoriei, 39; Gebauer, C., Calea Victoriei, 13; Grant Frères, Calea Victoriei, 87; Sandrovitz, Calea Victoriei, 8 (p. 366). Telegraf: Poștele și Telegraful, direcția generală, str. Doamnei, 11; birourile sunt deschise ziua și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de copist pentru traducerea cărților școlare române pentru Bucovina 130. Balș, împreună cu copistul Budai-Deleanu au tradus în română manualul lui Johann Ignatz Felbiger, Handbuch für Schulmeister und Lehrer, din care prima parte a văzut lumina tiparului în noiembrie 1785, la tipograful oficial al Curții, Kurzböck, cu titlul: Carte trebuincioasă pentru dascălii școalelor de jos românești neunite în Chiesaro-Crăieștii țări de moștenire, iar cea de-a doua parte va apărea în primăvara anului 1786, în aceeași tipografie din Viena. Costurile editării catehismelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de traducere 245. Cea mai importantă dintre aceste traduceri, anume prima parte a Codului Civil, a fost tipărită în vara anului 1787 la Viena, în română și germană, cu titlul Cartea legilor pârgărești. Din întreg tirajul ce a apărut la tipograful Curții, Josef Kurzböck, în luna septembrie 1787 s-au expediat 400 de exemplare Guvernământului Galiției, spre a fi difuzate în Bucovina 246. Sub supravegherea și îndrumarea concepistului Vasile Balș, în paralel cu traducerea primei părți a codului civil, Ion Budai-Deleanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că acesta încă nu terminase traducerea 247. În condițiile în care transpunerea termenilor juridici latini și germani în română ridica traducătorului numeroase greutăți terminologice, apariția acesteia va mai întârzia până spre sfârșitul anului, fiind tipărită în anul următor, la același tipograf al Curții, cu titlul Pravilă de obște asupra faptelor celor rele și a pedepsirii lor248. Greutățile întâmpinate de traducătorii români ai literaturii juridice austriece erau evidențiate de concepistul Vasile Balș care, semnalând că unele ordonanțe au fost traduse de așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o serie de cărți cu texte bilingve, cărți populare etc. Pentru citit se utilizau în special cărțile religioase, iar una din primele tipărituri destinată scopului didactic a fost Întâia învățătură pentru tineri, apărută la Râmnic în anul 1726, prin grija tipografului Ilie de la Cernavodă, textul fiind bilingv - slavon și român. Așa cum se indică în predoslovie, cartea cuprinde: ,,literele pentru învățătura copiilor, tâlcuiala celor 10 porunci (...), tâlcuiala simbolului credinței și a celor nouă fericiri, în întrebări și răspunsuri”. În carte, se apelează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
plătit de fiecare, Câți și-au dorit un loc, al lor, sub soare, Istoria spre a-ți putea zidi! Ne vom aduce-aminte cât vom fi, Cum se scria Scînteia ilegală Și-o tipăream cu sânge și cerneală Schimbând mereu, mereu tipografii... Ne vom aduce-aminte cât vom fi.“ („Elegie eroică la semicentenar“, Cadran, mai 1971) PENDEFUNDA Liviu, publicist și poet „A fi revoluționar, a traduce în practică înțelesul profund al documentelor de partid, al operei teoretice a secretarului general al partidului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai larg În dăruirea cărților, revistelor etc. amintitoare de A. Gorovei. Sunt informat Însă că fratele - magistratul a vândut multe Academiei Române. Din familia Schächter (fabrica de pielărie) n-a rămas nimeni la Flt.? (Pentru pictorul Rubin). Dacă-l Întâlniți pe tipograful Schwartz, care e acum președintele Comunității evreiești, rugați-l În numele meu, să vă ajute, să depistați pe Rubin și membrii familiei rămași eventual În Flt., sau București. Cele două fiice ale lui Schächter, (Malca și Surica) mi-au fost eleve
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
curții cu juri din Chichester (Chichester Assizes/Chichester Quarter Sessions) are loc procesul lui Blake, în care era acuzat de răzvrătire/sedițiune. Este ajutat de Hayley ca martor în proces; acesta i-a plătit și banii de cauțiune (împreună cu un tipograf din localitate). Blake este achitat, ca urmare a faptului că mărturia soldatului s-a dovedit falsă. Datorită vederilor sale politice radicale, lui Blake îi fusese teamă de persecuție, si se gîndise acuma că Scofield ar fi putut fi un agent
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
MÎNDRA, Vicu (5.V.1927, București), istoric și critic literar. Este fiul Friedei Mendelovici (n. Langhaus), educatoare, și al lui Iosif Mendelovici, tipograf. M. (al cărui prenume la naștere era Lewis) învață în București, unde urmează Liceul „Cultura” (1940-1944) și Facultatea de Litere și Filosofie (1945-1949). Devine doctor în filologie în 1972. Este redactor la „Tinerețea” (1945-1946), unde și debutează în 1946, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
sa ca într-o carte fermecată. Nu știu nimic mai frumos, mai grațios și mai proaspăt decât aceste refrenuri sau pauze care întretaie povestirea rapsodului, un fel de punct de reper care separă părțile cântecului, precum acei fleuroni inserați de tipografi în cărți. Și chiar flori sunt, floricele și frunze care împodobesc poemul, unde țâșnesc ici și colo ca saschiul din stâncă. Ele alcătuiesc o minunată anluminură pe marginea cărții. Simțim pe deplin aici toate trăsăturile poeziei orale populare, aceleași pe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ce se demodează repede și care cer investiții considerabile. Pe de altă parte, foarte buna organizare a meseriilor din tipografii și tradiția lor combativă au împiedicat societățile de presă să-și contopească efectivele așa cum ar fi dorit, cu cele ale tipografilor. Din aceste cauze, în toate țările rezultă un deficit tot mai mare în bugetele ziarelor, din ce în ce mai greu de acoperit prin creșterea prețului de vînzare, prin recurgerea la publicitate sau printr-o concentrare mai mare. Cu toate acestea, această criză a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
tipărite cu sprijinul Comisiei de propagandă a județului. Al. Călinescu, redactor-șef la Dialog, apreciază materialul ca fiind "bun, exact". Arată că greutățile vin din faptul că revista se tipărește în pauza dintre alte publicații mai de anvergură și că tipografii s-au obișnuit cu "atenții". Difuzarea nu se realizează ca la Cluj, pentru că Bucureștiul nu acceptă. Propune să se realizeze difuzarea măcar la 2-3 chioșcuri de pe lângă Universitate. Petru Ioan, redactor-șef la Opinia studențească, arată că revistele studențești sunt puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
considerat materialul ca "bun, exact"? D. T.: Asta a spus-o ca să creeze o premisă majoră pentru a spune și ce mare problemă avea: cu tipografiile și cu hârtia. S. B.: Despre asta voiam să vă întreb. El spune că tipografii s-au obișnuiți cu atenția. Aveați probleme și când erați lider? D. T.: Tot timpul trebuia să ducem de băut. S. B.: Asta probabil pentru a intra la rând la mașina de tipărit. D. T.: Da. Și găseam formule. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
unul dintre marile centre de distribuire a acestor înscrisuri, au ajuns să fie cunoscute în întreaga Europă. Ele au avut o dezvoltare considerabilă în secolul al XVI-lea. 5. Foile volante imprimate ocazionalele Începînd cu finele secolului al XV-lea, tipografii au editat sub forma unor mici caiete de 4, 8 sau 16 pagini (uneori ilustrate cu gravuri pe lemn) o serie de publica(ii cuprinz(nd istorisirea unor evenimente importante: bătălii, funeralii princiare, sărbătoriri, etc., sau reproducerea unor texte dintr-
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
adar, întrunite, iar încercările de apariție pe piață au fost numeroase. Neajunsurile provocate de Războiului de Treizeci de ani (1618-1648) au stimulat piața gazetelor. În februarie 1597, Samuel Dilbaum a editat la Augsburg un lunar în stilul cronologiilor. La Anvers, tipograful Abraham Verhoeve a publicat, începînd din 17 mai 1605 pînă în 1607, un bilunar, De Nieuwe Tijdinghen (Noutățile din Anvers) care a reapărut, după această dată, cu unele întreruperi. În 1605, un hebdomadar a văzut lumina zilei la Strasburg; un
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
dar armonioasă (1653-1788) Presa din Vechiul Regim a suportat regimul autorizării prealabile. Autoritățile au putut astfel să-i dirijeze dezvoltarea; aceast( acțiune s-a aflat (n leg(tur( cu organizarea corporativă și cu reglementarea minuțioasă a tuturor meseriilor din breasla tipografilor și din cea a librarilor. Unul din efectele acestui control a fost asigurarea, (n cazul jurnalelor autorizate, cel puțin pînă la mijlocul secolului al XVIII-lea, a unei remarcabile stabilități prin reducerea concurenței. Cît despre multiplele forme ale cenzurii care se
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Publica(ia amintit( adoptase formula de la Journal des Savants și a avut numeroși succesori. 5. Începuturile presei în provincie Privilegiile ob(inute de jurnalele naționale interziceau în fapt existența periodicelor în provincie. Renaudot și succesorii săi se ocupau de autorizarea tipografilor (n vederea retipăririi gazetelor: există 38 de astfel de reeditări între 1631 și 1752, dintre care unele conțineau și cîteva știri și anunțuri originale. Mercure a fost, de asemenea, retipărit în provincie. În cea de-a doua jumătate a secolului
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și forța guvernului meu ca și intermediarul meu cu opinia publică din interior și din afară... Acesta a fost cuvîntul de ordine pentru partizanii guvernului". (Declarație de la Sfînta-Elena) Controlul presei nu a încetat să devină mai puternic. Crearea brevetului de tipograf și a celui de librar au oferit puterii noi mijloace de control al presei. În 1805 cenzura f(cea parte integrant( din redacția ziarelor. Journal des Débats a rămas regalist, Bertin a fost exilat în 1801 și în 1805 ziarul
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
mai ales lui Nicolas Serrières (1852), permite reproducerea pe matrițe din carton a compozi(iei unei întregi pagini. Acesta s-a dovedit a fi un succes important în tipărirea ziarelor, pentru care mai înainte erau necesare tot atîtea echipe de tipografi cîte ma(ini de tip(rit. Tipărirea: Față de epoca Gutenberg, ma(ina de tip(rit a cunoscut puține modificări pînă la finele secolului al XVIII-lea. Firmin Didot a introdus, în 1793, părțile metalice, iar lordul Stanhope a pus la
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
exercitat( asupra acestor publica(ii de către prefecții sub toate regimurile. Fiecare oraș avea un jurnal guvernamental, aflat la ordinele prefectului sau subprefectului. Periodicitatea depindea de importanța ziarului. În micile orașe nu existau decît foi de anunțuri, apolitice, proprietate a unui tipograf pentru care acesta reprezenta o activitate secundară. Publica(iile opoziției, lipsite de mana anunțurilor legale și ai căror tipografi tremurau pentru brevetul lor, aveau o existență dificilă și adesea efemeră. Numai foile clericale, susținute de episcopie și de notabilitățile conservatoare
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]