1,843 matches
-
se dezvoltase în Olanda chiar din secolul al XVII-lea, va cuceri Belgia, apoi Elveția. Se remarcă multe contrafaceri în lucrările tipărite chiar de Félice, principala fiind cea a Enciclopediei fraților Cramer din Geneva, editori ai lui Voltaire, de societăți tipografice din Neuchâtel, Berna, Lausanne. Contrafacerea atingea și cartea germană; tipografii din Karlsruhe, Reutlingen, Tübingen, Stuttgard obțineau profituri substanțiale. Nu s-a plîns editorul Göschen că a vîndut în zece ani numai 1 500 de exemplare din Don Carlos (1787) de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
foarte geometrizată, accentuînd literele pline și pe cele dezlegate, elegantă, dar puțin subțire; împreună cu John Whatman se preocupă de fabricarea hîrtiei albe, numită velină; publică mai ales ediții clasice: Vergiliu (1757), Horațiu (1770) și Terențiu (1772). La moartea sa, materialul tipografic este achiziționat de Beaumarchais care instalează un atelier la Kehl, în ducatul de Bade, pentru a tipări operele lui Voltaire și Rousseau. Dinastia Didot, care a practicat tipografia pînă în zilele noastre, a fost întemeiată de François, la început librar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
librar la Paris (1713). Fiul său, François-Ambroise, a fost inițiatorul mai multor perfecționări tehnice; el a introdus în Franța fabricarea hîrtiei veline, a inventat presa cu o lovitură și a înlocuit formele de lemn cu cele metalice, a creat punctul tipografic, pentru măsurarea caracterelor, și tot el a dat comandă lui Waflard și fiului său Firmin de noi caractere, care au claritatea și rigiditatea stilului neoclasic. Tipograf la Parma din 1776 pînă în 1813, Gianbattista Bodoni lucrează în același sens ca
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
claritatea și rigiditatea stilului neoclasic. Tipograf la Parma din 1776 pînă în 1813, Gianbattista Bodoni lucrează în același sens ca și Baskerville și Didot; el creează caractere foarte regulate, accentuează geometrizarea literei și opoziția dintre pline și dezlegate; cercetările sale tipografice sînt condensate într-un Manual publicat în 1818, după moartea sa. Acești trei tipografi reînnoiesc forma de prezentare a cărții și impun gustul tipografic al secolului al XIX-lea. Ei eliberează cartea din forma sa de prezentare arhaică, marcată de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
el creează caractere foarte regulate, accentuează geometrizarea literei și opoziția dintre pline și dezlegate; cercetările sale tipografice sînt condensate într-un Manual publicat în 1818, după moartea sa. Acești trei tipografi reînnoiesc forma de prezentare a cărții și impun gustul tipografic al secolului al XIX-lea. Ei eliberează cartea din forma sa de prezentare arhaică, marcată de o mare sobrietate a ornamentației și o construcție care este adesea pur tipografică; este ceea ce oferă un aspect atît de modern producției lor. Marile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
trei tipografi reînnoiesc forma de prezentare a cărții și impun gustul tipografic al secolului al XIX-lea. Ei eliberează cartea din forma sa de prezentare arhaică, marcată de o mare sobrietate a ornamentației și o construcție care este adesea pur tipografică; este ceea ce oferă un aspect atît de modern producției lor. Marile colecții documentare de lucrări de referință ocupă un loc important în editarea secolului al XVIII-lea pe care am greși limitînd-o numai la literatura galantă. Trebuie amintită opera benedictinilor
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în cursul secolului al XIX-lea. Eficacitatea lor depindea de felul în care erau îmbinate; abundența de hîrtie era inutilă dacă presa de tipar nu era ameliorată, și invers; rapiditatea preselor rămînea și ea fără efect atîta timp cît culegerea tipografică rămînea lentă etc.2 Suportul esențial al cărții, hîrtia, rămînea limitat de relativa raritate a materiei sale prime, pînza, și de fabricarea manuală, îndelungată și delicată. Aceste două probleme sînt rezolvate în secolul al XIX-lea. Hîrtia este fabricată mecanic
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cerneală) deschid era tiparnițelor moderne. Rotativa (în care clișeul este fixat pe un cilindru), concepută încă din 1816, perfecționată de-a lungul secolului, este folosită în general pentru tipărirea ziarelor și a revistelor. Aceste progrese erau împiedicate de încetineala culegerii tipografice, necesitînd mînuirea a mii de prisme minuscule caracterele. În cursul secolului al XIX-lea, au fost făcute numeroase încercări pentru a se obține mașini care să alinieze caracterele, să asigure împlinirea și lungimea rîndului. Dar aceste mașini de cules mecanice
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
un procedeu mecanic, foarte folosit în prezent, ofsetul. II. Forma de prezentare și ilustrarea Prezentarea generală a cărții rămîne determinată de cercetările lui Baskerville, Didot și Bodoni. Caracterele lor continuă să fie folosite chiar dacă în epoca romantică apar unele fantezii tipografice în titluri. O reacție în sens arhaizant se produce la mijlocul secolului, prin caracterele augustale ale lui Perrin (1846) și prin cele elzévir ale lui Beaudoire (1858). La începutul secolului al XX-lea, Grasset, Auriol, Naudin desenează caractere originale dar lipsite
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a exercitat o amplă influență în acest domeniu. Mai aproape de noi, să cităm lucrările lui Français Bernouard și Vox sau ale lui Louis Jou, care și-a dorit ca farmecul cărților sale să se datoreze doar formei lor de prezentare tipografică. Cercetările actuale merg chiar pînă la așezări în pagină îndrăznețe, cu rînduri sinuoase, cu spirale de litere etc., reducînd textul la un element decorativ; dar aceasta nu privește decît cartea de lux, cartea obișnuită păstrînd o formă de prezentare clasică
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
picioarele goale, să-și caute pantofii, în fața focului care se stingea, se gândi că niciodată nu se iubiseră mai puțin ca în ziua aceea"*. Livre de Poche, IV, 4, p. 359 Narațiunea pornografică s-ar desfășura așadar în acest spațiu tipografic gol dintre cele două paragrafe, un gol care corespunde unei scene. Romanul lui Zola îi marchează exact limitele ("se lăsă dusă" și "când Hélène se întoarse..."). De fapt, blancul este înlocuit în text, însă la modul aluziv: pe de o
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cărți ori alese pe sprânceană. Bibliotecile sunt ca puzderia de oameni: pline cu tot felul sau, dimpotrivă, selective și rafinate, cu un surâs în vârful buzelor. Există biblioteci mirosind a igrasie și tutun, și biblioteci nou-nouțe, mirosind a proaspătă cerneală tipografică. Există inclusiv biblioteci care funcționează doar ca niște bibelouri, întrucât cărțile sunt, în acest caz, mai degrabă intangibile și inabordabile precum niște VIP-uri. Există biblioteci confuze și biblioteci exacte, limpezite în conținutul și selecția lor. Există biblioteci arse (de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
grija» constantă pe care mi-o poartă și sper ca eroul desenelor sale să descrețească fruntea tuturor cititorilor acestui album.“ Traian Băsescu Ion Barbu: „Volumul Odă la Vodă marchează debutul editorial al președintelui Traian Băsescu la Editura Polirom. Din cauza lucrărilor tipografice de durată, el se încadrează ca desfășurare între prima descălecare la Cotroceni și ultima încălecare de la Guvern. Apariția acestui volum a fost posibilă mai ales datorită eforturilor depuse de doamna Dana Deac pentru convingerea doamnei Adriana Săftoiu să lase fotografiat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
care jurnaliștii trebuie să o ia referitor la ce trece și ce nu trece bariera valorii de informație este adesea arbitrară, influențată de personalitatea și experiența ziaristului care decide și de o serie întreagă de alți factori. Între aceștia, spațiul tipografic sau de emisie disponibil (e interesantă, dar n-avem loc de ea - una dintre limitările majore ale presei tradiționale), sau importanța și numărul celorlalte subiecte ale zilei (într-o zi în care nu se întâmplă mare lucru, în jurnale vor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
la televiziune ca să povestească despre muzeul de artă modernă din New York, sau ca să transmită clipul muzical al unui tăntălău, doar pentru că e amuzant? Vă imaginați citind o machetă publicitară, într-un ziar, în care compania care a plătit pentru spațiul tipografic povestește despre biciclete, în condițiile Cartea fețelor 180 în care comercializează cu totul altceva? Dacă mă gândesc bine, n-ar fi un concept rău - însă de obicei companiile nu fac așa ceva, pentru că spațiul tipografic și spațiul de emisie sunt scumpe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
compania care a plătit pentru spațiul tipografic povestește despre biciclete, în condițiile Cartea fețelor 180 în care comercializează cu totul altceva? Dacă mă gândesc bine, n-ar fi un concept rău - însă de obicei companiile nu fac așa ceva, pentru că spațiul tipografic și spațiul de emisie sunt scumpe, uneori foarte scumpe, prea scumpe ca să faci experimente și să incluzi lucruri care nu ți promovează direct produsele și serviciile. Chiar și în rarele cazuri în care firmele acceptă așa ceva, publicul știe că e
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
iar dacă oamenii n-ar cumpăra-o în număr mare editura nu și-ar putea recupera investiția. Așa că preferă să fie prudentă și să tipărească un tiraj mai mic, care poate fi suplimentat ulterior, dacă va fi cazul. Desigur, tehnologia tipografică a evoluat enorm față de timpurile lui Gutenberg și chiar față de anii ’80-’90. Datorită noilor tehnologii, prețul pe exemplar tipărit a scăzut, ceea ce permite editurilor să scoată tiraje inițiale mici care pot fi oricând suplimentate. Nu cu mulți ani în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
tehnologic, dar suntem, încă, în același tip de economie ca pe vremea lui Gutenberg: să produci Cartea fețelor 250 fizic o carte (lăsând la o parte valoarea intelectuală pe care o cuprinde un produs cultural) înseamnă investiții în hârtie, cerneală tipografică, energie electrică, manoperă, marketing, distribuție, resurse umane. Tehnologiile inventate după Gutenberg, între care fotografia, înregistrările audio, radioul sau televiziunea, implică, la rândul lor, costuri mari. În cuvintele lui Shirky: „E scump să deții mijloacele de producție, fie că e vorba
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
împărțirea rîndurilor care au lungimi inegale. Cu siguranță, nu se urmărește o ușurare a lecturii și nici producerea unui efect armonios: grupurile sintactice sînt fragmentate ("dejunuri/de afaceri", "n-am/putut", "o să-mi/revin"). Textul nu este scris cu caractere tipografice, ci cu "Times" și găsim în el elemente subliniate și cifre arabe. Toate indiciile ne conduc la ceea ce noi am observat deja despre "stilul vorbit" (vezi cap. 6): textul prezintă o enunțare grăbită, conformă practicilor dintr-o întreprindere modernă. Este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
germane este indispensabilă și cea a limbii engleze de dorit. Mulțumim pentru trimiterea candidaturilor (CV + scrisoare scrisă de mînă), cu precizarea referinței IC/SB [...] BERTRAND FAURE Le Monde, 11 iunie 1996 Textul se prezintă ca fiind divizat în cinci părți tipografice diferite și cu funcții distincte: - (1) un titlu scris cu majuscule; - (2) o prezentare a întreprinderii care propune postul, scrisă cu caractere bold; - (3) tipul de post, scris cu majuscule bold; - (4) descrierea profilului postului; - (5) cerințele pentru a putea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
introducere Discursul scris care citează trebuie să îndeplinească două exigențe privitoare la cititorul său: - să indice că a fost un act de vorbire; - să marcheze granița cu discursul citat. A doua exigență poate fi satisfăcută prin diverse mijloace, mai ales tipografice: două puncte, liniuțe, ghilimele, italice, toate au rolul de a delimita vorbirea citată. Prima exigență este satisfăcută cel mai adesea prin: Verbe al căror semnificat indică faptul că este vorba de o enunțare - plasate înainte de discursul direct: Hilary Clinton protestează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
următoarea definiție pentru a "recunoaște": "a admite, a mărturisi comiterea unui act blamabil, o greșeală". Absența unui element introductiv explicit În articolul următor, în care se face portretul cîtorva directoare de întreprindere foarte eficiente, singura marcă de discurs direct este tipografică (două puncte, ghilimele): Alegerea lui Ariège nu a fost întîmplătoare: "Dacă am fi rămas la Paris, chiria și salariile ar fi fost mult mai ridicate. Iar aici, la Varilhès, nu sîntem o întreprindere anonimă: sîntem mult mai ușor primiți de către
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
colț de Bretania. "Ne săturasem de Paris! Voiam să stăm la țară, în apropierea mării, fără a fi totuși prea departe, ca timp, de capitală." L'Équipe, 17 februarie 1997 Aici absența unui element introductiv de discurs direct, altul decît tipografic, pare a fi legată de faptul că totalitatea articolului descrie viața lui Véronique din punctul ei de vedere; este evident că pasajele între ghilimele îi sînt atribuite, fără a fi nevoie să se precizeze de fiecare dată cine este sursa
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în cazul fragmentului care urmează ("Ba nu, îi dă replica"), despre care putem presupune că restituie conținutul vorbelor lui Kailash și nu literalitatea lor. Textul stabilește, astfel, o distincție clară între acest tip foarte particular de discurs direct, fără marcă tipografică, care redă substanța vorbelor citate, și "adevăratul" discurs direct, cu italice și între ghilimele de la sfîrșitul textului: acesta din urmă pretinde restituirea cuvintelor pronunțate de persoanele citate. Enunțiatorul generic Să analizăm acum un fragment de editorial în care absența ghilimelelor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai frecventă. În timp ce majoritatea modalizatorilor ("hm", "oarecum", "iertată-mi fie expresia"...) se inserează în firul discursului, plasîndu-se pe un alt plan decît restul frazei, și nu indică clar elementele pe care le vizează, ghilimelele, fără a întrerupe firul sintactic, încadrează tipografic elementele vizate: (1) Și am ajuns, din etapă în etapă, să distribuim alocații familiale, a căror valoare nu are nici o legătură cu costul real al copilului: 671 franci pentru doi copii... Cu siguranță insuficient pentru săraci, cu siguranță ridicol pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]