2,360 matches
-
își trăiește viața (1946), Destinul Aïsei (1983) și Luminile Capricornului (1983) - sunt inegale. Cu Thanatos (1936; Premiul scriitorilor tineri al Editurii Fundațiilor Regale) se deschide seria eseurilor științifico-filosofice, în care vor intra Funcțiunile creatoare ale subconștientului (1938) și cele două tomuri din Individualitate și destin (1945). Pe concluziile lor se sprijină concepția antropologică a lui B. din Essai sur la condition humaine (1973, redactat încă din 1947) și Permanențele clepsidrei. Încercare asupra întrebărilor ultime (1981). Volumele constituie, însă, numai momente de
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
în tot acest interval, configurarea unei „panorame” a literaturii contemporane. Ciclul Scriitori români de azi o confirmă. De la bun început, S. acceptă ideea „provizoratului” tabloului la care lucrează, cum spune în Postfața din 1978, la ediția a doua a primului tom. Îi este limpede că, luând în discuție fenomenul contemporan, „analiza critică rămâne deschisă”, iar corectarea, chiar contrazicerea ei nu sunt excluse. Cu alte cuvinte, din capul locului acceptă, în deplin spirit lovinescian, ideea viitoarelor „revizuiri” (care preocupă azi obsedant unele
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
răbdare de-a lungul anilor, este masivul studiu Ficțiunea jurnalului intim (I-III, 2001), carte importantă nu numai în bibliografia autorului, ci și în peisajul general al criticii literare. Conținutul specific al fiecărui volum e semnificat sintetic de titlu. Primul tom, intitulat Există o poetică a jurnalului?, examinează pe larg - teoretic și demonstrativ - chestiunea enunțată. Al doilea, Intimismul european, investighează cu armele criticii literare scrierile diaristice - intime, subiective, confesive - a peste douăzeci de autori iluștri ori reprezentativi pentru acest gen, de la
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
trei sute de titluri și aproape două sute șaizeci de note, recenzii și semnalări cu caracter bibliografic - lucrările de bibliologie domină. S. a terminat de lucrat volumul al treilea din Bibliografia românească veche (începută în 1903 de Ioan Bianu și Nerva Hodoș), tom apărut în 1936, și va lucra singur următorul volum, care cuprinde Adăogiri și îndreptări, tipărit în 1944. Numeroasele contribuții ulterioare - studii, articole, note, broșuri, prefețe, manuale și cursuri universitare - l-au impus ca reprezentant al reflecției teoretice (și, eventual, istorice
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
a le izola într-o categorie, într-un grup omogen și omogenizate prin statut, particularități, funcții. O „istorie pluralistă” Georges Duby și Michelle Perrot n-au nici o îndoială (în Écrire l’histoire des femmes, scurt Cuvânt înainte la unul din tomurile Istoriei femeilor în Occident 3) că cercetarea trecutului femeilor trebuie încadrată în investigația de tip mentalist („plus attentive au quotidien, au privé et à l’individuel”4). Este această istorie a femeilor (un titlu „commode et si beau”), mult timp
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cărții Histoire des femmes, apărută sub direcția lui Georges Duby și Michelle Perrot (cinci volume imprimate la Editura Perrin în 2001, 2002 etc.), am consultat - fiindcă mi-a fost mai la îndemână - în destule rânduri traducerea portugheză, tot în cinci tomuri, a primelor două (História das Mulheres. A Antiguidade și A Idade Média, tipărite la Editura Afrontamento, [f.a.] - le voi descrie mai jos). Vezi și versiunea germană: Georges Duby - Michelle Perrot (ed.), Geschichte der Frauen, 5 volume, Frankfurt; 1992-1995 (editoare a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1911, text reprodus apoi, în bună parte, câțiva ani mai târziu, în Istoria românilor în chipuri și icoane, m-am folosit de versiunea retipărită la Editura Humanitas în 1992; Idem, Doamna lui Ieremia Movilă, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist. tom. XXXII, București, Imprimeria națională, 1932; Idem, Scrisori de femei, Vălenii-de-Munte, Editura Dacia românească, 1932; Idem, Portretele doamnelor române, București, Editura Cartea românească, 1937. Vezi și Maria Buțureanu, Femeia - studiu social, București, 1921. 20. Vezi Alexandre A.C. Sturdza, La femme en
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, p. 1133. 46. Vezi Dumitru Tudor, Donne celebris del mondo antico, [Milano], Mursia, [1980], p. 68 (cercetare la care voi apela des în paginile ce urmează), versiunea românească: Femei vestite din lumea antică, București, 1972. Vezi, de asemenea, și tomul al III-lea al dicționarului Etymologicum Magnum Romaniae de B.P. Hasdeu (p. 2280) și Lazăr Șăineanu, Studii folclorice, ediție de Alexandru Dobre, cuvânt înainte de Dan Horia Mazilu, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2003, pp. 25-28. 47. Larousse du
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 919. 67. Alexandru Cioranescu, Dicționarul etimologic al limbii române, București, Editura Saeculum I.O., 2002, p. 824. 68. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers enciclopedic, 1996, p. 1149. 69. Vezi Academia Română, Dicționarul Limbii Române (DRL), serie nouă, tom. XIII, partea I, București, Editura Academiei Române, 1997, p. 112. 70. Rumänische - deutsche Wörterbuch. 71. Pentru văduv (Atlasul Lingvistic Român furnizează câteva sinonime locale: băbar, burlac, rămas și rămășoi (vezi Vasile Scurtu, op. cit., p. 230. 72. Vezi DLR, tom. XIII, partea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
serie nouă, tom. XIII, partea I, București, Editura Academiei Române, 1997, p. 112. 70. Rumänische - deutsche Wörterbuch. 71. Pentru văduv (Atlasul Lingvistic Român furnizează câteva sinonime locale: băbar, burlac, rămas și rămășoi (vezi Vasile Scurtu, op. cit., p. 230. 72. Vezi DLR, tom. XIII, partea I, p. 112. 73. între formele utilizate doar la masculin vezi (înregistrate în DLR) vădăoi, vădăvoi, văduar, vădular, văduvar, văduo „văduv”. Substantivul neutru văduvărit însemna (căci forma este învechită) „parte din averea bărbatului care, la moartea acestuia, revine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
II-a, București, Editura Humanitas, 1992, pp. 62-63. 6. Vezi Nicolae Iorga, începuturile noastre în izvoare ungurești, în „Revista istorică”, 1920, pp. 193-201; Idem, Domnița Anca și patronajul ei literar, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. IV, 1924-1925, pp. 373-374; Nicolae Stoicescu, Note și comentarii, la A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ediție de Nicolae Stoicescu și Maria Simionescu, vol. II, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986, p. 105. Vezi și I.C. Filitti, Despina, principesse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iorga) Calea (Cala) Calomfirescu, fiica lui Radu Calomfirescu, căpitanul lui Mihai Viteazul (vezi N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. II, București, Fundațiile Regale, 1942, p. 97). Generalul P. Vasiliu Năsturel (Genealogia Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, tom. XI, partea 1, 1910, p. 57) a arătat că soția postelnicului Năsturel a fost „nobila doamnă Despina”, înmormântată în biserica din Fierești. Vezi și Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători..., p. 214. 13. Nicolae Iorga, op. cit., p. 35. 14. Ibidem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
I.C. Filitti, Marie Paléologue (1477), épouse d’Etienne le Grand, prince de Moldavie, București, 1937; Nicolae Iorga, întinderea spre Răsărit a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Cu prilejul unei inscripții, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XX, 1938, pp. 315-319. 18. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, București, Editura Meridiane, 1971, pp. 103 (citează un pasaj semnificativ din G.M. Cantacuzino, Izvoare și popasuri, București, 1934, pp. 98-99). Vezi și Oreste Tafrali, Maria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. I, pp. 23-24. 70. Vezi Andrei Pippidi, Tradiția politică bizantină..., p. 19. 71. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 334. 72. Ibidem, p. 335. 73. Vezi Nicolae Iorga, în Cronicari munteni, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, 1898-1899 (și extras, C. Göbl, București. 1899, p. 95). 74. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 106. 75. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 128-129. 76. Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, București, Editura Academiei R.P.R., 1959, pp. 119-122. 77. Constantin Rezachevici, op. cit., vol
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
82. Ibidem, p. 187. 83. Ibidem, p. 191. 84. Eudoxiu de Hurmuzaki, Supliment, vol. II, partea 1, București, 1893, pp. 139-141. Mi-a fost de mare folos seria volumelor publicate de Eudoxiu de Hurmuzaki sub titlul Documente privind istoria României, tomurile din seria veche, se înțelege, publicate la București de Editura Soces (1887) și îngrijite de figuri ilustre ale istoriografiei noastre (prescurtarea, Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente...). Am apelat și la Supliment, mai ales la primele părți ale volumului I, vezi și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, 1965; Ion Neculce, Letopisețul țării Moldovei și O samă de cuvinte, ediție de Iorgu Iordan, București, E.S.P.L.A., 1959 (din când în când am folosit și ediția Gabriel Ștrempel); Letopisețile țării Moldovii, publicate de Mihail Kogălniceanu, tom I, Iași, 1852; tom II, Iași, 1845; tom III, Iași, 1846. 123. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 703. 124. Vezi Mitrofan Grigoràș, Cronica țării Românești (1714-1716), în D. Russo, Studii istorice greco-române, tomul II, București, 1939, pp. 440-441
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Literatură, 1965; Ion Neculce, Letopisețul țării Moldovei și O samă de cuvinte, ediție de Iorgu Iordan, București, E.S.P.L.A., 1959 (din când în când am folosit și ediția Gabriel Ștrempel); Letopisețile țării Moldovii, publicate de Mihail Kogălniceanu, tom I, Iași, 1852; tom II, Iași, 1845; tom III, Iași, 1846. 123. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 703. 124. Vezi Mitrofan Grigoràș, Cronica țării Românești (1714-1716), în D. Russo, Studii istorice greco-române, tomul II, București, 1939, pp. 440-441 (traducerea la p. 441
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Letopisețul țării Moldovei și O samă de cuvinte, ediție de Iorgu Iordan, București, E.S.P.L.A., 1959 (din când în când am folosit și ediția Gabriel Ștrempel); Letopisețile țării Moldovii, publicate de Mihail Kogălniceanu, tom I, Iași, 1852; tom II, Iași, 1845; tom III, Iași, 1846. 123. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 703. 124. Vezi Mitrofan Grigoràș, Cronica țării Românești (1714-1716), în D. Russo, Studii istorice greco-române, tomul II, București, 1939, pp. 440-441 (traducerea la p. 441). 125. Mitrofan Grigorŕș, op. cit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moldovii, publicate de Mihail Kogălniceanu, tom I, Iași, 1852; tom II, Iași, 1845; tom III, Iași, 1846. 123. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 703. 124. Vezi Mitrofan Grigoràș, Cronica țării Românești (1714-1716), în D. Russo, Studii istorice greco-române, tomul II, București, 1939, pp. 440-441 (traducerea la p. 441). 125. Mitrofan Grigorŕș, op. cit., pp. 440-441. Despre „pizmă” vorbea și Pavel Popovici din Diesig („O, pizma câtu-i de mare...) în stihurile care deplângeau uciderea lui Brâncoveanu (scrise pe la 1813). 126. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Despre „pizmă” vorbea și Pavel Popovici din Diesig („O, pizma câtu-i de mare...) în stihurile care deplângeau uciderea lui Brâncoveanu (scrise pe la 1813). 126. Vezi Nicolae Iorga, Cronicile muntene, extras din „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, București, 1899, p. 423. 127. Vezi Nicolae Iorga, op. cit., p. 401: Filii mei, filii mei! Iată toate avuțiile și orice alta am pierdut...” etc. 128. Vezi Anton Maria del Chiaro Fiorentino, Revoluțiile Valahiei, Iași, 1929, pp. 125-126: „Fii mei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-a, vol. I, București, Editura Orizonturi, [f. a.], p. 106. 140. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, p. 113; vezi, de același, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932. 141. Cronicari munteni, ed. cit., vol. II, p. 102. 142. Ibidem, vol. I, p. 137. 143. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 404. 144. Vezi Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, ediție îngrijită de Dinu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
46, 303, 316, 442, 274. 253. Ibidem, pp. 80, 114, 176, 196, 197, 193. 254. Ibidem, p. 76. 255. Vezi Nicolae Iorga, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932, p. 113. 256. Vezi Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, ed. cit., pp. 308-310. 257. I.C. Filitti o socotește sârboaică, pe când Nicolae Leonăchescu (Două precizări referitoare la familia marelui ban Barbu Craiovescu, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1987 și citată de Tereza Sinigali, Arhitectura civilă de zid din țara Românească în secolele XIV-XVIII, București, Editura Vremea, 2000, p. 111, nota 339. 260. Vezi Évelyne Patlagean, Byzance Xe - XI-e siècles, în Philippe Ariès, Georges Duby, Histoire de la vie privée, tom. I, Paris, Éditions du Seuil, 1999, p. 556; Jacques de Goff, Jean-Claude Schmitt, Dicționar tematic al Evului Mediu occidental, [vers. rom.], Iași, Editura Polirom, 2002, p. 122 și urm. 261. Ed. cit., p. 146. 262. Arhid. Ioan N. Floca, Drept
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vezi Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, ediția a II-a, vol. I, București. 1969, p. 414. Despre Vlad Boțulescu vezi și: Nicolae Iorga, Studii de istorie și de istorie literară, în „Literatură și artă română”, tom. IV, 1899, nr. 2-7, p. 20 și urm. ; Idem, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, ediția a II-a, vol. I, București. 1969, pp. 415-417; Dan Simonescu, încercări istorico-literare, Câmpulung Muscel, 1926, p. 39; Istoria României, vol. III
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bazileului neascultător - la organizarea Sinodului din 920 (l-a strâns patriarhul Nicolae, cel ce se împotrivise împăratului și avusese de suferit urmări grave), când a fost formulat și așa-zisu Tamos Unionis, cartea de împăcare între Ecclesie și Aulă. Acest „tom” interzicea complet cea de-a patra căsătorie și această normă (cu urmări în legile Bisericii în funcție la noi: „Cine se însoară de patru ori, să se pocăiască 8 ai, metanii câte 100 pe zi” [Pravila mică]) a rămas de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]