1,605 matches
-
cele terminate în -a sau -ea sunt de tratate ca feminine (Tulcea, Constanța) etc. Acordul în gen al adjectivelor predicative și al participiului pasiv se poate face formal sau conceptual în funcție de substantivul comun ce denumește conceptul în care se încadrează toponimul (oraș, țară, insulă, munte etc.). (59) a. Tulcea este foarte frumoasă, merită vizitată. - acord formal a'. Tulcea este foarte frumos, merită vizitat. - acord conceptual ("Orașul Tulcea este foarte frumos") b. Bangladesh este situat în cea mai mare deltă din lume
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la est de India, sud de Bhutan și la vest de Thailanda. (www.referat.ro) - acord conceptual ("Țara Bangladesh este situată...") Prezența articolului definit la substantivele masculine și neutre impune acordul formal, cel conceptual fiind agramatical: (60) *Bangladeshul este situată... Toponimele cu formă de plural și înțeles de singular (București, Iași, Humulești, Bălți) impun acordul la singular. Pentru că denumesc o singură entitate, în limba standard aceste substantive primesc articolul definit cu formă de singular (Bucureștiul, Iașiul): (61) a. București / Bucureștiul a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
secol XIX și, sporadic, de secol XX. (atelier.liternet.ro) b'. *Bucureștii este francez... c. Pe bună dreptate, Iașii sunt considerați un adevărat muzeu. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Iași) c'. *Iașii este considerat... Dacă articolul definit intră în alcătuirea toponimului, acordul verbului predicat se face tot la singular, semantic, dar uneori este destul de acceptabil și acordul la plural, formal 53: (63) a. Hotarele 54 este vizitat de mulți turiști străini. b. ?Hotarele sunt vizitate de mulți turiști străini. (64) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Carpați") b. Carpațiul meu este la reparat. ("un camion numit Carpați") c. Un Carpați costa 2 lei. ("un pachet de țigări numite Carpați") 2.3. Substantivele abreviate Nume proprii care se reduc la o formă abreviată sunt preponderent din categoria toponimelor, a numelor de instituții și organizații, a numelor de publicații sau din limbajele specializate. Abrevierile dispun de trei posibilități de acord: (i) în funcție de trăsăturile phi ale substantivului-centru din alcătuirea grupului nominal abreviat (SUA - Statele Unite ale Americii, UE - Uniunea Europeană, URSS - Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantiv colectiv pe prima poziție poate accepta acordul la plural (Au venit o armată de oameni, Au trecut o grămadă de ani). Acordul numelor proprii depinde de tipul semantic căruia îi aparțin: antroponimele se acordă semantic, pe baza trăsăturilor referențiale. Toponimele dispun de două posibilități de acord: formal (pe baza trăsăturilor formale) sau conceptual (pe baza trăsăturilor substantivului comun ce denumește conceptul în care se încadrează toponimul (oraș, țară, insulă, munte etc.). Două posibilități de acord, formal sau conceptual, există și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de tipul semantic căruia îi aparțin: antroponimele se acordă semantic, pe baza trăsăturilor referențiale. Toponimele dispun de două posibilități de acord: formal (pe baza trăsăturilor formale) sau conceptual (pe baza trăsăturilor substantivului comun ce denumește conceptul în care se încadrează toponimul (oraș, țară, insulă, munte etc.). Două posibilități de acord, formal sau conceptual, există și în cazul titlurilor, al numelor de firme, instituții sau organizații. Substantivele abreviate admit, în funcție de anumiți factori, acordul potrivit trăsăturilor substantivului centru din alcătuirea sintagmei abreviate (de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singur; și auziră dihania, mearsără după el pedestri din orașe (Noul Testament sau împăcarea cu leagea noao, Belgrad (Alba-Iulia), 1648, ms., apud Carabulea, 1965) - regional, substantivul dihanie are sensul colectiv "mulțime, lume". 52 Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, toponimele cu formă de plural primeau doar articolul definit la plural (cf. TILR, II). În secolul al XIX-lea, aceste toponime oscilau între articolul singular și articolul plural. Comportamentul dublu și ezitant (singular / plural) se manifesta și în acordul verbului, al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apud Carabulea, 1965) - regional, substantivul dihanie are sensul colectiv "mulțime, lume". 52 Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, toponimele cu formă de plural primeau doar articolul definit la plural (cf. TILR, II). În secolul al XIX-lea, aceste toponime oscilau între articolul singular și articolul plural. Comportamentul dublu și ezitant (singular / plural) se manifesta și în acordul verbului, al numelui predicativ sau al substitutelor anaforice (vezi TILR, III): (i) a. și pot zice că nici chiar Bucureștiul nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Iașul sta în mijlocul Moldovei (B. P. Hasdeu, Scrieri literare) c. se aduna tot ce aveau Bucureștii mai inteligent (N. Filimon, Ciocoii vechi și noi) d. Bucureștii, cărora totuși nu li vom refuza numele de oraș (M. Eminescu, Opere, IX) 53 Toponimele cu formă de plural (și înțeles de singular) care au articol definit la plural (Iașii, Bucureștii, Humuleștii etc.) nu pot fi însoțite de adjective, la plural sau la singular. Pentru a putea fi determinate de adjective, aceste toponime trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
IX) 53 Toponimele cu formă de plural (și înțeles de singular) care au articol definit la plural (Iașii, Bucureștii, Humuleștii etc.) nu pot fi însoțite de adjective, la plural sau la singular. Pentru a putea fi determinate de adjective, aceste toponime trebuie să fie însoțite de articolul definit la singular: (i) a. *Bucureștii postcomuniști - vs. Bucureștiul postcomunist b. *noii Iași - vs. noul Iași c. *noii Adunații Copăceni - vs. noul Adunații Copăceni O excepție ar fi unele sintagme fixe, ca Bucureștii noi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
izvoare ale vieții și țîșnesc pe cale tot mai mulți copii, Răstignirea cît un stat de om la porți, troiță în mijlocul tablei de fîn, în fața bisericii de lemn INRI în roșu, în galben aura, prosopul în jurul coapselor albastru, Ilva Mică presărînd toponime ca alte lanțuri semiotice, principalul din minima oscilație, ține șirul văii tot mai strînse, straturi geologice cutate, unghiul frînt dintr-una mase negre mișcate în sus, colțuri stîncoase antropice mai curînd, la înființarea liniei, pădure, doar pădure, o recunoaște scursura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ale indiferenței, expresul Suceava București, locomotiva avertizează necontenit, în caz de iminență sensul s-ar năpusti ca semnal, ultima frază înainte de inevitabilul real, cel închipuit, liniștea ulterioară la fel, trei trenuri lasă gara pustie fără plecarea lor, închipuirea hartă fără toponime, interval de vid numele Bacăului, pe absența lui contează, laitmotiv al călătoriei a douăsprezecea, stații detalii în inutilitatea lor, Bacău doi studenți, aveți locuri libere? sînt! ieșirea înălțimi industriale, reacțiile posturale gesturi nereușite, derută, limita interpretării: să și crezi cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Frumos crucea stîlp de foc, se apropie Schimbarea la Față, s-a văzut lateral, brațele contopite s-au detașat, jertfa înălțată, și cît stă aici? știu eu, un pic, alo! mulțumesc, Tîrgu Mureșu Tîrgu Frumos servus! tăcerea spartă maghiară, românește prin simetria toponimelor, dacă termini plecăm, mai rafinate viclenii pregătește Voiculescu pentru popă, cu ungurul Egon a încheiat rapid, sonorul vizual la minim în noapte și în liniștea cea mai mare zgomotul trenului, să treci în altă stare laicatul Iași, faliment, trebuie dărîmată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
răcire în vestul țării, dă mai tare! și moartea radio suflîndu-i în ceafă, difuzoare spate, Mircea Geoană, Sorin Oprescu, ce-avem de împărțit, se luptă pentru egalitatea de șanse, Igor Smirnov conduce Transnistria din 1990, Hanu Conachi gură de aer toponimul, un radio pentru o dimineață de milioane! ciorile vînzolite la știri, șase bărbați în vehiculul lor Micul Vehicul, cinci și scrisul, un călugăr, Focșani 40 km, muzica-vomă din ce o confundă cu voma tribului! 8 și 14 minute, ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
distrus primele creații, tocmai pentru că erau presărate cu prea evidentă culoare locală. Purtând în propria-i structură povara grea a geniului, Eminescu a simțit în mod firesc nevoia "să ascundă" cât mai adânc în creațiile sale orice urmă concretă a toponimelor dar nu numai legate de spațiul ipoteștean. Multe dintre manuscrise dezvăluie însă cât se poate de clar nu puține dintre aceste taine pe care poetul, pe bună dreptate, le socotea numai ale sale. Privirea lui Eminescu era deasupra zării, așa încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acela al pădurii, și el un topos esențial în geografia poetică eminesciană; rădăcinile acestuia coboară, la rându-le, în spațiul coplăriei. În Copii eram noi amândoi 162, poezie ce poartă amprenta anilor de început ai creației eminesciene, se află un toponim specific local: "balta mare". Cunoscând bine procedeul eminescian de a scrie la o primă mână nume și locuri autentice, ca apoi acestea să fie schimbate, esențializate prin actul de sublimare al creației, este clar că despre acest toponim e vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
află un toponim specific local: "balta mare". Cunoscând bine procedeul eminescian de a scrie la o primă mână nume și locuri autentice, ca apoi acestea să fie schimbate, esențializate prin actul de sublimare al creației, este clar că despre acest toponim e vorba, din moment ce-n poezie apare explicit; el are, însă, o dimensiune generalizatoare: Adesea la scăldat mergeam/ În ochiul de pădure,/ La balta mare ajungeam/ Și l-al ei mijloc înnotam/ La insula cea verde 163. Pornind de la realitatea lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ale cărților de cult, s-a editat prima istorie de proporții și s-a editat un dicționar găgăuzo-român. Încercările de rusificare sau ucrainizare nu au avut succes. Ponderea cuvintelor românești În vocabularul găgăuz este remarcabilă la care se adaugă și toponimele ca urmare a așezării găgăuzilor În mediul majoritar românesc. Perioada interbelică a stimulat benefic cultura și Învățământul Încât s-a format o Întreagă pleiadă de intelectuali pe care A. Măcriș Îi menționează În Miscellanea (2011) În afară de câțiva citați deja: Dionis
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
N. Iorga. Astfel, Hotinul devine cea mai vestită și bogată vamă. Existența unei cetăți puternice a favorizat În apropiere așezări rurale cum ar fi: Belcești-Bălcanești (de la Balc), Romancăuți (de la Roman), Varticăuți (după Vartic), Secureni (după Secure), Moșănești (după Moșa), etc. toponime ce confirmă că Întemeietorii acestor sate erau români. Cuceritori, dar și călători străini care la intrare În Moldova au trecut pe la Hotin, menționează că au poposit la o cetate foarte puternică. Cetatea a fost asediată și de Mihai Viteazul În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
pe parcursul istoriei situație dramatică sub apăsătoarea orânduire a neamurilor străine devenite stăpâne prin război și silnicie. Totuși , niciodată procesul de deznaționalizare nu a fost atât de amplu ca În timpurile ocupației sovietice. Românitatea ținutului poate fi apreciată și prin similitudinea toponimelor românești din două regiuni naționale aflate la mare distanță. Vicisitudinile care sau abătut În acestă parte a Moldovei au determinat variații În structura etnică, cel mai mult având de suferit populația autohtonă, a moldovenilor. Desele războaie din sec.XVIII au
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
politizării excesive a identității de „român”. Anatol Fetescu, Președintele Asociației Naționale Culturale din Ucraina a remarcat că: „ Dacă ne numim români Înseamnă că În acest spațiu apar interesele României”. Un element dezastruos este continua și Îndelungata insistență de schimbare a toponimelor originare românești care de altfel au dăinuit de secole. Astfel În raionul Bârzula ( astăzi Katovsk ) s-au aflat satele Lungu, Hârtop, Borș, Șerpa, Culmea veche, Culmea Nouă, ș.a. În raionul Nani ( Ananiev), Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișoru, Handneburo, etc. În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
mării"). Sensul termenului mediterraneus avea să se schimbe în contact cu alți termeni care se refereau în mod explicit la spațiul maritim. În cele din urmă, mediterraneus va ajunge să semnifice "spațiu marin", devenind apoi, prin ștergerea termenului mare, un toponim, un nume propriu pentru Mediterana de astăzi. În jurul secolului al XV-lea î.Hr., fenicienii (popor din grupul canaanean, având aceeași origine ca și evreii) brăzdau deja Marea Mediterană în lung și în lat, transportând la bordul vaselor lor comerciale vin produs
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
feudală rromi lăcătuși, spoitori, ciubotari, curelari, bucătari, cârciumari și, desigur, lăutari. O parte importantă a rromilor meștesugari s-au instalat În sate sau chiar În orașe unde au continuat să-și practice meseria constituind categoria vătrașilor (unii chiar au dat toponime unor cartiere urbane, cum ar fi ”Vatra Luminoasă” sau „Boldeni” În București, sau cei din Boldești-Scăeni, Județul Prahova). Datorită abilităților lor deosebite, unii meșteșugari rromi de pe moșiile boierești au fost utilizați În perioada modernă pentru Întreținerea sau repararea utilajelor agricole
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
datorită activității miniere, acum abandonată. Termenul “baie” este sinonim cu “mină”, de aici derivând și numele de “băieși” = mineri. Dovezile arheologice conduc la ideea că exploatările de cupru de aici datează din vremea sciților și dacilor! ...În Munții Apuseni, Întâlnim toponime (nume de localități) miniere ca diminutive, cum ar fi “Băița (Bihorului)”, adică o mină mai mică. ...În județul Maramureș, la poalele Munților Gutâi Întâlnim localitatea minieră Băița, parte a orașului Tăuții-Măgherăuș dar și, comuna Băița de sub Codru, aflată la poalele
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
astfel de ciuceavă ca și Prut, Moldova, Siret, Argeș etc. și în consecință și orașul Suceava poartă o denumire foarte veche dar care poate fi împrumutată mai târziu de la râu. Nu se va ști niciodată. La Suceava mai există un toponim interesant: Areni. Am citit întrun articol din „Cronica” de la Iași că denumirea a fost schimbată în Arini. O inspirație cel puțin stupidă pt. un toponim cunoscut din sec. XV. Am motive să cred că e mult mai vechi, contemporan cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]