KorAP: Find »[drukola/base=total & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...1798 >

44,937 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226

la 11,4 telegramele și de la 245,0 la 335,0 convorbirile telefonice. Din orașul Fălticeni s-au expediat: 406.451 ob. de corespondență, 24.626 mandate și 9.303 telegrame, reprezentând 40,84%, 31,85% și 52,33% din totalul realizat pe zonă. La Oficiul Fălticeni 1 nu s-a executat serviciul de mesagerii. Prezentarea a fost asigurată de oficiile Fălticeni 2 și Fălticeni 3, care împreună au înregistrat 16.993 bucăți, adică 30,49% din totalul mesageriilor primite la

Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa (2012) [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
52,33% din totalul realizat pe zonă. La Oficiul Fălticeni 1 nu s-a executat serviciul de mesagerii. Prezentarea a fost asigurată de oficiile Fălticeni 2 și Fălticeni 3, care împreună au înregistrat 16.993 bucăți, adică 30,49% din totalul mesageriilor primite la toate subunitățile din zonă. Din mediul rural al zonei Fălticeni s-au expediat: 588.571 ob. de corespondență, 52.677 mandate, 55.153 ob. de mesagerii, 8.475 telegrame și s-au efectuat 367.107 convorbiri telefonice

Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa (2012) [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
celelalte oficii comunale nu au realizat, în medie, decât 16.246 conv. telefonice. Sub acest nivel situându-se oficiile Drăgușeni cu numai 10.124, Slatina cu 10.307, Bogdănești cu 12.377, Dolhești cu 12.636 convorbiri și altele. Din totalul convorbirilor telefonice, pe zonă, peste 70% s-au efectuat în mediul rural. În anul 1985, fiecare locuitor din orașul Fălticeni a expediat în medie 18,90 corespondențe și a efectuat 7,23 convorbiri telefonice, mai mult cu 6,18 bucăți

Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa (2012) [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
a încheiat cu 24.604 mii lei pierdere. Partea cea mai mare din profit a rezultat din dobânzile bancare, la fel ca și în anii precedenți și după 1993, iar din cauza indexărilor salariile au ajuns să reprezinte 89,0% din totalul cheltuielilor. Veniturile oficiilor din zona Fălticeni nu acopereau principalele cheltuieli decât în proporție de 87,4%(Anexa 22). La oficiile Slatina, Oniceni și Pleșești, cheltuielile depășeau veniturile cu 124,1%; 76,3% și 75,3%. Aceleași oficii figurau printre subunitățile

Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa (2012) [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
740 la centrală periodică și 274 la locală). În mediul rural, cele mai multe abonamente au fost contractate la oficiile Cornu Luncii și Baia, 393 și respectiv 300. Numai oficiile Boroaia, Bogdănești, Râșca, Dolhești și Mălini au depășit 200 de abonamente. Din totalul abonamentelor contractate în zona Fălticeni 42,2% reprezenta presa localăă 22,0% în orașul 192 Fălticeni și 49,6% în mediul rural)ă Anexa 30). Totuși, față de trimestrul precedent numărul total al abonamentelor contractate pe zonă a crescut cu 5

Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa (2012) [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855

o zonă ”gri”, în care cu greu se poate desluși frontiera. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie achiziționarea de acțiuni pe piața financiară internațională. Deoarece pachetul de control al acțiunilor nu reprezintă un anumit procent fix în totalul acțiunilor, ci variază de la caz la caz, investiția la rândul ei, se va încadra în unul sau altul din tipurile menționate. În mod cu totul convențional, reglementările din Statele Unite ale Americii cuprind în categoria investițiilor directe toate tranzacțiile care trec

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
făcut obiectul contractului de vânzarecumpărare; d) să asigure un grad de integrare a producției în România de cel puțin 30% care se determină pe baza ponderii valorice a materiilor prime și materialelor, a pieselor și subansamblelor produse în România în totalul cheltuielilor materiale efectuate pentru realizarea produselor finite; e) să realizeze exportul a cel puțin 40% din valoarea producției anuale proprii; f) să efectueze investiții pentru asigurarea protecției mediului. Ordonanța nr. 92/1997 tratează atât investițiile de portofoliu cât și participarea

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
anexei la Decizia ANCS nr. 9902/28.07.2010 s-au mai găsit bani din “Fonduri suplimentare și corecții financiare în vederea reducerii dezechilibrelor”. Europenii însă, și-au dat seama că s-a alocat prea puțin la sănătate, doar 8% din total și cu o rată de succes de 13%. Așa că, alocă 35 milioane de euro pentru următoarele zece proiecte care au rămas pe lista de rezervă, dar care au luat punctaj de calificare. ANCS a întocmit un proiect de Hotărâre de

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
redusă față de potențial, cum ar fi textile, confecții și pielărie (1,4%). Pe lângă industrie, activități care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare și asigurările, care cuprind activitatea bancară, a instituțiilor financiare nebancare și de asigurări și reprezintă 19% din totalul ISD, construcțiile și tranzacțiile imobiliare (12,9%), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (12,3%), tehnologia informației și comunicații (6,5%). Imobilizările corporale și necorporale, cu un sold la finele anului 2009 în valoare de 23 272 milioane euro, reprezintă

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
euro, reprezintă 46,6% din soldul total al ISD, inducând un grad semnificativ de stabilitate al investiției străine directe. Activitățile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale și necorporale, la un nivel semnificativ, sunt: industria (24,3% din total ISD), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (cu 17,3% din total ISD), construcțiile și tranzacțiile imobiliare (7,4%), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (6,2%), tehnologia informației și comunicații (3,5%). Din punct de vedere teritorial se observă orientarea

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
grad semnificativ de stabilitate al investiției străine directe. Activitățile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale și necorporale, la un nivel semnificativ, sunt: industria (24,3% din total ISD), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (cu 17,3% din total ISD), construcțiile și tranzacțiile imobiliare (7,4%), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (6,2%), tehnologia informației și comunicații (3,5%). Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre regiunea de dezvoltare București-Ilfov (63,4

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
se vor scumpi ca urmare a creșterii cotațiilor la materii prime pe bursele internaționale. În 2011 vor crește falimentele față de 2010, dintre care „unele vor fi răsunătoare”. Împrumuturile neperformante din bănci au ajuns la 35% adică unul din trei din totalul împrumuturilor. Autoritățile reacționează impulsiv, luând „măsuri panicoase” și dând impresia de disperare, ceea ce îndepărtează investitorii, exemplificăm majorarea TVA de la 19% la 24%, măsură luată „de pe o zi pe alta”. Cota unică a fost singura măsură care a atras investitorii. Soluția

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697

52 Se prezintă în continuare modelele registrelor și formularelor necesare la asociațiile de proprietari, modul lor de întocmire, periodicitatea și sursa informațiilor. În același timp se prezintă și corelațiile între diferite registre, în acest scop fiecare registru conține solduri inițiale, totaluri și solduri finale aferente unei luni luate ca exemplu la o asociație de proprietari. Pe cât posibil aceste registre, clasificate pe patru categorii (I, II, III, IV) se vor prezenta în ordinea cronologică a întocmirii lor în cursul unei luni. I

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
numărul chitanței (care este trecută în Registrul de casă se completează cu numărul poziției din acest registru la care s-a înregistrat încasarea respectivă; -coloana 6: restanțe finele lunii: (col. 2+3) - 4 = coloana 6 pe fiecare proprietar și pe total. (840.000 + 21.593.204) - 19.044.070 = 3.389.134 Înregistrarea în acest registru se face: - imediat după afișarea listei de plată - se completează coloanele 2 și 3; - pe măsura încasărilor, zilnic, se completează coloana 4; în cazul în

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
5 = Total I coloana 3 din Registrul nr.3 21.593.204 = 21.593.204 - coloana 6: sume neachitate la finele lunii = (col. 2 + 5) - 3 559.462 = (0 + 21.593.204) - 21.033.742 - Total II coloana 3 reprezintă totalul plăților pentru plata facturilor de întreținere din registrul încasări și plăți (deci acele plăți făcute pentru cheltuielile de întreținere defalcate din totalul plăților, care mai pot cuprinde plăți pentru reparații și alte plăți). 22.776.742 = 7.064.752 (plăți

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
col. 2 + 5) - 3 559.462 = (0 + 21.593.204) - 21.033.742 - Total II coloana 3 reprezintă totalul plăților pentru plata facturilor de întreținere din registrul încasări și plăți (deci acele plăți făcute pentru cheltuielile de întreținere defalcate din totalul plăților, care mai pot cuprinde plăți pentru reparații și alte plăți). 22.776.742 = 7.064.752 (plăți prin casă) +15.711.990 (plăți C.E.C.) -Diferența ( II - I) din coloana 3 - reprezintă plăți făcute cu anticipație în luna respectivă, dar

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
de stabilire zilnică a soldului de casă; - document de înregistrare contabilă. Se întocmește în 2 exemplare zilnic; se completează zilnic în ordinea efectuării operațiilor, fără a se lăsa spații libere, se totalizează toate încasările zilnice și toate plățile zilnice stabilind totalul. -exemplarul 1 rămâne în casierie - în carnet; -exemplarul 2 se îndosariază. Pentru operațiunile prin bănci, CEC, formularul 14-4-7A nu este practic, și s-ar putea înlocui cu un document cumulativ 14-6-24 cu mai puține coloane. Pentru contabilitatea în partidă simplă

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-Soldurile inițiale și finale de la începutul și finele lunii din Registrul 52 = Soldurile zilei de la începutul lunii și cele de la finele lunii din Registrele: 5 și 51 De asemeni acest Centralizator 52 este unul auxiliar din care se vor prelua totalurile și respectiv soldurile în Registrul jurnal și Registrul inventar. 6. “Registrul pentru evidența fondului de rulment și a altor fonduri” Partea I: “Evidența fondului de rulment” -14-6-25-<footnote A se vedea ANEXA nr. 13 footnote> Total fond datorat pentru toate

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
19.700.000 Total fond încasat în luna curentă = 100.000 Restanțe la finele lunii curente = - Acestea sunt informații necesare care, deși nu sunt cuprinse în conținutul Registrului 14-6-25, sunt inevitabile pentru urmărirea lunară a fondului de rulment încasat pe total și pe apartamente. Modul de completare; În coloana 4 se trec încasările pe bază de chitanțe separate nu se cumulează cu sumele încasate pentru cheltuielile de întreținere; Coloana 5 - nu este practic posibil și nici necesar a se stabili cotele

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
constituit fond de reparații. Mod de completare/corelați: -rândurile a și b din coloana 2 din Registrul de încasări și plăți: CEC, bancă Notă: Fondul de reparații se depune într-un cont separat de fondul de rulment -rândul 2 este totalul plăților de la a + b; -rândul 3 coloana 4 - se preia din Registrul nr. 7 și cuprinde sumele încasate pentru reparații din totalul încasări lună (mai puțin reparațiile accidentale); -rândul 4 coloana 7 este egal cu (1 + 3) - 2 8. “Registrul

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
bancă Notă: Fondul de reparații se depune într-un cont separat de fondul de rulment -rândul 2 este totalul plăților de la a + b; -rândul 3 coloana 4 - se preia din Registrul nr. 7 și cuprinde sumele încasate pentru reparații din totalul încasări lună (mai puțin reparațiile accidentale); -rândul 4 coloana 7 este egal cu (1 + 3) - 2 8. “Registrul pentru evidența constituirii și utilizării altor fonduri B. Sume speciale destinate achitării cheltuielilor comune neprevăzute” Modelul acestui registru este identic cu cel

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
furnizorii din Registrul nr. 4)” Modelul este identic cu cel de la numărul 10, adaptat creditorilor. III REGISTRE DE SINTEZĂ, INVENTARIERE ȘI CONTROL 12. “Registrul jurnal” 14-1.1/a<footnote A se vedea ANEXA nr. 15 footnote> * Coloană suplimentară pentru gruparea totalurilor pe activ (A) sau pasiv (P). Se întocmește lunar. Conform prevederilor Ordinului 2329, în cazul în care se folosesc jurnale auxiliare (cazul asociațiilor de locatari) totalul lunar al fiecăruia se trece în registrul jurnal. În coloana 3 se înscrie registrul

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
1/a<footnote A se vedea ANEXA nr. 15 footnote> * Coloană suplimentară pentru gruparea totalurilor pe activ (A) sau pasiv (P). Se întocmește lunar. Conform prevederilor Ordinului 2329, în cazul în care se folosesc jurnale auxiliare (cazul asociațiilor de locatari) totalul lunar al fiecăruia se trece în registrul jurnal. În coloana 3 se înscrie registrul auxiliar din care se preiau totalurile; În coloana 4 se înscrie ceea ce reprezintă fiecare total; În coloana 5 se înscrie suma; În coloana 6 (coloană neprevăzută

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
P). Se întocmește lunar. Conform prevederilor Ordinului 2329, în cazul în care se folosesc jurnale auxiliare (cazul asociațiilor de locatari) totalul lunar al fiecăruia se trece în registrul jurnal. În coloana 3 se înscrie registrul auxiliar din care se preiau totalurile; În coloana 4 se înscrie ceea ce reprezintă fiecare total; În coloana 5 se înscrie suma; În coloana 6 (coloană neprevăzută de Ordinul nr. 2329, dar necesară în cazul în care se ține contabilitatea în partidă simplă) se specifică felul TOTALULUI

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
totalurile; În coloana 4 se înscrie ceea ce reprezintă fiecare total; În coloana 5 se înscrie suma; În coloana 6 (coloană neprevăzută de Ordinul nr. 2329, dar necesară în cazul în care se ține contabilitatea în partidă simplă) se specifică felul TOTALULUI: ACTIV sau PASIV. Pentru un administrator (care îndeplinește și funcția de contabil, dar nu are studii de specialitate este necesar a se reține apartenența totalurilor respective, așa cum au fost indicate în coloana 6 în exemplul dat. Ceea ce este foarte important

GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]