14,689 matches
-
cu aceeași ardoare cu care un mirean, bătînd mătănii în timpul slujbei, se reculege cu evlavie. Că cititorul de filozofie este prea rafinat ca să se mulțumească cu mirosul de tămîie cădelnițat între proscomidie și euharistie este iarăși un lucru secundar: substratul trăirii e același, doar cauzele exterioare care o declanșează sunt altele. Rugăciunea e înlocuită cu citatul celebru, iar tainele bisericești lasă locul paradoxurilor pe care filozofii le cultivă ca scop în sine, după un protocol ce amintește de sobrietatea hieratică a
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
femeia de mătase, parfum și alb de crin" sau "fragilități de albeață de porțelan de Saxa, ochi... cum ar fi cochilia de melc albastru") și ultima profesionistă, care-i golește buzunarele. Dionisiacul Ion Barbu nu are numai imensa plăcere a trăiri, dar și pe a rememorării, când parcă-și retrăiește clipele euforice. El se află într-o neistovită cursă erotică, parcă întrecându-se mereu pe sine, chiar în materie de boli venerice. Infatigabilul Don Juan, care pare asaltat de femei (odată
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
un simplu final de poveste nu mai este de ajuns. Oricât ar fi părut el de realist, era în fond inovator: lungul lui ciclu de romane demonstra că viața e un flux, o curgere fără punct final. Virginia Woolf vedea trăirea ca pe o aureolă. Pentru ea conta emoția, mai mult decât incidentul de la baza ei. Balzac resimțea și el curgerea, dar istorisirea lui orchestra cu fiecare pas o încheiere exemplară. Galsworthy descoperea că are mai mult de oferit lecturii decât
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
partea "scripturistică" e la pământ, rămâne șansa comunicării directe. Or, constat că lucrurile merg mână în mână. Acești oameni fie n-au ce să-și spună, fie nu găsesc necesar să coboare din propria singurătate cyberspațială pentru a-și împărtăși trăirile. Generalizarea "blogosferei" nu e decât simptomul unei boli ajunse la metastază. Ambiția supremă a omului tânăr de azi nu e să comunice: el vrea să aibă dreptate. Pentru micul lui adevăr sacrifică totul. Inclusiv șansa de a-și întâlni, cum
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
Zaprațan. Stabilirea și transcrierea textelor au fost realizate de Gabriel Liiceanu și Theodor Enescu, traducerea din franceză de Tania Radu, iar notele și indicele de Dan C. Mihăilescu. Scrisorile lui Emil Cioran, argumentează Constantin Cubleșan, "ne oferă complexul moral al trăirilor esențiale, de-a lungul vremii, a unei conștiințe mereu torturată de neliniștea contactului cu lumea în care s-a simțit, oriunde, străin, satisfăcut însă de consecvența atitudinii, dar nemulțumit de... ființarea sa socială." Surprinzător este faptul că, în sinceritatea sa
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
epoca rococo-ului. Felul în care a fost construit și redat poemul ”O viață de erou” de Richard Strauss a reconfirmat adâncimea concepției dirijorale a lui Mariss Jansons. Dirijorul de origine letonă a exprimat, cu o veridicitate aproape palpabilă, varietatea trăirilor general-umane, cu treceri bruște, adesea dramatice, de la angoasă la extaz și invers, iluminând și tensionând discursul muzical într-un crescendo magistral. Ultima tentație a zilei de 21 Septembrie a fost cea de la miezul nopții datorată Orchestrei Saint Martin in the
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
a revenit la București după o pauză de aproape 20 de ani, d upă primul concert susținut pe stadionul Lia Manoliu. Concertul a făcut parte din turneul de promovare a noului său album - „Fire It Up”. Un moment de maximă trăire a concertului a fost audierea piesei Unchain My Heart , iar cel mai gustat moment al serii a fost cel în care artistul a cântat cunoscută You Can Leave Your Hat On , care le-a făcut pe solistele din backing vocals
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
La Brașov Petruța MĂNIUȚ -COROIU Muzica timpului nostru a avut dintotdeauna de depășit un prag dincolo de care se află inima publicului larg, vibrația unui auditoriu care își caută trăirile în arta pe care o ascultă. Ultima ediție a Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi (SIMN) își propune, o dată în plus, continuarea acestui drum către sufletul celor care cred că muzica s-a oprit la Verdi și Brahms. Dar dincolo de toate
La Brașov by Petruța MĂNIUȚ-COROIU () [Corola-journal/Journalistic/84009_a_85334]
-
bogate posibilități de expresie. Emilia Dorobanțu, în figurarea cântecului popular, cu glasul său percutant și învăluitor, a dat celebrei Cine iubește și lasă , din repertoriul Mariei Tănase și în Doina , din repertoriul Mariei Lătărețu, măsura unei vigori și a unei trăiri impresionante. Oboista Cristina Ordean a interpretat Variațiunile de A. Pasculi pe o temă din Vecerniile siciliene de Verdi realizând, muzical vorbind, un parcurs de admirat pentru precizia și figurarea textului muzical. Felicia Gabriela Greciuc, oboistă de asemeni, a tălmăcit și
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
Tăutu - semnifica și permanența succesului în repertoriul primei jumătăți de veac. Clasicitatea valahă a lui Toduță, romantismul filozofic al sensibilului Corneliu Cezar, mitologia folclorică a lui Miriam Marbé, pulsul inimii jocului românesc al Corneliei Tăutu și-au regăsit existența în trăirea împreună cu tinerii muzicieni receptivi la temperamentul, talentul și sufletul Veronicăi Bojescu. Și noi, cei de altă dată, ne-am simțit din nou tineri, reascultând aceste muzici, vorba versului eminescian, “ toate vechi și nouă toate ”. Probabil că acum, restudiate de alți
Madrigal Recital eveniment by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84003_a_85328]
-
Liceu... ... paletă de sentimente, imagini și trăiri, chipuri ce-și fac loc în suflet, care te fac să mai stai o lună, un an, doar pentru a mai simți emoțiile vârstei. ... spațiu ce-l lași în urmă pentru a păși în lume cu ambiție, speranță și încredere
D by PAULA HU?LEAG () [Corola-journal/Journalistic/84102_a_85427]
-
eveniment. Interpretarea lui Sir Neville Marriner a relevat tocmai acest aspect în ideea realizării unui contrast care să convină actualelor tendințe interpretative dar să și păstreze echilibrul caracteristic epocii, acea distincție și reținere specific engleze atunci când vine vorba de exteriorizarea trăirilor. Introducere și Allegro pentru orchestră de coarde op.47 - cu care a început seara - a avut drept țel final să etaleze virtuozitatea interpretului fie că este vorba de orchestră sau de cvartet de coarde și opusul apare ca un poem
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
zbaterea ca aceea a unui fluture captiv. Mi-e teamă că, dacă am să-i dau drumul, va zbura. Sau se va topi în palmele mele. Ca un vis la ivirea zorilor. O răsfoiesc lacom. Caut să-mi refac propriile trăiri, cronologia înfiptă în memoria mea afectivă. Îmi caut, fotografie cu fotografie, emoțiile. Povestea mea. Mi se permite accesul la detalii sau la scene pe care ochiul meu le-a scăpat sau nu le-a putut cuprinde. Fotograful salvează. Recuperează. Ne
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea ethosului închis...în primul rând înfățișarea unei lumi melodice...” - cum ne spune creatorul. Mai târziu, într-un capitol concluziv al meditațiilor asupra muncii sale de artist, Theodor Grigoriu subliniază cu fermitate deosebirile între căutare și trăire: “Nu mi-am propus niciodată să fac din muzică un poligon de încercări și nu cred că experimentul muzical poate fi considerat operă de artă; locul lui este în atelier.” Lumea inspiratoare ce fecundează pagina cu portative ne apare extrem de
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
meu spiritual este Enescu”), de înveșmântări orchestrale, de la Șapte cântece pe versuri de Clement Marot la Suita „Impresii din copilărie”, la Piesa polifonică, semne de admirație profundă înspre personalitatea Orfeului moldav. Dialogurile muzica timpurilor se continuă în lumea Anotimpurilor vieții, trăiri pornite de la celebrele concertele ale lui Vivaldi și ajunse la viziunea unor Anotimpuri românești. “...proiectul vine din adolescență - spune autorul - mi-au trebuit câteva decenii să mă consacru realizării...mi-au trebuit câțiva ani să-l duc la bun sfârșit
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
de pe fața pământului. Theodor Grigoriu le include într-o aceeași reacție, ce aparține și posibilului arhitect care ar fi fost, dacă nu prefera calea muzicii. Despre Ovidiu, simbol de destin poetic reverberând din antichitate, muzicianul sugerează un alt orizont de trăire în Elegia Pontica. Preluând o epistolă a poetului, el îl readuce la viață prin cuvintele devenite cântec. Tot plecând de la Ovidiu, versurile Elegiei a III-a din Tristia îi apropie pe ascultători de poetul latin reconfigurat în continuare, așa cum grăiește
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
există, probabil, monumentală, de o amploare la care noi nu avem acces, în Creatorul nostru.” Aeterna verba, este o meditație liturgică pe textul unei rugăciuni din secolul I a creștinilor din Roma. Pe un plan sublimat și limpezit în lumina trăirii, artistul se îndreaptă către acea lină Scrisoare către păsări, pentru voce acompaniată, pe cuvintele lui Sf. Francisc de Asisi. Am putea spune astfel că spirala credinței urcă, sub culori diferite de gând, de-a lungul timpului și istoriei, purificându-se
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se află în contrast cu strălucirea, cu luminozitatea, grația și pregnanța celorlalte teme. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de aplombul și verva fără egal a celor doi
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul acestora cu anumite compartimente ale orchestrei, au cucerit ascultătorii prin sinceritatea, prospe- țimea și ineditul expresiei sonore. O atmosferă de grație, de vervă și de intensă trăire lirică a animat interpretarea. Am apreciat modalitatea originală în care pianiștii au realizat saltul de la stadiul decorativ al muzicii, caracterizat prin efecte de virtuozitate, la formele superioare de exprimare artistică. Cântul însuflețit, generos, surâzător și transparent a sugerat zborul
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
op. 14 de George Enescu. Compozitorul Dan Dediu comenta astfel propria partitură: „Mi-am imaginat Lontaneitatea nu ca un orizont, ci ca un abis. «Cum am putea cădea în depărtare? Ce amețeală ne-ar cuprinde în căderea noastră orizontală? Ce trăiri, ce vertijuri poate da orizontul, Lontaneitatea? Vertijuri ale Lontaneității? Vertiges de la Lontaneité?» Ecce opus! Cinci căderi în orizont, cinci absorbții în necunoscut, cinci bătăi de inimă, redate sonor prin două oboaie, două clarinete, două fagoturi și doi corni.” În privința Dixtuorului
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
sub forma unor secvențe temporal- istorice desfășurate sub ochii cititorului printr-un proces de reevaluare interioară efectuat de autor în momentul descrierii lor, nu poate avansa decât pe tărîmul unei subiectivități extreme. Dar a cuprinde în cuvinte o ardentă, pasională trăire interioară,oricât de filtrată ar fi ea prin grila unei intenționalități epice, înseamnă să forțezi,dincolo de limitele „naturale”, capacitatea de semnificare a imperialului limbaj literar. Iată de ce scriitorul Mihail Diaconescu apelează din nou în Nopți și neliniști (<footnote Diaconescu, Mihail
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
muzicalizării : „În mod straniu, pe neașteptate, timp de câteva clipe mi s-a părut că aud muzica sferelor. Doar niște acorduri vagi, imprecise, așa cum am mai auzit uneori în stările mele de reverie.”(<footnote Idem. pag.93 footnote>) Alteori, când trăirile psihologic-sentimentale tind să se sustragă controlului oricăror norme pozitive, muzica auzită de dincolo de „apele Styxului” devine anarhică. “Tocmai atunci peste apele Spreei, cu strălucirea lor unsuroasă, a început să răsune ceva impur și grotesc, un amestec strident de țipete
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
dinamismul ei vin ,parcă, de undeva de dincolo de lumea știută. Ca succesiune de forme dinamice, ca nivele diferite de energie sonoră, muzica ne proiectează în realitățile de dincolo de ordinea știută. Ea solicită în noi cele mai ascunse și mai intense trăiri umane. Dar tot ea ne trimite înfiorați spre structura armonioasă a universului, perceptibilă doar in stările de extaz, de comuniune și comunicare înfiorată cu cosmicul și ilimitatul. Da, musica humana e doar o treaptă spre infinitul cosmic și musica mundana
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
Nicolesco: «Îngemănare a poeziei cu muzica, acesta e scurt ca sonetul și implică o linie muzicală ca în belcanto. Cuvântul e suveran, cuvântul purtător de sens în cel mai înalt grad, care pe unda muzicală ne răscolește sufletele prin subtilitatea trăirii, prin intensitatea ei, prin miracolul artistic pe care-l săvârșește în numai câteva clipe». Recitalurile de lieduri românești și rusești ale mezzosopranei Oana Andra, apoi ale sopranelor Mădălina Barbu și Silvia Micu împreună cu tenorul Adrian Dumitru, cu toții acompaniați la pian
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
un timp de „încă” liniște, înaintea războiului cel mare. Fără orgolii, suntem o generație care și-a împlinit destinul, depășind potrivniciile. Fiecare dintre cei născuți în acel timp poate să spună astfel, deoarece ajunși în secolul XXI, vorbim deja de trăirea vieții noastre, fără mânie. Colega mea de generație, Eugenia Văcărescu-Necula, a insistat, din exces de modestie, să nu mai vorbesc despre viața ei de artistă la termenii care consacră vreun titlu de protocol, deoarece felul ei de a fi se
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]