1,565 matches
-
privind valoarea darurilor primite de către șeful statului în 2013, se află cartea „Câte doruri sunt prin sat - poezii populare”, Maria Sterp, Editura Salgo, în valoare de 5 euro. Lista cuprinde inclusiv o pălărie de paie (clop) și două "cu păuni", traiste tradiționale, vase din ceramică, Premiul Gala Mediatorilor, „Mediator’s Awards 2013”, o păpușă în costum tradițional românesc, pahare din lut, o sticlă cu enupăr și artizanat "Avram Iancu", precum și un obiect din ceramică "Orologiu din Piața Traian". Din toate darurile
Traian Băsescu a primit, în 2013, cadouri în valoare de 5.667 euro () [Corola-journal/Journalistic/32886_a_34211]
-
măcel se tace. / Nu se vorbește despre nemernicie. Rămîne de / ascuns, de amînat, în cearșafuri însîngerate / veștile. Se va deschide-închide pămîntul / ca un rest de memorie, și ca o pivniță / încăpătoare unde-l ascundem pe lepădat / între mușcate purpurii cu traista seminței / la șold. Și ninge din luna de sub pămînt, / ninge cu firimituri din streașina ei / depărtată. O nuntă va trece pe vînt cu miros / de abator sub norii ca niște dezastre" (ibidem). Un haos de voci ce neagă cu înverșunare
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]
-
pahar cu bere cu câțiva oameni. Duminică, președintele Traian Băsescu a participat duminică la sărbătoarea "Sâmbra Oilor" în localitatea Certeze din județul Satu-Mare, unde s-a fotografiat alături de câțiva participanți la eveniment, purtând un clop pe cap și cu o traistă populară pe umăr. Ulterior, fotografiile au fost postate pe pagina de Facebook sub titlul de: “Alături de Președintele Nostru”.
Voicu critică acțiunile mediatice recente ale lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37778_a_39103]
-
fi adevărul? Cine joacî la loterie? Să încercăm să facem portretul robot al jucătorului român. Cu excepțiile de rigoare, el se recrutează din pături relativ înapoiate cultural și cu o stare economică precară, cel mult modestă. îl vezi venind cu traista de la piață și așezându-se la coadă, pentru completarea unui loz. El nu are nici o idee despre șansa reală de câștig, el crede că dacă a nimerit rândul trecut 4 sau 5 din cele 6 numere câștigătoare a fost la
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
spiritul cărților devorate și pe care tata era mereu gata să le arunce pe foc. Livresc eram doar în punctul de pornire, în principiu; altminteri, copilăria petrecută la țară îți oferă larg șansa originalității. L-am purtat pe Creangă în traista mea de elev până l-am făcut ferfeniță. El a făcut la fel cu mine. Cele două tomuri masive de Amintiri... proiectate atunci la Trasnitu nu au fost scrise nici până azi. Ca să scap de Amintirile... și de Poveștile humuleșteanului
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
Începu să-i explice ienicerului că în anul acela apăruseră fel de fel de colecționari: de dinți, de degete, de păr, de urechi, de unghii, de sprâncene. După lupte se năpusteau ca niște corbi asupra dușmanilor uciși și-și umpleau traistele. Captura și-o vindeau apoi bogătașilor din marile orașe ale imperiului. Dintre toate, cele mai de preț erau urechile. De obicei, înaintea bătăliilor discutau aprins despre afaceri, se certau, făceau aprecieri, comentau modificările de preț și de gusturi de pe piață
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
alocat delegației e darnic, iar condițiile meteo permit - în prezența unei mioare osificate la proțap, pe tăpșanul istoric presărat cu lăutari. Românul nu luptă niciodată cu adevărat (el se luptă chiar pe el, dar asta-i altă gâscă-n altă traistă, rătăcitoare!). Nu pune niciun pic de cruzime în meserie. Nu are pasiunea devastatoare a altor seminții. El e un beligerant înțelept, pierdut în chietudine. Un gospodar peripatetic ce levitează printre ipoteze. Aflat într-un taifas nesfârșit cu neamul lui „cine
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
sintagmă ce reunește cuvintele-cheie din întreaga poezie a lui Philippide. Vis (a visa, visare) posedă cea mai înaltă frecvență din poezia autorului și constituie emblema acesteia; albastru apare și el obsesiv încă de la debut: visul vine pe furiș, vise-n traista lui albastră, rază albăstrie, fior albastru, albastru-i lunecos, înmărmurite valuri albăstrii, vis albastru-n barca lui de umbră. Oglinzile albastre plîng, cioburi de ger. Azurul, umerii de marmură albastră - toate în doar primele 4 poezii ale primului volum. O
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
dincolo altă jumătate) purtată de balanțele unei sorți ce nu vroia să se încline nici la stînga, nici la dreapta, și rîul ca un braț, ca o cumpănă albea în lumina calmă a lunii, scuturîndu-și ciuturele goale; ne desfăceam sacii, traistele, sacoșele murdare, tăgîrțele pline de oseminte și pumnii plini de pămînt. Ne întrebau ce ducem cu noi, iar noi, bîlbîindu-ne, răspundeam că nimic, ei însă nu se lăsau convinși cu una cu două și desfăcîndu-ne pumnii găseau cîte un ochi
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
disperarea își dau mâna. Degeaba și-o dau, pentru că, implacabilă, viața merge înainte. Iar omul trecut de, să zicem, șaisprezece ani, trebuie să înțeleagă rețeta fericirii: "Și din coș grăunțe, și din postavă tărâțe, și din făină parte, și din traistă merinde". (din volumul în lucru Un formular tipizat)
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
Tudor Călin Zarojanu Cîți dintre români n-au "făcut" măcar o dată Istanbulul, eventual cu rulmenți în traistă? Cîți n-au descoperit că un sejur la Marea Egee e mai ieftin și mai plăcut decît o vacanță petrecută în vreunul din așa-zisele hoteluri ale litoralului românesc? În fine, cîți dintre noi n-au învățat la școală cam tot
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
flăcări pârlite, scot din fiecare câte-o plăcuță de aur, cu câte nouă cuvinte gravate. -Să fie una și-aceeași limbă în care le-a tâlcuit pasărea însoțitoare cu limba în care le descifrează grămăticul albit de deasupra? Copilașul din traistă Pe spatele curcubeului cu șapte raze urcă un schelet de om, în oasele dreptei cu o traistă din care se vede un copilaș strâns - creștetul său mai alb ca zăpada; pe solzii luminoși ai culorilor pe unduitoarea piele a șarpelui
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
una și-aceeași limbă în care le-a tâlcuit pasărea însoțitoare cu limba în care le descifrează grămăticul albit de deasupra? Copilașul din traistă Pe spatele curcubeului cu șapte raze urcă un schelet de om, în oasele dreptei cu o traistă din care se vede un copilaș strâns - creștetul său mai alb ca zăpada; pe solzii luminoși ai culorilor pe unduitoarea piele a șarpelui scheletul calcă, a ajuns cu oasele pieptului pe cornul din fruntea reptilei. Mandibulele se deschid și limbile
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
ai culorilor pe unduitoarea piele a șarpelui scheletul calcă, a ajuns cu oasele pieptului pe cornul din fruntea reptilei. Mandibulele se deschid și limbile zvâcnesc în afară, se prefac în șerpișori de apă dulce, verzi și aurii - copilul ieșit din traistă doi câte doi îi înghite. Se-ntinde cât scheletul. într-o clipită, oasele toate se desfac. Le pune în traista unde el a fost strâns de puterea ascunsă a oaselor, o trec în mâna stângă și, înfășurat în șapte culori
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
se deschid și limbile zvâcnesc în afară, se prefac în șerpișori de apă dulce, verzi și aurii - copilul ieșit din traistă doi câte doi îi înghite. Se-ntinde cât scheletul. într-o clipită, oasele toate se desfac. Le pune în traista unde el a fost strâns de puterea ascunsă a oaselor, o trec în mâna stângă și, înfășurat în șapte culori, coboară, pășind ca pe-o scară, printr-un tunel de cristale. Scufundătorul I-au săpat nouă copci în gheața groasă
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
sabie era făcut plugul meu... Câțiva ani m-am tot întrebat: - O fi din sabia lui Macedon sau din baioneta lui Iancu? Până la urmă, după câteva nopți de insomnii, am pus fierul într-o sacoșă rustică (evident, este vorba despre traistă, dar are și vocabularul meu mediocru pretențiile sale...) și am plecat la Reșița. I-am spus toată tărășenia unui specialist dintr-un grup care tocmai blocase șoseaua spre Caransebeș. Omul s-a uitat la mine cam ca Baiazid la Mircea
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
înceta apoi cu totul. Vestea despre cel plecat, purtată din gură în gură, ajunge într-un tîrziu la urechile tatălui: "E viu, moș Petko, trăiește! E la un consulat din Țarigrad și e prieten bun cu consulul." Bătrînul își ia traista și toiagul și pornește pe jos spre capitala imperiului. , -Departe-i, bade, Țarigradul? - Departe, moșule, departe! Dar ce cauți tocmai la Țarigrad? - Am un fecior acolo, la consulat, prieten bun cu consulul!..." Dialogul se repetă ca într-un ritual, pe măsură ce bătrînul
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
fi deschisă pe 19 septembrie 2013, în sălile Oaspeți și Irina Nicolau. Expoziția, inedită în peisajul muzeal, își propune a fi o sinteză a mijloacelor de transport tradiționale utilizate în România. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă sau la căruța pictată dobrogeană, expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mănușă, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, vârzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
Potrivit publicației economice The Economist, referitor la gradul scăzut de absorbție al fondurilor europene, românii par să fi uitat, de-a lungul perioadei comuniste, proverbul "Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă", potrivit căruia este nevoie și de efortul personal pentru a reuși în viață. Românii întâmpină greutăți în accesarea fondurilor de la , lucru care implică depunerea unui efort. În timpul regimului comunist, care le oferea cetățenilor o locuință și un loc de muncă
The Economist: Românii par să fi uitat că "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă" () [Corola-journal/Journalistic/58123_a_59448]
-
întâmpină greutăți în accesarea fondurilor de la , lucru care implică depunerea unui efort. În timpul regimului comunist, care le oferea cetățenilor o locuință și un loc de muncă indiferent de eforturile lor, proverbul "Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă" a fost uitat, notează The Economist. România, aflată pe a doua poziție în topul celor mai sărace state din UE, continuă să eșueze în absorbția fondurilor europene. Accesând doar 7,4%, România este statul cu cea mai redusă rată de
The Economist: Românii par să fi uitat că "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă" () [Corola-journal/Journalistic/58123_a_59448]
-
de cinci grupe, dintre care trei sunt lucrative: atelierul în care se confecționează lumânări, figurine din gips pictate și articole decorative din lemn; atelierul de croitorie, unde aproximativ 15 tineri realizează articole din piele (tocuri de ochelari), sau pânză (șorțuri, traiste) și atelierul în care se țes covoare, se tricotează și se confecționează felicitări pentru sărbătorile tradiționale. Celelalte două grupe sunt destinate tinerilor cu handicap sever și profund și polihandicap, activitățile axându-se pe dobândirea deprinderilor de autoservire, în special prin intermediul
Agenda2003-16-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280931_a_282260]
-
literatură persană: Umăr aburit deasupra începutului de vară, în timp ce pomeneam între patru ochi și patru pereți cele patru plante primordiale: vrejul, câinele, mâna și muntele. - Amintiți-vă: toate în una! - Hanna, cu mintea te-am chemat, îți latră câinele în traistă, sau îți latră traista, sau traista se latră pe sine, fiindu-i frică de infinitatea câinelui? Sau traista lătrând, înlocuiește lătratul ce-o latră, la rece? Hanna, uscă-mi tu fruntea, în reci broboane te strig. Te văd, nu te
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
deasupra începutului de vară, în timp ce pomeneam între patru ochi și patru pereți cele patru plante primordiale: vrejul, câinele, mâna și muntele. - Amintiți-vă: toate în una! - Hanna, cu mintea te-am chemat, îți latră câinele în traistă, sau îți latră traista, sau traista se latră pe sine, fiindu-i frică de infinitatea câinelui? Sau traista lătrând, înlocuiește lătratul ce-o latră, la rece? Hanna, uscă-mi tu fruntea, în reci broboane te strig. Te văd, nu te șterg, te ascund în
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
de vară, în timp ce pomeneam între patru ochi și patru pereți cele patru plante primordiale: vrejul, câinele, mâna și muntele. - Amintiți-vă: toate în una! - Hanna, cu mintea te-am chemat, îți latră câinele în traistă, sau îți latră traista, sau traista se latră pe sine, fiindu-i frică de infinitatea câinelui? Sau traista lătrând, înlocuiește lătratul ce-o latră, la rece? Hanna, uscă-mi tu fruntea, în reci broboane te strig. Te văd, nu te șterg, te ascund în câteva culori
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]