1,558 matches
-
dădea speranțe. Am prins un ied și l-am tăiat, era un ied fără nici o pată, perfect, l-am ales ca și cum ar fi fost ofrandă pentru zei. Am pisat meiul până a devenit moale ca un nor. Am scotocit în traistele în care țineam cele mai prețioase condimente și am pus și ultima rodie uscată pe care o mai aveam. Am cântărit, am tăiat, am curățat într-o nebunie, sperând că el o să înțeleagă ce-i ofeream. Nimeni nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-o pe Lea scărmănând lâna și fără să scoată o vorbă i-a dat trei brățări meșteșugite de aur. Zilpei i-a dăruit un vas cu forma zeiței Anath, care-și turna vin printre cei doi sâni. A pus o traistă cu sare la picioarele umflate ale Adei. Și-a amintit chiar și de Bilha și i-a adus o amforă micuță cu miere. Laban s-a plâns și a zis că nepotul ar fi trebuit să-i dea lui toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fost primită în tăcere. Vorbea cu un accent ciudat, care cădea pe fiecare cuvânt în trei locuri. Parcă am fi visat toate cinci același vis, pentru că nici una nu mai văzusem păr roșu până atunci și nici o femeie care să poarte traista vărgată a mesagerilor. Și totuși nu era vis pentru că, iată, răcoarea dimineții ne dădea fiori. În cele din urmă, Lea s-a adunat, i-a urat bun venit și i-a oferit un loc. Apoi i-a dat pâine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei au fost găsite la marginea orașului, avea limba tăiată și părul roșu împrăștiat peste tot. Un negustor care fusese la Oracol cu ani în urmă își amintise de femeia cu înfățișare ciudată care slujea Oracolul și-i recunoscuse și traista. El adunase ce mai rămăsese din ea și-i adusese oasele înapoi la Bunica, care nu s-a arătat deloc tulburată la auzul veștii îngrozitoare. Legătura pe care o aducea era nespus de mică și am îngropat-o adânc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
făcut de rușine toate corturile de la Mamre. Mă uitam în sus când m-au atacat. Trei, bărbați din Canaan ca toți ceilalți, ticăloși și stupizi. Nu mi-au zis nimic și nici între ei n-au vorbit. Mi-au luat traista și coșul, le-au rupt și apoi s-au întors spre mine. Werenro a început să se miște înainte și înapoi și vocea i-a scăzut. - Primul m-a pus jos chiar în mijlocul drumului. Al doilea mi-a rupt veșmintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că aș vrea să se știe că sunt moartă la Mamre și femeia m-a ajutat. A tăiat șuvițe din părul meu și le-a împachetat cu hainele mele și cu niște oase de oaie și le-a pus în traista mea. Și-a trimis băiatul în oraș, el a găsit un negustor care mergea la Mamre și acesta i-a dus știrea morții mele Bunicii. Femeia din Canaan mi-a dat un văl și un toiag și m-a condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
implicit, titlul operei definesc metafora existenței, văzută ca ritual de spiritualizare a materiei prin parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: “Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: “Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punându-se în evidență devenirea personajului angrenat în
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
diferența între calitate și cantitate, aproape și departe, bine și rău, adevărat și fals, concret și abstract, esență și aparență, deci între categoriile temporale, spațiale si filosoficomorale, deoarece “omul nostru era un om de acela căruia îi mănâncă câinii din traistă și toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos”. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi “mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
traistă și toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos”. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi “mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă goală, seria de schimburi catastrofale, mai întâi amuză, apoi, însă, scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neștiinței sale. Rareori prostia și-a râs de om cu
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
cinstit. N-ai să mai vezi vreodată un ucigaș ca el, măi Runa. Puseseră totul la cale Încă din noaptea aceea. Ea Își luase sulița cea grea, sulița cea mică și pietrele de mână lungi, șlefuite până la luciu. Făcuseră o traistă În care vârâseră blănuri pentru orice fel de vreme, mai ales că iernile erau din ce În ce mai grele de la un timp Încoace. Apoi, Runa luase ierburile de leac pe care orice femeie din sat le cunoștea, și plecaseră În crucea nopții. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
făcând bulboane și Împroșcând spumă. - Copacul ăla, ne spuse, Enkim, arătând un bulumac uscat ce atârna deasupra unui mal scund. - Copacul ăla, am zis și noi și ne-am târât cu tot cu Enkim pe țărmul nisipos. Înainte de toate, Runa scoase din traista ei toate blănurile și le Îngrămădi peste Enkim, ca să nu mai aibă grija lor. Apoi, ne strecurarăm de-a lungul malurilor, smulgând cât mai multe ierburi proaspete. Puțin mai sus, am dat peste o salcie pitică. I-am tăiat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mei. Moru le spunea brazi, cu vorbe ce veneau Încă de la Începuturi și, când spuneai brad, nici că puteai vedea altceva decât copacul acela drept, ascuțit, mereu verde. Brad. Împunge aerul. Stă. Mare. Brad. - Foame, zise Runa și scoase din traista ei ierburile de leac. Ne apucarăm să le mestecăm Îndelung. Sărate și amare deopotrivă, ne Încălziră și ne dădură puteri. Ca și dimineață, ne făcură să ne simțim cu burțile pline, gata-gata să dăm pe afară parcă. Capul prinse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cuvinte. Pășitorul are trei părți. Trei. Dar, n-aveam timp de vorbe. Enkim se zgribulise și, când și când, frigul Îl scutura, gata-gata să-l azvârle În apă. Runa! Of, of, ce ne-am fi făcut fără ea! Scotoci prin traista ei și scoase un săculeț plin cu un fel de nisip ușor. - Praf din coajă de salcie, ne spuse. Am ridicat din umeri, dar ea: - Țânțarii trăiesc În bălți și aduc fierbințeala. Sălciile cresc tot În bălți și ne dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Krog și de amărâții ăia de tovarăși ai lui. Era cât pe ce să alunecăm În apa furioasă, dar am izbutit, până la urmă, să ne agățăm, fiecare cu câte o mână, de copacul prăbușit, ținând În loc bulumacul. Blănurile, armele și traista Runei erau Încă În culcușul lui Enkim, dar nu aveam decât câteva clipe ca să ne urcăm pe stâncă. Grăbiți, am Început să azvârlim din culcuș tot ce adusesem cu noi, dar apa prinse să ne răsucească, așa că am lăsat blănurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Enkim și la Runa. Le-am spus că urmăritorii erau la numai trei zile În urmă așa că trebuia să pornesc din nou la drum. - Știi bine că venim cu tine, Îmi ziseră cu același gând parcă. Am pus Într-o traistă blănuri, pietre de mână și ierburi de leac. Minos ne-a dat câte o pereche de sulițe fiecăruia, iar Runei i-a dăruit un arc meșteșugit de Însuși Dilc. Apoi, ne conduse spre marginea satului, Împreună cu Selat și cu bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Întrebă Vindecătorul după o vreme, micșorând ochii. - Săgeți. Le pui În arc așa, și le ațintești asupra vrăjmașului. Runa! am strigat În minte, iar ea s-a ridicat, cu burta mare de-acum, și a scos arcul cu săgețile din traiste. A văzut un trunchi de copac rătăcit În peșteră și a tras În el trei săgeți care s-au Înfipt una lângă alta, alcătuind ceea ce Selat numea un triunghi perfect. - Oh, făcură vânătorii strânși În jurul focului. Triunghi, spuseră și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
doi frați au pornit spre sala de bal, unde avea loc petrecerea. Zăhărel și Acadea au reușit să le spună și celorlalte fete despre planul de evadare. Astfel, după petrecere, fetele se transformară în dulciuri și încăpură cu ușurință în traista lui Zăhărel. Zăhărel fugi spre lacul de ciocolată, dar își dădu seama că vrăjitorul îl urmărea. Când acesta se pregătea să arunce o vrajă spre el, prințul scoase un pic de praf de sare și îl aruncă spre el. O
Povestea lui Ciocolată-Împărat. In: ANTOLOGIE:poezie by Anca Gălăţanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_679]
-
Fără ușă, Fără scară, Fără geam sau cutie poștală, Fără scaune, masă... Prințul va ști de-acolo să iasă. P Pelicanul - năzdrăvanul Prinde pește cu toptanul Și-l adună într-un loc, Lângă cioc, mai jos de cioc, Într-o traistă-ncăpătoare, S-aibă puii de mâncare. Puii lacomi se servesc Pân‟ce traista o golesc. Și din pelicanii mici Iată-i pelicani voinici! R Roata pune-n mișcare Lumea cea mare. Oamenii toți Și-au făcut roți, La trăsuri, la
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
va ști de-acolo să iasă. P Pelicanul - năzdrăvanul Prinde pește cu toptanul Și-l adună într-un loc, Lângă cioc, mai jos de cioc, Într-o traistă-ncăpătoare, S-aibă puii de mâncare. Puii lacomi se servesc Pân‟ce traista o golesc. Și din pelicanii mici Iată-i pelicani voinici! R Roata pune-n mișcare Lumea cea mare. Oamenii toți Și-au făcut roți, La trăsuri, la mașini, la care, La biciclete, la tractoare; Și toate Merg ca pe roate
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
sub troița de lângă fântână ca sămi comunice ceva foarte important. Avui senzația bizară, ceva Îmi spunea că trebuie să plec, ceva mă oprea s-o fac, anulându-mi cumva voința. Ne-am așezat pe bancă și bătrâna a scos din traistă un crucifix. N-am văzut un altul mai frumos. Era din aramă bătură cu ciocanul, o tehnică veche, folosită de țiganii aurari. Răstignitul avea o expresivitate remarcabilă. Țiganca mi-a spus că-mi va dezvălui viitorul de pe crucifix, dar că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să hii tu singură și bătrână. N-ai să hii fericită decât În vis. Eu te pot scăpa de aleanul ista mare numai să asculți leit ce te Învăț să faci. Uite aici un cap de cuc (a scos din traistă un cap de pasăre ce părea smuls). Te duci Înainte de răsăritul soarelui la fântână, scoți apă neîncepută, pui ciutura pe colacul fântânii și slobozi În apă capul de cuc. Înconjuri fântâna de trei ori și spui vorbele estea, pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și să-i mulțumești lui Dumnezeu că, cel puțin, te aflai În țară, ci nu acolo. Avea o voce joasă și puternică, pe care o folosea teatral, când avea chef să ne beștelească cum Îi venea la gură: «neam de traistă», «a doua coajă de la mămăligă», «protoplasme ce Întindeți pseudopode după mămăligă» și multe alte epitete pitorești erau greu Înghițite de persoane cu educație aleasă. Afișa un dispreț fățiș față de informatoare, Îi plăceau curajul și spontaneitatea, dar uneori o ținută perpendiculară
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
totul s-a Închis la fel de neașteptat cum se ivise. la scurt timp după aceea mă bucuram din nou de avantajele stării solide, relativ stabile și simplu de administrat. Îți tragi pe tine niște blugi, o ie românească veche și o traistă Închisă cu cureaua de la vechea uniformă de pionier și ieși pe faleză să aduni pietre și crengi de pe malul Dunării. În acest fel poți să-ți duci zilele mai departe, la nesfârșit. De bine, de rău, ai două mâini, două
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
totul s-a închis la fel de neașteptat cum se ivise. La scurt timp după aceea mă bucuram din nou de avantajele stării solide, relativ stabile și simplu de administrat. Îți tragi pe tine niște blugi, o ie românească veche și o traistă închisă cu cureaua de la vechea uniformă de pionier și ieși pe faleză să aduni pietre și crengi de pe malul Dunării. În acest fel poți să-ți duci zilele mai departe, la nesfârșit. De bine, de rău, ai două mâini, două
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Însă, Își păzea, cu inima și cu sufletul, nu doar cu bâta, În primul rând, hectarele sale, și, odată cu ele, și pe cele ale consătenilor săi - cooperatori. Își procurase un aparat de radio, care, zi și noapte, Îi bâzâia În traistă. La Început, că, mai apoi, aceasta a fost Înlocuită cu o raniță de vânătoare. Și, tot timpul, era, bine informat, cu de toate. Care cum era curios să afle, ce și cum, pe lume, dă-i fuguța, la Savantul. Și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]