3,911 matches
-
și minunat. Vom găsi mai târziu moneda astfel încât să o iei cu tine acasă. Dar acum te poți bucura de această experiență pe măsură ce degetele și mâinile tale devin așa de minunat de grele pe măsură ce intri tot mai adânc într-o transă magică. Tot ceea ce îți spun poate intra adânc în acea parte a ta care îți controlează comportamentul (legați aceasta de problema care este tratatăă. Așa este bine...și acum poți pluti înapoi pe măsură ce devii din ce în ce mai ușor și te regăsești înapoi
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fiecare caz copilul a fost invitat să își imagineze că merge cu o navă spațială și întâlnește personajele și evenimentele care erau necesare pentru a rezolva problema copilului. Această tehnică s-a dovedit a fi eficace atât pentru inducția de transă cât și pentru tratament. Alte exemple sunt cele furnizate de Erickson (1952aă și Hammond (1990a, pp. 489-98Ă. Am utilizat cu succes abordarea generală de mai jos cu o serie de copii. Oricum, această abordare trebuie adaptată conform cu vârsta și circumstanțele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
va asigura confortul în timpul puncției lombare. Puncțiile lombare au fost programate pentru următoarea zi. În momentul programării copilul a fost însoțit în cabinetul de tratament de către terapeut. În cursul pregătirii pentru puncția lombară, copilul a fost încurajat să intre în transă hipnotică și pe parcursul procedurii a fost încurajată implicarea hipnotică după cum a fost necesar. Rezultatele au indicat că hipnoza este o strategie eficace de gestionare a durerii în timpul puncțiilor lombare fără a exista diferențe între sugestiile directe și indirecte. Hart și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
au părut entuziasmați de idee. Copiii au fost învățați o metodă de auto-hipnoză („jocul de-a dormitul”Ă folosind locul lor preferat și „consilierul interior” (Jaffe și Bresler, 1980Ă. Au ales locul preferat, ca parte a jocului, înainte de a induce transa hipnotică. A fost aleasă această abordare datorită gamei de vârstă și a faptului că interesele grupului erau destul de diferite, iar pentru situația grupului gestionarea anxietății mai degrabă decât a conținutului viselor a fost mult mai adecvată. Au fost date copiiilor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
este deja „cunoscut” la nivel inconștientă și procesul căutării inconștiente poate fi facilitat de terapeut pentru a ajuta familia să „găsească” și să actualizeze acest potențial interior. De asemenea este probabil ca familia să devină mai creativă ca rezultat al „transei de grup” și ca atare să fie capabilă să ia în considerare strategii diferite de rezolvare a problemei lor „familiale”. Temele de casă pot fi prescrise pentru întreaga familie, pentru a fi realizate individual sau împreună. Întreaga familie trebuie încurajată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
deși nu ești conștient de faptul că acest lucru se întâmplă. Întreaga familie a pacrticipat la această secvență terapeutică. A urmat o scurtă discuție. Apoi s-a lucrat cu Joanne în mod individual în timp ce părinții „au ascultat”. A fost indusă transa hipnotică cu ajutorul metodei de rostogolire a ochilor a lui Spiegel și apoi a fost realizată levitația barțului. Atunci când brațul ei s-a ridicat lent, Joanne a fost rugată să își spună următoarele trei lucruri: Pentru mine hrana este esențială: Am
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
persoană. Știi că lucrul acesta se întâmplă deja chiar dacă nu îți poți da seama încă de acest lucru. Deși părinților nu li s-a cerut în mod direct să se angajeze în acest exercițiu ei au intrat de asemenea în transă (vezi tehnica „prietenul meu John” descrisă în capitolul 3Ă. Deși Joanne era angajată în terapie individuală, familia a fost de asemenea implicată în mod semnificativ în cele învățate atât la nivel conștient cât și inconștient. Ședința a continuat cu o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
grup și întărirea eului. În prima ședință a fost indicat că Joanne era mai înclinată să mănânce în exces atunci când era „stresată”. Familiei i s-a ceut să genereze strategii de coping alternative prin „brainstorming”. Joanne a „verificat” alternativele în transă hipnotică. A selectat o serie de alternative și a fost de acord să le implementeze. Au fost discutate modalitățile prin care o puteau ajuta ceilalți membri ai familiei și s-a căzut de acord asupra unui contract. În hipnoza de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cei somatici. Cu șapte secole înainte de Cartea de tălmăcire a viselor a lui Artemidoros din Efes, Antiphon practică o onirocritică decurgând din exegeza rațională și sprijinindu-se pe exercitarea unei simple logici a cauzalităților bine înțelese. Departe de inspirație, de transă ori de apelarea la magia irațională, metoda sofistului trimite la analiză, la conjectură, la căutarea înlănțuirilor, la raționalitatea cea mai clasică sprijinită pe o teorie a cauzelor și a efectelor. La care se adaugă talentul interpretului în producerea sensului. Antiphon
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Makran și a revenit În Iran sub Shapur I (242-272). A ajuns pînă În orașul Rew-Ardashir de la Golful Persic, apoi În Babilonia, după aceea la Messena și Suziana. La Messena l-a convertit pe nobilul Mihrshah, făcîndu-l să viziteze, În transă, tărîmul Paradisului de Lumină 34. Prezentat lui Shapur I, ajunge În anturajul acestuia datorită unei Întîmplări incerte: e vorba fie de spaima care l-a cuprins pe Împărat la vederea lui, fie de vindecarea unei tinere fete din suită 35
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cea tânără și mare gospodină. Nu m-a deranjat că purta doar un maiou de-al lui și nici că zâmbea în pat cu tot trupul, semileșinată de plăcere (vreo zece minute nici nu m-a observat, era ca în transă, fixa tavanul cu privirea de parcă stătea să cadă pe ea...); așa sunt bărbații, cam porci, ce să aștepți de la ei; dar mi s-a pus pata rău de tot când m-am apropiat de ea și i-am auzit șoaptele
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu o dată pe Cioran. „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate!” (II, 57), exclamă la un moment dat. Iar ceea ce urmează ține de atitudinea pe care Cioran o manifestă cu consecvență față de sine însuși: „Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau lacrimile” (idem). Deducem, oricum, că poltroneria este mijlocul laș
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
15). Or, aceste raporturi înseamnă deopotrivă binecuvântare și blestem. Totuși, sunt momente în care Cioran înțelege că e tot mai departe de experiența misticilor, pe care nu-i va mai citi: „Când ai devenit incapabil să simți, nu zic o transă, dar nici măcar o umbră de transă, la ce bun să alergi după ale altora? Am trecut pe lângă extaz, ba chiar l-am cunoscut de trei-patru ori în viață; însă în felul lui Kirilov, nu al credincioșilor. Trăiri divine totuși, de vreme ce
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
binecuvântare și blestem. Totuși, sunt momente în care Cioran înțelege că e tot mai departe de experiența misticilor, pe care nu-i va mai citi: „Când ai devenit incapabil să simți, nu zic o transă, dar nici măcar o umbră de transă, la ce bun să alergi după ale altora? Am trecut pe lângă extaz, ba chiar l-am cunoscut de trei-patru ori în viață; însă în felul lui Kirilov, nu al credincioșilor. Trăiri divine totuși, de vreme ce mă înălțau deasupra lui Dumnezeu” (I
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în fața autorității, a autorității de orice fel. De îndată ce văd un ins în uniformă sau în spatele unui ghișeu, un slujbaș al STATULUI, mă blochez” (II, 9). Altundeva, notează: „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate! Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau cu lacrimile” (II, 57). Evident, punând totul pe seama eredității
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe cel mai uriaș... și mai sfînt fiu al neamului... Ne vom lupta pînă la moarte... pînă la ultimul...! (urlînd peste puteri) Trăiască...! Trăiască...! Securistul: (îngrozit, încearcă să-l potolească) Gata, gata... Gata! Hai liniștește-te... Costache: (revenit dintr-o transă hipnotică) Dacă vreți... eu pot să mai... Securistul: (încă speriat și cu o oarecare silă...) Nu, nu, e destul... A fost bine..., foarte bine... (pune casetofonul în sîn) Bine. Ne vom vedea conform programului... Da? Costache: Da, sigur..., conform programului
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
niciodată nu te-am întrebat dacă are barbă... Trimisul lui Dumnezeu: (ignorîndu-i, accentuat) L-am văzut pe Dumnezeu... El este lumină... putere... bunătate... Obiectiv nr.: Ți-a spus ceva...te-a-ntrebat ceva... te-a-ntrebat cum te cheamă? Trimisul lui Dumnezeu: (ca în transă) L-am privit..., cu toată frica..., cu toată disperarea..., cu toată rătăcirea... Obiectiv nr.: Și? Trimisul lui Dumnezeu:... Mi-a spus că cea mai adevărată cale... este aceea care pleacă de la mine... spre mine... Sursa dublă: Da... Și mai ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dimov scrie versuri în care nu trebuie, cum spune Al. Piru, " să căutăm înlănțuiri de idei". Arta lui Dimov pleacă din Mallarmé, Paul Valéry și Ion Barbu. "Pe malul Stixului" continuă aceeași voluptoasă tehnică a imaginilor, mistuită de lumi în transă, fascinată de drogul creator, de împărății vizuale, sonore și olfactive: Când vom ajunge însă lângă Styx,/ Pe mal la semnul meu, va fi răcoare/ Și vor zbura căderi mângâietoare/ Atunci vă voi privi atât de fix, Atât de străveziu va
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu adresă mai exactă ca altădată, chiar și atunci când nu sunt bine servite de actori. Săriturile la trapez sunt mai dificile! Râsul aici trebuie să înghețe pe buze. Ceea ce reușește în mod strălucit să creeze Alexa Visarion este atmosfera de transă și de somnambulism în care plutesc personajele piesei, personaje care vin de undeva, din culisele vieții noastre, cu frământările colcăind de mult, tamponându-se, carambolându-se prin scenă, trecând prin politică și prin dragoste ca printr-un cataclism. E rezultanta unui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spectatorului datorită tânărului Răzvan Vasilescu... [...] Florin Zamfirescu, actor ce credem că nu mai are nevoie a i se sublinia marile sale calități. El aduce însă ceva nou în modul de concepere al lui Woyzeck, își trăiește personajul ca într-o transă, iar replica rostită de el pare neimportantă, săracă, lipsită de teatralitate, raportată la drama interioară care-l macină; el dă senzația că nu-i ajung cuvintele spre a se exprima; Florin Zamfirescu impune cu strălucire personajul... la Teatrul Giulești, teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fulgerare dintre actori, înconjurul rămâne vid, purificat prin iradiere, și intangibil. După spectacol pare de-a dreptul incredibil că aceeași scenă ar mai suporta să fie populată cu hățișul încâlcitelor nimicuri disperate și omenești. Scena finală a spectacolului Personajele sunt transe... se slujesc de actori, istovindu-i ca pe niște hipnotizați. Asemeni unor astre, ele nu au umbră, diferența dintre ele fiind de luminiscență; strălucesc întunecos ori resemnat, jucăuș sau epuizant, pâlpâind agonic ori consolator, zadarnic fremătând ori gratuit patetic. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în viteza mașinilor, spre tragedia accidentului și spre implicațiile etice ale acesteia. Melodia celebră a trupei Placebo, A Friend in Need, punctează obsesiv goana personajelor spre catastrofa inevitabilă. Folosit atât intracât și extra-diegetic, cântecul plasează spectatorii într-o stare de transă, le malaxează nervii și le atrage atenția, chiar fără voia lor, că urmează să se petreacă ceva inevitabil. A Friend in Need nu este decât una dintre aluziile meta-narative cele mai reperabile, chiar de către spectatorii neavizați. Dincolo de asta, filmul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reținut este și alternarea poziției dominatoare (sfidarea), acum favorabilă celui care privește lumina. Personificarea e sinteza tuturor temerilor și are, indiscutabil, un ce halucinant. Nu este prima oară cînd spotul orbitor al imponderabilei lumini îl aruncă pe Apostol într-o transă inexplicabilă: "țîșni o lumină orbitoare și mîndră, zvîrlindu-și întîiele raze spre cerul căptușit cu nouri și apoi, coborînd pe pămînt repede, cu tremurături înfrigurate. Apostol închise ochii, înfricoșat ca în fața unei fantome, uitîndu-și tunurile și mînia, uitînd tot, parcă ar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
făcea ceva foarte ciudat, dând impresia că are o boală gravă. Părinții descriau manifestările ei cam așa: „Uneori, fetița noastră rămâne cu ochii în tavan, este foarte roșie, transpiră mult pe frunte și pare să intre într-un fel de transă. Ne e foarte frică: nu cumva este epilepsie?“ Într-adevăr, atunci când îi era somn, fetița se așeza pe spate, își lua ursulețul în brațe și începea să se legene. După ce se legăna, strângea puternic picioarele unul lângă celălalt și începea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
la pregătirea trupului pentru sex, datorită efectului tranchilizant pe care-l are asupra psihicului. Atunci când psihicul este suficient de liniștit, cenzura lui scade, iar trupul poate reacționa mai ușor la stimulii erotici. În analele psihiatriei este cunoscută o stare de transă numită tarantellism, care-și trage numele de la un dans medieval care era practicat în grupuri mari. Datorită ritmului specific, dar și asocierii lui cu băutura, dansatorii de tarantella ajungeau într-o stare crepusculară propice sexului în grup... Pe lângă rolul lui
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]