1,760 matches
-
al interesului său cognitiv, la fel cum ar proceda cu un cadavru. Trebuie să adăugăm și faptul că istoricul nostru nu era un mare admirator al românilor, deși admitea că aceștia constituie o componentă etnică esențială a iubitei sale patrii transilvane. Putem să bănuim că aprecierile lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" (care Îi considera pe români „cea mai frumoasă rasă umană”, spre deosebire de secuii ce i se păreau „mătăhăloși” și dizgrațioși) l-au enervat pe Kőváry, un naționalist mândru de calitățile fizice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care acesta se arăta Îngrijorat de faptul că, În ultimii ani, nu mai primise nici o știre de la amicul său ardelean . Voiajul lui Samuilă Dămian XE "Dămian" ne oferă un bun exemplu pentru ceea ce Însemna mobilitatea oamenilor și ideilor din spațiul transilvan, cu atât mai mult cu cât el nu era singular. O experiență similară a trăit, Începând cu anul 1694, pastorul sas Johann Kelp XE "Kelp" , originar din scaunul Sighișoarei, fondator al unei secte puritane În colonia Pennsylvania și pionier al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Un alt exemplu celebru Îl oferă (de data aceasta chiar În perioada care ne interesează) cel mai ilustru peregrin ardelean prin America primei jumătăți a veacului al XIX-lea, Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" , un Alexis de Tocqueville În variantă transilvană. Jurnalul său de călătorie, apărut la Cluj-Napoca În 1834, a reprezentat o lucrare de matură reflecție politică pe marginea realităților americane și, În același timp, o piesă de rezistență a literaturii ardelene de limbă maghiară, din care nu lipsesc, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
afectivă a autorului. Iar cea de față se leagă de relația mea sentimentală cu lumea eroilor care se perindă printre filele ei, ca și cu lumea celor care au scris, la rândul lor, despre aceeași epocă și despre același spațiu transilvan. Pentru cel inițiat, prin lectură și prin trăire, În tainele acestei confrerii imaginare, este cu totul fascinant să fie martor la vraja prin care cei din urmă, autorii, sunt absorbiți Încet În paginile unei istorii niciodată terminate, sfârșind prin a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
III, Tipografia Csáthy György, Debrecen, 1812. Bulat, Toma G., „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, În Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6. Cipariu, Timotei, Jurnal, ediție Îngrijită de Maria Protase, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Codru Drăgușanu, Ion, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980. *** Constituțiile Aprobate ale Transilvaniei (1653), ediție Îngrijită de Liviu Marcu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. *** Corpus Juris Hungarici. Magyar Törvénytár șColecție de legi maghiareț, Franklin Társulat, Budapesta, 1899. Csorja, Ferenc P.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Libertate și proprietate În concepția lui Simion Bărnuțiu”, În Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia, 1973, fasc. 1. Anderson, Benedict, Imagined Communities, Verso, Londra, 1983. Andreescu, Gabriel, Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă, Editura Polirom, Iași, 1998. Andreescu, Gabriel; Molnár, Gusztáv (coord.), Problema transilvană, Editura Polirom, Iași, 1999. *** Anglo-Romanian Relations after 1821, Editura Academiei, Iași, 1983. Antohi, Sorin, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Rditura Litera, București, 1994. Antohi, Sorin, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Editura Nemira, București, 1997. Antohi, Sorin, Imaginaire
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Historia, 1990, fasc. 1. Bocșan, Nicolae; Duma, Mihai; Bona, Petru, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994. Bocșan, Nicolae; Edroiu, Nicolae; Maior, Liviu; Răduțiu, Aurel; Teodor, Pompiliu (coord.), D. Prodan. Puterea modelului, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1995. Bocșan, Nicolae; Edroiu, Nicolae; Răduțiu, Aurel (coord.), Cultură și societate În epoca modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Editura Banatica, Reșița, 1996. Bocșan, Nicolae; Mitu, Sorin; Nicoară, Toader
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Națiuni și naționalism, Editura Antet, București, 1997, pp. 9-10. Pentru care vezi Lucian Boia, L’exploration imaginaire de l’espace, La Découverte, Paris, 1987; Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului..., pp. 85-86, 90-92. Molnár Gusztáv, „Az erdélyi kérdés” (Problema transilvană), În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4; articol republicat, În engleză, În The Hungarian Quarterly, nr. 149, primăvara 1998. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, traducere de Radu Carp, Editura Antet, București, 1998. Horia-Roman Patapievici, Politice, Editura Humanitas
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Facts About Transylvania”, În The Hungarian Quarterly, vol. XXXIX, nr. 152, 1998, pp. 64-74; Sorin Mitu, „Illúziók és valóság Erdélyben”, Beszélő. Politikai és Kulturális Folyóirat, III. folyam, III. évfolyam, 9. szám, 1998. septembrie, pp. 44-52; Sorin Mitu, „Iluzii și realități transilvane”, În volumul Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (coord.), Problema transilvană, Iași, Editura Polirom, 1999, pp. 66-79. Câteva ecouri și comentarii: Daniel Pommier Vincelli, „Nuovi scenari geopolitici per l’Ungheria e la Romania”, În Rivista di Studi Ungheresi, I, 2002, pp. 111-134
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nr. 152, 1998, pp. 64-74; Sorin Mitu, „Illúziók és valóság Erdélyben”, Beszélő. Politikai és Kulturális Folyóirat, III. folyam, III. évfolyam, 9. szám, 1998. septembrie, pp. 44-52; Sorin Mitu, „Iluzii și realități transilvane”, În volumul Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (coord.), Problema transilvană, Iași, Editura Polirom, 1999, pp. 66-79. Câteva ecouri și comentarii: Daniel Pommier Vincelli, „Nuovi scenari geopolitici per l’Ungheria e la Romania”, În Rivista di Studi Ungheresi, I, 2002, pp. 111-134; Armin Heinen, „Auf den Schwingen Draculas nach Europa? Die
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Transilvania În 1848 (martie-august)”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Historia, fasc. 1, 1990; „Contribuții la istoria mentalității revoluționare. Noțiunea de revoluție la românii din Transilvania (septembrie 1848-august 1849)”, În volumul D. Prodan XE "Prodan" . Puterea modelului, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1995, pp. 190-202. O excelentă analiză a opiniilor despre revoluția română din decembrie 1989, la Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983. Pentru deconstruirea critică a națiunii, cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vezi Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-88). Pentru perioada conflictului armat desfășurat Între octombrie 1848 și august 1849 s-a folosit Îndeosebi denumirea de „război civil” („belul civil transilvan”, cum scria George Bariț XE "Bariț" ), considerându-se că ea explică mult mai bine sfâșierea internă survenită Între cetățenii aceleiași patrii (Transilvania sau chiar Imperiul Habsburgic). Maghiarii au preferat și ei să folosească denumirea de „război de eliberare” (szabadságharc), În loc de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XXV, 1988, nr. 1, pp. 311-318; Gelu Neamțu, Simboluri naționale În timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, În volumul Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior XE "Maior" , Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor (coord.), D. Prodan XE "Prodan" . Puterea modelului, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1995, pp. 173-189. Vezi François Furet, Reflecții asupra Revoluției Franceze, Editura Humanitas, București, 1992. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), op. cit. (vezi nota 277), p. 47. Vezi, de exemplu, textul jurământului rostit la Blaj, În 15 mai 1848, În volumul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 163. Reprezentările cu privire la Transilvania, aparținând culturii române sau maghiare, au fost analizate de Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230; Alina Mungiu, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999; Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (coord.), Problema transilvană, Editura Polirom, Iași, 1999; László XE "László" Kürti, The Remote Borderland. Transylvania in the Hungarian Imagination, State University of New York Press, Albany, 2001. Vezi Deér József XE "József" , Tamás XE "Tamás" Lajos XE "Lajos" (coord.), Magyarok és románok (Maghiari și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
origini până la 1900, București, 1979, p. 199, sub voce „Codru Drăgușanu, Ion”. Despre relațiile „peregrinului ardelean” cu Italia a scris Claudio Isopescu, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930. Am folosit ediția Ion Codru Drăgușanu, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980, preferabilă celor anterioare datorită fluenței textului, asigurată de modernizarea parțială a lexicului, fără alterarea sensurilor originare. Publicate sub titlul Un student În străinătate acum o jumătate de veac, maramurășanul Artemie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la p. 145 nu este vorba despre „Carol Albert (1741-1745)”, după cum se precizează la p. 177, În nota 12, ci despre Carol Albert de Savoia, rege al Sardiniei (1831-1849). Ibidem, p. 140. Apud Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de Corneliu Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980, p. 69. Ibidem, p. 72. Ibidem, p. 76. Ibidem, p. 164. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, Corespondența lui Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvană, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul său studiu, că se cunoaște doar un singur exemplar original, cel de la Viena. Părerea lui Ștefan Tănăsescu nu este împărtășită de Octavian Iliescu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
simplă, dar dând dovadă de numeroase contradicții în practică, se afla Conducerea Superioară (formațiune supusă statului-major al armatei; ea derula afacerile financiare, specifice fiecărui corp de armată). Conducerea ei directă îi revenea colonelului din marele stat-major Náray Antal (compozitorul Marșului Transilvan, devenit atât de cunoscut în zilele intrării în Transilvania). La fața locului, administrația militară funcționa pe trei niveluri. Nivelul inferior: comandamentul militar din district, care nu practica doar îndatoririle prefectului din teritoriu, era, în același timp, șeful autorității polițienești, și
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
de consilieri - au vrut să dispună (ulterior, în timpul administrației civile) de scoaterea din funcție a unor notari sau de acordarea dreptului la comerțul cu băutură. Din pricina aceasta se plânsese vice-prefectul județului Szolnok-Doboka (în scrisoarea adresată lui Teleki Bèla, președintele Partidului Transilvan - Erdèlyi Párt), în legătură cu mutarea din funcție a notarului comunal din Chiochiș (Kèkes). Calea aceasta (adică încrederea și supunerea față de statul ungar și conducerea lui) nu e găsită bună de domnii clerici - cu mici excepții - și de aici se trag toate
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ci la onestitatea pe care dumnealor o prezintă" - ceea ce a deschis cale directă feluritelor interpretări legislative, adică abuzurilor 18. Linia directoare impusă administrației militare evidenția în mod deosebit comportamentul afabil față de naționalități: conform acesteia, "în presa de limbă maghiară politicienii transilvani români rămași în teritoriu nu puteau fi atacați decât pe baza unor argumente obiective", după cum era interzis să-i ocărești, să-i disprețuiești pe românii transilvani ca popor și să pretinzi răzbunare împotriva lor, și, tot așa nici atitudinea germanilor
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
mod deosebit comportamentul afabil față de naționalități: conform acesteia, "în presa de limbă maghiară politicienii transilvani români rămași în teritoriu nu puteau fi atacați decât pe baza unor argumente obiective", după cum era interzis să-i ocărești, să-i disprețuiești pe românii transilvani ca popor și să pretinzi răzbunare împotriva lor, și, tot așa nici atitudinea germanilor de pe vremea ocupației române nu trebuia zgândărită 19. În această direcție mergea, în mare măsură, acea dispoziție a marelui stat-major, emisă în preajma intrării în Transilvania, care
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ideilor lui Teleki Pál, administrația militară - deși își îndeplinise o mare parte din sarcinile care i-au revenit - nu și-a făcut bine treaba: În ciuda intențiilor ce proveneau direct de la el (de la Teleki), administrația militară ungară din păcate, în mijlocul populației transilvane, se mișca asemeni unui corp străin" - își exprimase (cât se poate de critic) Farkas László părerea, altminteri loial ministerului său de resort 22. Că au existat probleme cu materia umană, ne mărturisește în stilul literar propriu și Cs. Szabó László
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
admitem că avea dreptate.) Comportamentul de multe ori nerăbdător al armatei și necunoașterea specificului locului au împiedicat pe termen lung orice reglementare a problemei naționalităților. Că armata și-a păstrat (și după încheierea misiunii administrației militare) locul în viața socială transilvană se poate ilustra cel mai bine, poate, cu o scurtă întâmplare, mai edificatoare decât orice, chiar și decât ștampila aplicată de maiorul corpului de armată numărul IX din Cluj pe autorizațiile de cumpărare de pământ, pe ordinele de mobilizare SAS
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
plastifiant SSB precum și antrenor de aer. 0.4. BARAJUL CIUCIȘ PE RÂUL CERNA BARAJ DE BETON ÎN ARC Barajul a fost realizat pentru asigurarea necesarului de apă industrială a Combinatului Siderurgic Hunedoara. Amplasamentul barajului a fost ales pe râul Cerna transilvană, la cca. 6,5 km de Hunedoara. După studierea a mai multor variante și a condițiilor geomorfologice, barajul de la Cinciș a fost ales ca tip de baraj de beton în arc. Caracteristicile constructive ale barajului sunt: înalțimea maximă deasupra fundației
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
străini. Bursa Română de Mărfuri contribuie astfel la reintegrarea României în structurile continentale, în economia mondială. Începând din anul 1992, în România s-a relansat fenomenul bursier, întrerupt după al doilea război mondial, organizându-se următoarele burse de mărfuri : Bursa Transilvană din Cluj Napoca; Bursa Maritimă și de Mărfuri Constanța; Bursa Română de Mărfuri București; Bursa Lemnului, Hârtiei și Materialelor de Construcții Piatra Neamț; Bursa Agricolă și de Mărfuri Generale Arad; Bursa Universală Brașov; Bursa de Mărfuri Timișoara; Bursa de Mărfuri Generale Brăila
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]