19,773 matches
-
656, din 18 octombrie 2001) Directivele 87/372/CEE (banda GSM 900), 90/544/CEE (paging - ERMES) și 92/264/ CEE (cod de acces la serviciile telefonice internaționale) Ordinul ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației nr. 340/2001, privind unele măsuri tranzitorii în vederea armonizării utilizării frecvențelor (MO nr. 600, din 25 septembrie 2001) Directiva privind accesul, preluând, în plus, prevederi din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 2887/2000 privind accesul necondiționat la bucla locală Ordonanța nr. 34/2002, privind accesul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
volatili (COV) din zonele de depozitare și distribuție a carburanților, emisiile COV datorate utilizării solvenților organici, conținutul în sulf al anumitor combustibili lichizi și radiația ionizantă în cazul expunerilor în scopuri medicale. Bazându-se pe principiul general potrivit căruia măsurile tranzitorii trebuie să fie limitate în timp și ca scop, Uniunea Europeană a subliniat, chiar de la începerea negocierilor la acest capitol, că nu vor fi acordate măsuri tranzitorii privind: * transpunerea (comparativ cu aplicarea) legislației; * legislația - cadru (aer, deșeuri, apa, evaluare impact, accesul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în cazul expunerilor în scopuri medicale. Bazându-se pe principiul general potrivit căruia măsurile tranzitorii trebuie să fie limitate în timp și ca scop, Uniunea Europeană a subliniat, chiar de la începerea negocierilor la acest capitol, că nu vor fi acordate măsuri tranzitorii privind: * transpunerea (comparativ cu aplicarea) legislației; * legislația - cadru (aer, deșeuri, apa, evaluare impact, accesul la informație); * protejarea naturii; * aspectele esențiale legate de piața internă (întreaga legislație privind produsele); * noile investiții în instalații. Perioadele de tranziție acordate aveau scopul de a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Dialogul cu Uniunea Europeană (2004) În poziția sa din 2 septembrie 2004, Uniunea Europeană a notat faptul că România, prin Documentul de poziție CONF- RO 27/04, a agreat acquis-ul aferent Capitolului 22, în vigoare la 30 iunie 2003, solicitând câteva măsuri tranzitorii. UE a primit informațiile complementare furnizate de România, prin documentul amintit, și a remarcat că au fost realizate progrese importante în domeniu. Termenele de transpunere și implementare ale mai multor Directive și Regulamente au fost clarificate, fiind pregătite și planurile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
au fost clarificate, fiind pregătite și planurile de implementare și finanțare. România a realizat pași concreți pentru întărirea capacității administrative, dar au mai rămas de luat măsuri, în acest sens. UE a invitat România să-și revizuiască poziția cu privire la măsurile tranzitorii solicitate, incluzând durata acestora și specificând întinderea de aplicare a acestor solicitări și substanța acestora. UE a luat notă de informația furnizată prin CONF- RO 27/04, privind întărirea capacității administrative (2004-2006) și a subliniat, încă o dată, că România va
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
privind protecția mediului înconjurător. Calitatea aerului În ceea ce privește Directiva 94/63/ CE, privind controlul emisiilor de COV, care rezultă din depozitarea benzinei și distribuția acestuia spre terminalele stațiilor service, UE a apreciat decizia României de a reduce solicitarea sa privind măsurile tranzitorii. UE a luat notă de planul de implementare furnizat de România, în CONF- RO 27/04, care conținea informații privind instalațiile, incluzând numărul, natura, locul și gradul de concordanță, precum și calendarele, măsurile de îndeplinire, valoarea costurilor și sursele de finanțare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cererea pentru o perioadă de tranziție, până la 1 ianuarie 2017. Pentru a evalua cererea României, UE a inivitat, din nou, România să prezintă anunțatul plan de implementare, incluzând un plan de finanțare, specificând prevederile din Directivă pentru care solicita măsurile tranzitorii, numărul, categoria și capacitatea de depozitare, pentru ca cerințele Directivei să fie complet aplicate. Cu privire la deșeurile biogradabile urbane, UE a notat că, începând cu anul 2008, este planificată colectarea separată, în proporție de 8%, a deșeurilor biodegradabile. România era invitată să
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
UE a reținut și faptul că România a precizat că se afla în curs de pregărire un plan de implementare, care includea costurile estimate. UE a invitat România să prezinte planurile de implementare, precum și costurile și sursele de finanțare. Măsurile tranzitorii trebuiau considerate caz cu caz. În același timp, UE a invitat România să furnizeze o informare detaliată privind numărul, natura, locul, efectele transfrontaliere. Referitor la Directiva 2001/80/CE, privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în atmosferă, de la instalații mari de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
UE a reținut că 47 dintre spațiile neconforme urmau a-și înceta funcționarea până la finele anului 2006. UE considera că, date fiind necesitățile de investiție și că mai mult de jumătate dintre facilitățile existente urmau a fi îndeplinite fără măsuri tranzitorii, solicitarea României este argumentată ca limitare în timp și ca aplicabilitate. UE a acceptat perioada de tranziție, până la 16 iulie 2017, în ceea ce privește aplicarea anumitor articole din Directiva menționată. În ceea ce privește Directiva 2002/96/CE, privind deșeurile electrice și echipamentele electronice, UE
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Controlul poluării industriale și managementul riscului Analizând poziția României față de Directiva 96/61/CE, privind prevenirea și controlul integrat al poluării, UE a apreciat că România a specificat cererile sale și a luat notă de faptul că România solicită măsuri tranzitorii pentru instalațiile existente, după cum urmează: pentru 3 instalații, până la 31 decembrie 2008; pentru 16 instalații, până la 31 decembrie 2009; pentru 29 de instalații, până la 31 decembrie 2010; pentru 27 de inistalații, până la 31 decembrie 2011; pentru 23 de instalații, până la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru 14 instalații, până la 31 decembrie 2015. După o analiză atentă a solicitării României, UE considera că aceasta este suficient de limitată în timp, luând în considerare calendarele diferite de atingere a concordanței. Ca atare, UE a acceptat cererea măsurilor tranzitorii, până la data de 31 decembrie 2015. Referitor la Directiva 2001/80/CE, privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în atmosferă, de la instalații mari de ardere, UE a examinat atent cererea României și a acceptat perioadele solicitate, astfel: până la 31 decembrie 2013
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
candidate Țara Data deschiderii Data închiderii Perioade de tranziție Bulgaria iunie 2001 iulie 2002 Cipru mai 1999 semestrul I 2000 Republica Cehă martie 1999 semestrul I 1999 Estonia mai 1999 martie 2002 Ungaria mai 1999 semestrul I 2001 Un aranjament tranzitoriu: - Importul de aluminiu, nealiat (CN Code 7601 10 00), cu o agendă progresivă de implementare, implicând descreșterea contingentelor la import și o taxă ad-valorem crescătoare. Letonia martie 2001 semestrul II 2001 Lituania martie 2001 semestrul II 2001 Malta mai 2001
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Code 7601 10 00), cu o agendă progresivă de implementare, implicând descreșterea contingentelor la import și o taxă ad-valorem crescătoare. Letonia martie 2001 semestrul II 2001 Lituania martie 2001 semestrul II 2001 Malta mai 2001 semestrul II 2002 Un aranjament tranzitoriu de 5 ani la importul de țesături textile din lână dărăcită sau din păr de animal fin țesălat (CN Code 5112 11 10), denim (CN Code 5209 42 00), țesături textile din fire toarse din filament artificial (CN Code 5408
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a controlului financiar public intern. În domeniul protecției intereselor comunitare, cadrul legislativ trebuia să fie armonizat, în continuare, iar capacitatea administrativă trebuia dezvoltată. Raportul de țară 2004 Negocierile la acest capitol au fost încheiate provizoriu. România nu a solicitat aranjamente tranzitorii în acest domeniu. România îndeplinea, în mare parte, angajamentele și cerințele ce au reieșit din negocierile de aderare. Totuși, au apărut întârzieri în armonizarea managementului financiar și sistemelor de control. Pentru a fi pregătită pentru statutul de membru al UE
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de la bugetul Uniunii Europene; * Alte instituții finanțate prin contribuția Statelor Membre. Dialogul cu Uniunea Europeană (2002-2003) UE a luat notă de faptul că România va fi în măsură să aplice acquis-ul în domeniu, la data aderării, și că solicita un aranjament tranzitoriu cu privire la plata contribuției sale la bugetul UE. Aceasta considera prematur un astfel de aranjament, întrucât nu se putea încă evalua poziția netă a României în raport cu bugetul UE. UE a menționat beneficiile României datorită fondurilor de pre-aderare, a căror utilizare va
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
UE, autoritățile comunitare au invitat România să își retragă solicitarea de perioadă de tranziție solicitată în CONF-RO 57/01, cu privire la plata contribuției la bugetul UE (în cadrul Conferinței de Aderare, din 5 iunie 2004, România și-a retras solicitarea de aranjament tranzitoriu). Principalele aspecte evidențiate în Rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2003-2004) Raportul de țară 2003 Au fost înregistrate progrese în elaborarea și execuția bugetului. A fost stabilit un cadru solid de programare bugetară multianuală, a cărui introducere trebuia consolidată. Deși
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
alocate compensații bugetare pentru ca acestea să nu fie în poziția de plătitoare nete. Pentru celelalte șase state, calculele au demonstrat că în 2004 vor fi într-o poziție financiară mult mai bună decât în 2003. Nu au fost acordate aranjamente tranzitorii. La elaborarea pachetului financiar pentru România (și Bulgaria) au fost aplicate aceleași principii și metodologie utilizate la elaborarea pachetului financiar pentru cele 10 noi State Membre. Țara Data deschiderii Data închiderii Perioade de tranziție Bulgaria decembrie 2001 iunie 2004 Cipru
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
formă slăbită de teologie, care nu face altceva decât să înlocuiască forțele supranaturale cu entități abstracte existente în natură. Între cele două stări, teologică și metafizică, există deosebiri dar și asemănări. Prima treaptă este provizorie, iar cea de-a doua tranzitorie, dar ambele au în comun aspirația spre absolut și faptul că sunt preambulul celei de-a treia stări. Starea pozitivă sau științifică se caracterizează prin tendința de a înlocui absolutul cu relativul 114. Potrivit lui Comte, rolul științei nu este de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care, pe de o parte, este integrat energiei, dar pe de altă parte, o potențează și orientează pentru a ajunge la forma sa desăvârșită, reprezentată de personalitate. Este vorba despre un orizont desăvârșitor pentru realitatea energetică, iar nu de unul tranzitoriu, cum ar fi "noosfera" lui P. Teilhard de Chardin: "noosfera, în loc de a forma în lume un fel de monstruozitate izolată, își ia locul definit într-o serie naturală determinată și nu încă terminată. Umanitatea nu mai este un punct mort
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca astfel să se poată produce actualizarea finală a energiei. El este, prin urmare, o personalitate tranzitorie. Întrucât diferențierile de muncă ele în primul rând condiționează formarea unei adevărate personalități, iar tipul este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei, o formă de personalizare a acesteia, înseamnă că modul muncii pe care el îl angajează aduce, față de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie să ajungă, însă este doborât de satisfacțiile găsite în fel de fel de practici. Tocmai un asemenea model de umanitate are forță referențială, el se apropie de ceea-ce-este omul. Pentru Renouvier însă, acest "om" nu reprezintă decât o existență tranzitorie, decăzută din legea sa, disprețuitoare datorită ignoranței și practicării păcatului față de propria sa creație originară întru bine, justiție, fericire etc. Cum va arăta însă omul restaurat? Întrebarea este firească, atâta vreme cât omul se află încă în istorie, copleșit de propria sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în al doilea, Dumnezeu este scopul. În primul, omul poate să apară ca scop final al existenței și, într-un fel, drept cel care dă legea naturii prin extinderea asupra acesteia a principiului finalității; în al doilea, omul este existență tranzitorie. Aceasta nu înseamnă că Em. Mounier valorizează mai puțin persoana umană, sau că o privește ca pe o existență întâmplătoare în lume, ca un accident sublim etc. Dimpotrivă, persoana este cea mai înaltă formă de existență; mișcarea sa (de personalizare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau vid. Perturbarea rezultată a matricei Țintei conduce la emisia de particule pozitive, de la ioni până la clustere de dimensiuni mai mari, cu peste zece atomi. Odată cu majorarea numărului de pulsuri incidente, cuplajul radiație-material este facilitat de acumularea de defecte cristaline tranzitorii, rezultate prin eliminarea de material. Pe de altă parte, destabilizarea matricii, determinată de excitare si ablație, se relaxează prin formarea auto-organizată de nanostructuri regulate în zona iradiată [39]. Influența polarizării laser asupra ordinii structurale rămâne un aspect încă necercetat. 1
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafeței/reorganizare Zonă cu plasmă Pornind de la aceste niveluri de timp, alegerea pulsurilor laser ultrascurte aproximativ 200 fs pentru studiul fundamental devine justificată: radiația laser interacționează exclusiv cu o Țintă aproape pasivă. Toate modificările semnificative ale Țintei (de exemplu modificări tranzitorii în structura de benzi, eliminarea de particule) au loc doar după pulsul laser și, astfel, nu ar trebui să influențeze proprietățile de absorbție. Mai important este faptul că laserul nu interacționează cu materialul ablat. În cazul pulsurilor mai lungi, există
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
31. Diagrama lui Rose [53] prezintă interacțiunile dintre subsistemele distincte din cadrul unei plasme produse de laser. Liniile continue reprezintă mecanismele de interacțiune denominate, iar liniile întrerupte - mecanismele neconsiderate în mod normal, dar care pot fi operaționale. Aceste mecanisme implică întâlniri tranzitorii între ioni parțial ionizați, care pot fi înțelese utilizând funcții de unde electronice, în care se influențează cel puțin un nucleu Electronii legați prezintă un număr extrem de ridicat de posibile stări discrete de excitare și ionizare, acestea fiind echilibrate în principal
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]