KorAP: Find »[drukola/base=traumatism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...216 >

5,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

rapid efectuată deoarece în timp ea poate deveni dificilă sau imposibilă datorită edemului. Leziunile asociate trebuie rapid depistate deoarece dacă nu sunt recunoscute și tratate la timp pot agrava prognosticul uneori până la risc vital. Leziunile asociate cu arsurile pot fi: traumatisme închise cranio-cerebrale, traumatisme toracice (hemo, pneumotorax), leziuni abdominale (rupturi viscerale, hemoperitoneu, hemoragie retroperitoneală), leziuni ale coloanei vertebrale, fracturi pelvine sau ale oaselor lungi, plăgi cu rupturi vasculare și pierderi masive de sânge. Pacienții cu arsuri au în faza acută, imediat

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
în timp ea poate deveni dificilă sau imposibilă datorită edemului. Leziunile asociate trebuie rapid depistate deoarece dacă nu sunt recunoscute și tratate la timp pot agrava prognosticul uneori până la risc vital. Leziunile asociate cu arsurile pot fi: traumatisme închise cranio-cerebrale, traumatisme toracice (hemo, pneumotorax), leziuni abdominale (rupturi viscerale, hemoperitoneu, hemoragie retroperitoneală), leziuni ale coloanei vertebrale, fracturi pelvine sau ale oaselor lungi, plăgi cu rupturi vasculare și pierderi masive de sânge. Pacienții cu arsuri au în faza acută, imediat după accident TA

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
amână decizia de IOT, se poate ajunge în imposibilitatea de a mai efectua această manevră, cu necesitatea unei traheostomii de urgență. Blocarea căilor respiratorii poate fi abruptă, determinând oprirea respiratorie bruscă. Obișnuit edemul suprag1otic se remite în 72-96 ore de la traumatism, permițând detubarea pacientului fără alte complicații u1terioare. Pentru leziunile de cai respiratorii inferioare, indicațiile de intubare și ventilație au fost stabilite de Trunkey în 1978: insuficientă pulmonară parenchimatoasa, complianta pulmonară < 30 ml/cm apă, torace încărcat radiologic și tahipnee peste

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
ci, mai mult, va crește riscul apariției organismelor rezistente. Suprainfecțiile trebuie tratate rapid prin antibioterapie țintită. 15.9.2. ARSURILE MÂINILOR Mâna considerată pe drept „prelungirea minții” fiind segmentul cel mai activ al corpului uman este cea mai expusă la traumatisme și prin urmare cea mai vulnerabilă la agresiunea termică. Arsurile profunde ale mâinii induc deficiențe funcfionale importante până la handicapul excluderii totale. Aprecierea de la prima consultație a profunzimii arsurii și reevaluata la maximum 2-3 zile este esențială pentru atitudinea terapeutică. Arsurile

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

12.1. GENERALITĂȚI Traumatismul este definit ca totalitatea tulburărilor locale și generale determinate de acțiunea violentă asupra organismului a unor forțe externe, denumite de obicei agenți vulneranți sau contondenți. Aceștia pot fi orice cauză care este capabilă să producă un traumatism. Amploarea dezvoltării industriale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
12.1. GENERALITĂȚI Traumatismul este definit ca totalitatea tulburărilor locale și generale determinate de acțiunea violentă asupra organismului a unor forțe externe, denumite de obicei agenți vulneranți sau contondenți. Aceștia pot fi orice cauză care este capabilă să producă un traumatism. Amploarea dezvoltării industriale, a circulației rutiere, unele catastrofe naturale și folosirea neadecvată a aparaturii mecano-electrice a determinat variate și numeroase traumatisme. În aceste condiții, agentul vulnerant poate determina leziuni unice sau multiple în organe și țesuturi, în una sau mai

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
externe, denumite de obicei agenți vulneranți sau contondenți. Aceștia pot fi orice cauză care este capabilă să producă un traumatism. Amploarea dezvoltării industriale, a circulației rutiere, unele catastrofe naturale și folosirea neadecvată a aparaturii mecano-electrice a determinat variate și numeroase traumatisme. În aceste condiții, agentul vulnerant poate determina leziuni unice sau multiple în organe și țesuturi, în una sau mai multe regiuni topografice determinând leziuni concomitente, ceea ce constituie politraumatismul. Frecvența politraumatismelor face ca leziunea traumatică izolată să se întâlnească cât mai

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
mai multe regiuni topografice determinând leziuni concomitente, ceea ce constituie politraumatismul. Frecvența politraumatismelor face ca leziunea traumatică izolată să se întâlnească cât mai rar. Indiferent de modul de acțiune al violenței asupra organismului, rezultatul se rezumă la două tipuri de leziuni: traumatisme închise, contuziile și traumatisme deschise, plăgile. Elementele distinctive ale acestor două tipuri de leziuni sunt constituite de integritatea tegumentului, aspectul clinic și evolutiv al leziunilor, cât și de prezența infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
determinând leziuni concomitente, ceea ce constituie politraumatismul. Frecvența politraumatismelor face ca leziunea traumatică izolată să se întâlnească cât mai rar. Indiferent de modul de acțiune al violenței asupra organismului, rezultatul se rezumă la două tipuri de leziuni: traumatisme închise, contuziile și traumatisme deschise, plăgile. Elementele distinctive ale acestor două tipuri de leziuni sunt constituite de integritatea tegumentului, aspectul clinic și evolutiv al leziunilor, cât și de prezența infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12.2. CONTUZIILE Contuziile sunt

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ale structurilor subiacente, la niveluri și pe întinderi variabile, produse de un agent vulnerant, cu păstrarea integrității tegumentelor. 12.2.1. CLASIFICAREA CONTUZIILOR Criteriile de clasificare ale acestor leziuni sunt multiple și dependente de: natura și forța cu care acționează traumatismul, importanța leziunilor produse. Ca urmare contuziile pot fi clasificate în funcție de: profunzimea leziunilor și regiunea interesată. 12.2.1.1. Profunzimea leziunilor a. contuzii superficiale care cuprind leziuni limitate la nivelul țesutului celular subcutanat reprezentate de: echimoze, hematoame, seroame și edem

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de impact și viteza este mai mare, cu atât modificările funcționale și organice vor fi mai importante. durata de acțiune traumatică este variabilă și ca urmare modificările ce le antrenează sunt diferite. În majoritatea cazurilor, acțiunea traumatică este scurtă, cu excepția traumatismelor prin compresiune de lunga durată (căderi de pereți, surpări de maluri de pământ, clădiri etc.) la care modificările locale și generale sunt extrem de importante și de o gravitate particulară, determinând sindroame de strivire. ( Bywater's crush syndrome); importanța modificărilor anatomo-patologice

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
permite supraviețuiri temporare sau definitive nesperate. Ca urmare, ținând cont de aceste elemente, manifestările fiziopatologice pot fi locale și generale. 12.2.3.1. Modificări locale în contuzii Apar sub aspecte și intensități diferite: reacțiile locale minime se întâlnesc în traumatismele minore și apar sub aspectul unor reacții inflamatorii tranzitorii, strict limitate la zona traumatizată. Elementul fiziopatologic esențial este dominat de modificările vasculare. Inițial acțiunea traumatică produce o vasoconstricție locală care determina paloarea zonei, urmată la scurt timp de o vasodilatație

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
la scurt timp de o vasodilatație compensatorie, care modifică aspectul clinic: zona devine mai congestivă și proeminentă ca urmare a unui edem traumatic. Sunt manifestările clasice ale "loviturii de riglă" pe o extremitate; reacțiile moderate (medii) sunt consecințe ale unor traumatisme mai importante: fenomenele ce apar au caracter inflamator, sunt vii și persistente. Elementul vascular este dominant și mai important, la acesta adăugându-se prezența de leziuni ale țesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
factorilor fizici care acționează și a factorilor biologici care recepționează. Din punct de vedere fiziopatologic efectele traumatice au un caracter dinamic (evolutiv) și ca urmare evaluarea lor este retrospectivă. Indiferent de mecanismul de producere a contuziilor direct sau indirect acțiunea traumatismului determină tulburări funcționale și lezionale, mai ales asupra conținutului cranian. Fenomenele contuzive, comoționale, sau dilacerarea cerebrală sunt frecvent întâlnite și determină tulburări ale stării de conștiență (definitive sau pasagere), ale funcțiilor vitale sau nervoase. Este posibilă apariția comei de diferite

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Leziunile au același aspect ca și contuziile altor regiuni, iar din punct de vedere fiziopatologic consecințele pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de vedere fiziopatologic consecințele pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
precum și tulburări respiratorii interne (celulare), datorită intricării cu tulburări cardio-vasculare. Aceste manifestări sunt secundare leziunilor viscerale: rupturi de trahee sau bronhopulmonare, volete costale, revărsate sanguine sau aerice, rupturi de diafragm. Prognosticul vital este amenințat, de unde necesitatea asistenței respiratorii de urgență. traumatismele abdominale, de etiologii diferite determină modificări care sunt strâns legate de: consistența, forma și situația topografică a organelor abdominale, de prezența organelor cavitare, de starea de plenitudine a acestora, de starea peretelui abdominal (relaxare sau contractură), de presiunea intraabdominală, etc.

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
intestin subțire, colon etc.) care permite revărsarea conținutului în cavitatea peritoneală și instalarea peritonitei; 3. sindroame mixte de o gravitate deosebită, necesitând în toate cazurile tratament chirurgical de urgență. 12.2.3.2. Reacțiile generale din contuzii Sunt comune tuturor traumatismelor închise sau deschise și se pot manifesta imediat după accident, sub forma șocului traumatic, hemoragic sau mixt, fie sub forma unor sindroame post-traumatice tardive. Cauzele acestor manifestări sunt direct proporționale cu importanța pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
forma șocului traumatic, hemoragic sau mixt, fie sub forma unor sindroame post-traumatice tardive. Cauzele acestor manifestări sunt direct proporționale cu importanța pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată, ce determină hipovolemie și acumulări de substanțe toxice ca urmare a traumatismului și ischemiei. (vezi sindromul de strivire). O atenție deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
urgență. Pot exista de asemeni leziuni nervoase manifestate clinic prin sindrom de întrerupere, disociere sau iritație. 12.2.6. CONTUZII SUPERFICIALE ASPECTE ANATOMO CLINICE 12.2.6.1.Echimoza (vânătaia) Este cea mai simplă formă de contuzie superficială, produsă de traumatisme moderate. Acestea determină ruptura vaselor mici intradermice și subcutanate, iar sângele extravazat infiltrează țesutul celular subcutanat sau submucos, mai ales în regiuni cu țesut celular lax și bogat vascularizat (pleoape, scrot). Echimoza este considerată ca un hematom intradermic. La nivelul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
bază de craniu; echimoza brahială și pectorală în fracturile de col humeral descrisa de Hennequine; echimoza scrotală în fracturile de bazin etc. 12.2.6.2. Hematomul Reprezintă o acumulare de sânge în țesuturi sau organe produsă sub acțiunea unui traumatism, când se rup vase de calibru mai mare. El se constituie o dată cu ruptura vasculară și continuă să se dezvolte până când presiunea din hematom devine egală cu cea din vasele rupte. Uneori hematomul poate să apară după traumatisme minime sau chiar

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sub acțiunea unui traumatism, când se rup vase de calibru mai mare. El se constituie o dată cu ruptura vasculară și continuă să se dezvolte până când presiunea din hematom devine egală cu cea din vasele rupte. Uneori hematomul poate să apară după traumatisme minime sau chiar spontan, în special la pacienții care sunt sub tratament anticoagulant sau la cei care prezintă tulburări ale coagulării sanguine (hemofilie, insuficiență hepatică gravă, trombocitopenii etc.). Existența a numeroase cauze în etiologia hematomului ridică problema diagnosticului clinic și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cu senzația produsă de strivirea între degete a unui cheag de sânge. Ele trebuie diferențiate de crepitațiile osoase (aspre) sau cele din tenosinovite (amidonate). 2. Hematomul difuz (fig.12.2 ) este determinat de pătrunderea în țesuturi a sângelui extravazat în urma traumatismului, de-a lungul tecilor vasculare și nervoase, în interstițiile musculare. Sângele devine extrem de aderent în țesuturile înconjurătoare, astfel încât numai poate fi evacuat (ca în cel circumscris). Cantitatea de sânge acumulată poate fi uneori importantă (până la 2 litri în fracturile femurului

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
12.2) apare în imediata vecinătate a pediculului vascular care îl alimentează și care transmite în întreaga masă a acestuia pulsații sincrone cu pulsul; acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo clinică a hematomului (pentru detalii vezi „traumatismele vasculare”). 12.2.6.3. Seromul (colecția seroasă Morell-Lavallș) Este o acumulare de lichid serolimfatic cuprinsă între fața profundă a hipodermului și fascia de înveliș a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
3. Seromul (colecția seroasă Morell-Lavallș) Este o acumulare de lichid serolimfatic cuprinsă între fața profundă a hipodermului și fascia de înveliș a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul tegumentului, în acele regiuni unde exista aponevroze puternice. În aceste situații, apare o mișcare de forfecare a tegumentului pe plan subiacent. Violența cu care are loc forfecarea tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]