KorAP: Find »[drukola/base=trebuință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...198 >

4,948 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

largul lui? Cine, decât reformatorii cari au voit să 'ndrepteze datinele așezate de Domnii cei vechi și adunate în această privire în Regulament? Cine, decât inovatorii cari credeau a putea inventa o altă țară, cine decât cei ce au introdus trebuințe străine, legiuiri străine, mode străine, cine decât cei fără știință de carte și fără seriozitate morală s-au improvizat în stăpânitori ai acestei vechi și binecuvântate țări? Nu ne mai silească d. C. A. Rosetti a repeta crudele adevăruri despre

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
impuie legi a priori unui organism care 58 {EminescuOpXIII 59} nu poate trăi decât în conformitate cu legile lui înnăscute. Atunci se vor convinge tinerii că boala imigrării străinilor, boala simplificării muncii naționale, boala feneantismului sunt toate a se atribui ideilor și trebuințelor nesănătoase și disproporționate introduse în țară de minți semidocte, de barbari pospăiți. Și... mai știi?... poate vor deveni reacționari ca și noi, poate se vor convinge că un popor tânăr nici nu e în stare a fi altceva decât reacționar

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
despotismul, care nu îngăduie alte legături între oameni decât puținele care-i convin lui, [î]l silește pe fiecare de-a se restrânge în el însuși și de-a vedea numai de interese materiale. Luîndu-li-se cetățenilor orice patimă comună, orice trebuință mutuală, orice necesitate de-a se înțelege, orice ocazie de-a lucra împreună, [î]i zidește oarecum în viața privată. În societatea despotică, ca și în cea demagogică, omul prin sine însuși nu însemnează nimic, banul e totul. Banul devine

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
poporul în adâncul convingerilor sale o dă problemelor în materie. Nu acel om politic va fi însemnat, care va inventa și va combina sisteme nouă, ci acel care va rezuma și va pune în serviciul unei mari idei organice înclinările, trebuințele și aspirațiunile preexistente ale poporului său. Nu acel istoric va fi exact, carele în fraze pompoase va lăuda sau va batjocori întîmplările în trista și searbăda lor conexiune cauzală, ci acela care va căuta rațiunea de-a fi a acelor

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite. Dacă luăm aminte la stricăciunele pe cari le-au adus întregimei vieții noastre naționale emigrația tinerimii orășenești în străinătate, care nu ne aduce de-acolo în schimb decât o sumă de trebuințe costisitoare, uitarea de țară, stârpiciune intelectuală și o completă lipsă de interes pentru limba, literatura și istoria noastră, pentru tot ce ne deosebește în bine chiar de străini, cată să recunoaștem că era necesară o reacție care să ne emancipeze

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
și că am sacrificat multe din pozițiunile noastre esențiale chiar, atât ale punctului nostru de plecare, cât și ale propunerii Barrere, atunci, în dorința noastră de-a înlătura neîncrederea celorlalte puteri și de-a mântui cu agitația politică care fără trebuință s-a atârnat de cestiunea aceasta, am mers învederat până la acea margine delicată unde începe însăși sacrificarea drepturilor noastre, ba poate chiar dincolo de această margine. Cată îndealtmintrelea să așteptăm indicațiuni mai exacte asupra compromisului până a fi în stare de-

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
și apoi Dunărea inferioară, al cărei mal sudic este sârbesc și bulgar, nu aparține numai Romîniei! Dacă am voi să luăm în serios articolul "Romînului" am trebui să conchidem din el că românii ar avea eroica intenție să opună la trebuință o rezistență înarmată instituirei Comisiei Mixte și, deoarece este de prevăzut că propunerea franceză va fi acceptată de toate puterile, ar trebui să mai deducem că cei din București vor răspunde declarând război Europei. Aceasta negreșit că ar fi o

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
sunt și de-a nu le recunoaște acolo unde sunt în adevăr. Ele sunt în ignoranță, în cele patru clase primare erijate în om de stat; ele sunt în lipsa de probitate, în lipsa de creștere și de cultură; în contractarea de trebuințe străine, pe cari inepția de-a munci nu le poate satisface decât recurgând la mijloace maloneste și la șarlatanerie politică. Acestea sunt relele ce trebuiesc combătute, nu legea electorală ori numirea magistraților de cătră guvernul regelui. Și, daca organele roșii

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
le aveam în Ardeal au căzut [în] desuetudine și nu le mai putem exercita. În adevăr, aveam dreptul de-a sfinți în București pe mitropolitul arhidiecezei Ardealului și a-l delega pe el ca să sfințească episcopii sufragani îți erau de trebuință. Aceasta pretutindenea sub coroana Sf. Ștefan, unde trăiau români. Oare dac - am îndrăzni să. facem una ca aceasta, conform și intereselor și dreptului nostru, constatat prin zeci de acte publice, cine ne-ar îngădui? Domnii Țării Românești au dreptul suveran

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
prin o împrejurare care nu atârnă de la noi, prin schimbarea situației politice a poporului românesc din Ardeal și Țara Ungurească. Ceea ce ar fi de dorit dar e ca raporturile între România și Ardeal să fie cele din trecut. În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindenea: același port la Sătmar ca și-n Moldova. De aci se esplică de ce în toate orașele din România există câte o anume stradă de Brașoveni, de oameni ce debitau marfă ardelenească

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
românesc și, oricât e despărțit prin politică, istorie și configurația brazdei ce-o locuiește, să aibă libertatea de-a se dezvolta în 110 {EminescuOpXIII 111} direcția ce i-a prescris-o Dumnezeu, dîndu-i aceeași limbă, aceleași datine, același port, aceleași trebuințe fizice și morale c-un cuvânt. Poate că spiritelor conducătoare din Viena le-ar zâmbi o asemenea perspectivă. A ne cuceri prin propria noastră naționalitate, prin propriul nostru principiu de existență, a face din țăranul Dunării tributarul țăranului din Carpați

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
avea dreptate admirând natura democrației române. Democrată la dări, arhiaristocratică la lefuri. Aci unul ia drept leafă de la națiune, numai pentru că aplică abecedarul, ceea ce Filipescu - vulpe abia o fi avut ca venit de pe moșiile sale strămoșești; iar noua aristocrație are trebuințe înzecit de mari, pe cari le împlinește din banul public, decât aristocrația veche, ale cării trebuințe apelau la averea proprie, iar nu la buget. [6 mai 1882] ["ÎN ȘEDINȚA DE VINERI A CAMEREI"] În ședința de vineri a Camerei d.

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
leafă de la națiune, numai pentru că aplică abecedarul, ceea ce Filipescu - vulpe abia o fi avut ca venit de pe moșiile sale strămoșești; iar noua aristocrație are trebuințe înzecit de mari, pe cari le împlinește din banul public, decât aristocrația veche, ale cării trebuințe apelau la averea proprie, iar nu la buget. [6 mai 1882] ["ÎN ȘEDINȚA DE VINERI A CAMEREI"] În ședința de vineri a Camerei d. M. Cogălniceanu a prezentat petițiunile mai multor sate din județele Ilfov și Vlașca, prin cari acestea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
prin concurență producțiunea indigenă pe cât existase. Sute de funcții ad-hoc s-au creat pentru toți nobilii venetici și feneantismul, adesea malonestitatea, era privită ca un titlu de-a aspira la retribuțiuni din casa statului. Îndată însă ce, prin introducerea de trebuințe străine și prin concurența negoțului, se stinge varietatea ocupațiunilor la un popor cât de primitiv, el e redus întreg la rolul de salahor, de lucrător cu ziua, care trăiește de la mână la gură. Aceasta a fost cauza nemulțumirilor populației, a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
treaba noastră de-a da guvernului englez un sfat pe care nu ni-l cere și de-a esprima o opinie care - ar putea să displacă la Londra. În definitiv, daca puterile occidentale, după ce se vor fi înțeles, vor avea trebuință de adeziunea Europei pentru a stabili o situație normală în Egipet și a aduce un acord durabil între puteri, atunci, însă numai atunci, cestiunea va putea fi tranșată de Germania. C-un cuvînt: faceți voi ce vă place, nu zic

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
ci și ca jicnitoare libertății Dunării și deci comerciului puterilor occidentale. Deosebire în această privință nu e și nu poate fi. Cât pentru revizuirea Constituțiunii în vedere d' a schimba titlul ce se dă suveranului, toată țara știe că nici o trebuință nu este. Cuvântul "Domn", cum s-a explicat în Parlamentul român, însemnează suveran, deci nu numai principe, ci și rege și împărat. Deci întru nimic proclamarea Regatului român nu motivează o revizuire a Constituțiunii. Într-un cuvânt, nu e pîn

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
milioane, din care cel puțin 90 la sută s-ar dovedi c-au fost consumate de transport. Unde mai punem că înlesnirea de a introduce articole străine de lux naște într-o societate primitivă cum e a noastră pofte și trebuințe cu totul disproporționate cu puterea ei [de] producere și că, atunci când această din urmă nu ajunge pentru a acoperi trebuințele nouă, se atacă capitalul strămoșesc, trec moșiile în mâna străinilor sau se încarcă cu sarcini ipotecare, scăzîndu-se astfel însuși capitalul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
că înlesnirea de a introduce articole străine de lux naște într-o societate primitivă cum e a noastră pofte și trebuințe cu totul disproporționate cu puterea ei [de] producere și că, atunci când această din urmă nu ajunge pentru a acoperi trebuințele nouă, se atacă capitalul strămoșesc, trec moșiile în mâna străinilor sau se încarcă cu sarcini ipotecare, scăzîndu-se astfel însuși capitalul fix al poporului. Dacă însă produsele importate sunt în stare a altera atât de mult gusturile și trebuințele oamenilor încît

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a acoperi trebuințele nouă, se atacă capitalul strămoșesc, trec moșiile în mâna străinilor sau se încarcă cu sarcini ipotecare, scăzîndu-se astfel însuși capitalul fix al poporului. Dacă însă produsele importate sunt în stare a altera atât de mult gusturile și trebuințele oamenilor încît toți acei industriași cari le satisfăceau în trecut să nu mai fie în stare a concura cu marfa străină, să nu aibă timpul necesar a se deprinde cu satisfacerea nouălor trebuințe și să fie reduși a nu mai

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a altera atât de mult gusturile și trebuințele oamenilor încît toți acei industriași cari le satisfăceau în trecut să nu mai fie în stare a concura cu marfa străină, să nu aibă timpul necesar a se deprinde cu satisfacerea nouălor trebuințe și să fie reduși a nu mai avea de lucru - atunci serii întregi de industriași cu meserii anticuate ajung la sărăcie și sarcina socială de-a suporta clase devenite fără vina lor improductive se numără asemenea între pagube. Nu mai

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
zadarnice. Pentru o țară agricolă cheltuielele de transport rămân darea cea mai oneroasă și au efectul de-a secătui din ce-n ce productivitatea brazdei, a reduce pe om la rolul de salahor agricol, a înmulți castele improductive, a spori trebuințele în disproporție cu puterea de producere, a răspândi inepția economică și intelectuală, a mări sărăcia și corupțiunea. Înființarea treptată a industriei suprimă de sine cheltuielile de transport sau le reduce la puțin. Industria dă totodată ocazia fiecărui individ de-a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
clase privilegiate, din român un sclav al lor. Adunături de rase degenerate, cari coboară zi cu zi mai jos pe scara organică, până ajung a se îngropa ca cânii și ca maimuțele, acestea domnesc asupra poporului românesc; pentru a plăti trebuințele lor, lenea, inepția economică și sterilitatea lor intelectuală, poporul românesc se scoate la mezat și se închiriază, asemenea catârilor și cailor de birjă, cu luna și cu ziua. [3 august 1882] 157 {EminescuOpXIII 158} ["D. C. A. ROSETTI E, SE

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cu mintea sa proprie, le automorfizează, precum ar zice Herbert Spencer, adică le dă forma pe care-o pricepe el. E cu neputință ca o generație stricată de demagogi în cap cu d. C. A. Rosetti să mai judece clar trebuințele obștești. Singurul rezultat este convingerea că întregul sistem demagogic e cu totul steril; o altă convingere, că deosebirea dintre oameni cată a se stabili pe grade, capacitate de muncă și de adevăr, trebuie să prinză rădăcini pentru a sanifica spiritul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
de un cer mai ospitalier! Această ticăloșie adâncă în care zace țara de atâta vreme nu împiedică întru nimic pe miniștrii Maiestății Sale de a se duce pe la băi sau prin vilegiaturi de luni întregi. Prețioasa d-lor sănătate are trebuința de cele mai mari îngrijiri. Daca perceptorii esecută fără milă și fără lege, atât mai rău pentru aceia cari nu-și plătesc dările! Regatul se ține cu cheltuială; trebuiesc lefuri mari și diurne încă și mai mari miniștrilor și deputaților

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Bastiat; din ele se va vedea în numele căror idei politice se cere liberul - schimb. Schimbul e un drept natural ca și proprietatea. Orice cetățean care-a creat un produs trebuie să aibă opțiunea sau de a-l aplica imediat să trebuință sa sau de a-l ceda oricui de pe suprafața pământului care consimte a-i da în schimb obiectul dorințelor sale; a-l priva de această facultate când nu face un uz contrar ordinei publice și bunelor moravuri, numai pentru a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]