40,073 matches
-
cenușii lungi până la pământ și barba deasă trecând dincolo de brâu, cu sprâncene dese și stufoase acoperindu-i aproape privirea, se sprijină cu dreapta-n spadă și cu mâna stângă dusă streașină la ochi, pare a se uita În zări către trecut, acolo unde amintiri aproape șterse se ascund În negura veacurilor trecute. Câinele uriaș, lățos, cu blana verde, stă așezat cuminte la picioarele stăpânului său așteptând poate un ultim ordin pentru a se năpusti amarnic Într-o ultimă luptă, Într-o
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
năpusti amarnic Într-o ultimă luptă, Într-o ultimă bătălie. Dar ecoul luptelor s-a stins. Timpul a trecut și totul s-a schimbat! Au fost războaie, vremuri de glorie și vremuri de restriște. Popoare si neamuri au trecut dinspre trecut spre viitor, au venit pe lume și s-au petrecut din lume generații, iar colțul de rai unde i-a Încremenit Dumnezeu pe voevodul de piatră și câinele său a trecut În stăpânirea când a unui crai, cînd al altuia
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
aur peste țărâna celor ce s-au petrecut pe alte tărâmuri, Într-u pomenirea lor, peste lutul din care am venit și noi și ei și unde ne-om Întoarce noi si ai nostri ca să-i Întâlnim acolo iară, unde trecutul se amestecă cu viitorul și unde nu mai e nici timp și nici spațiu. Acuma eu de o bărdacă bani n-am avut, dar de o sticluță tot m-am Învrednicit, fiindcă omul dacă poate, apoi musai că trebuie să
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
butuc de vie din Europa. Și dacă-i din Europa, apoi musai că-i și din lume. Am stat jos pe o bancă la umbra bolților vechiului castel și Înpreună cu nevasta am Închinat din vinul chihlimbariu al castelanului, pentru trecut și cei ce s-au pierdut În negura lui, pentru noi cei de acum, pentru cei ce de-abea acum pătrund În lume și n-am uitat să turnăm primul strop de vin pe dala rece, pentru cei ce au fost
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
am fost certați, de cuvintele cu care ne-au supărat, ca să incepem din nou a-i urî; ne aduc aminte de păcatele trupești pe care le-am făcut, de fetele care ne-au smintit, de beții și alte răutăți din trecut, îmboldindu-ne voința să cădem în aceleași păcate de care cu greu ne-am izbăvit. 7. Dinlăuntru, adică din inimă, ne ispitesc vrăjmașii cei nevăzuți cu toate patimile care stăpânesc inima, precum: mânia, răutatea, pofta, răzbunarea, împietrirea, zavistia, mândria și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
este o afirmare a stărilor specifice atmosferei socialiste. Povestirile proiectează miniaturale istorii umane pierdute În istoria lumii. Remarcabilă este, pentru ochiul lectorului, coper-ta volumului, pictând În tonuri vii, jucăușe, o si-luetă feminină abstractă. Acest tablou reiterează universuri uitate În trecut, topite În tonuri de alb, verde vibrant și un galben Îndulcit. O stare de bine transpare Încă din debut. Într-un contrast frapant, substanța cărții surprinde cititorul Într-o tranziție spre un alt plan afectiv decât cel evocat prin copertă
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
coarde duble. În perioada medievală, exista o întreagă familie de chitări maure, de diferite dimensiuni. În ziua de astăzi, întrebuințarea instrumentului kwitra s-a redus considerabil, el nefiind cunoscut decât în unele orchestre algeriene. În Tunisia a fost folosit în trecut, actualmente fiind total ignorat. Nu a fost folosit niciodată în orchestrele marocane. Este în schimb reprezentat într-o celebră miniatură din colecția Cantigas de Santa Maria, în care sunt înfățișați doi instrumentiști cântând împreună, unul fiind arab, iar celălalt creștin
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ce își răspund, preluând unul de la altul frazele melodice. Muzica bazată pe pricipiul antifoniei se regăsește și în repertoriile populațiilor beduine din Peninsula Arabică. Un aspect foarte important în relevarea tehnicii antifonice este amplasamentul muzicienilor în timpul cântării. Mai ales în trecut, grupurile de interpreți erau dispuse față în față, în acest fel subliniindu-se încă o dată existența acestui principiu antifonic. Cele două grupuri dialogau în cadrul muzicii și amplasamentul față în față favoriza acest dialog. Există cazuri în care fiecare latură a
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
este eliberată de toate valențele sale, ci trebuie să se înscrie în estetica și în contextul muzical general al lucrării. Totuși, aceste considerații legate de înscrierea improvizației în cercul muzical al respectivei lucrări au fost de multe ori neglijate în trecut, motivele fiind dintre cele mai diverse : interpreți de o mai slabă factură profesională, influențe muzical-culturale externe, transmiterea orală a repertoriilor - bazată deci pe memoria colectivă și nu pe documente scrise, precum și tendința quasi-generală a muzicienilor de a se adapta cerințelor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
sunt atât de diferite, încât cu greu pot fi recunoscute chiar și de către un muzician avizat. Putem să ne imaginăm doar - din lipsă de materiale sonore anterioare - că aceste modificări și evoluții ale repertoriilor arabo-andaluze s-au petrecut și în trecut și deci, este practic imposibil să avem o idee clară asupra aspectelor performative și interpretative existente în Evul Mediu în Al Andalus. Tehnici și tipologii ale improvizației Lipsa unui sistem de notație și a mijloacelor de înregistrare magnetică până la începutul
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
e Întrebarea, la care, pentru a răspunde, autorul recurge la o analogie sugestivă, care justifică și titlul romanului. Apărută la Editura Cathisma În 2012, cartea lui Savatie Baștovoi, având ca subtitlu „Amintiri dintr-o copilărie ateistă”, propune o incursiune În trecutul sovietic și, implicit, În nihilismul unei societăți controversate, fără reper. Pledând pentru scrisul autobiografic, romancierul Își dezvăluie concepția despre credință, artă, dragoste, cultură, dar și viziunea asupra influenței contextului istoric, pe măsură ce rememorează Întâmplări dintr-o copilărie marcată de un tată
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
privită prin ochii lui și realitatea ei. Narațiunea are ca punct de plecare sosirea personajului la Aeroportul Otopeni pentru a asista, și acesta este cuvântul potrivit, la Înmormântarea mamei sale. Desigur, acest eveniment nefast prilejuiește o serie de incursiuni În trecut, marcate sub forma flashback-ului, pentru a analiza relația mamă-fiu. Astfel, sunt trecute În revistă și discutate principalele etape ce decurg din situația unui copil a cărui mama decide să se mute În altă țară, lăsându-l pe acesta În
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
atenție Încordată asupra clipei, asupra sensului ei, generat de raportarea fără odihnă la realitatea revelată a morții. Poeziile din Sora mea de dincolo sunt expresia acestei atenții Încordate asupra clipei trecute și asupra celei prezente, degrabă lunecând, și ea, spre trecut. Versurile rodesc dintr-o spiritualitate discretă, care angajează viața și În care este prezent Dumnezeu. Sunt o coborâre În abis a poetei, căci Ileana Mălăncioiu nu caută deasupra rostul, nu Îl caută dincolo, ci Îl ia din sine. Astfel, poezia
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
a timpului trecut, a clipei căreia Îi este simțit din plin prețul. Cu rădăcini În Sfântul Apostol Pavel, răscumpărarea are rol crucial În mântuirea pe care poeta o Întrevede, o intuiește și o speră. Scrisul creează o legătură tămăduitoare Între trecut și prezent. Mai mult, scriind, sora de aici Își păstrează vie sensibilitatea la nevoile surorii de dincolo (Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul, În poeziile care
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
pe care Danny se hotărâște să Îl Îngrijească nu e altceva decât reminiscența unui timp din care personajul a fost expulzat odată cu moartea bunicii și exilarea bunicului Într-un sanatoriu pentru bătrâni, e așadar, singura ființa care Îl leagă de trecut, singurul pe care Îl poate controla și de care se atașează aproape inconștient. Porcul e un roman ce devoalează traumele, dar și momentele minunate ale adolescenței privite din perspectiva unui băiat aflat În pragul maturizării, care se confruntă cu indiferența
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
În vechea curte și luând decizia de a se Îngriji de porcul rămas. Din spațiu compensatoriu al indiferenței familiei, casa bunicilor se transformă Într-o adevărată obsesie pentru adolescentul timid și Încă nesigur, iar scroafa e singura sa legătură cu trecutul, un simbol al acestuia. Romanul debutează cu moartea bunicii („scroafa a fost cea care l-a trezit pe bunicul În dimineața când a murit Buni. Guița În grădină.”) și cu imaginea bunicului ce Încearcă să nege posibilitatea unei tragedii. Acesta
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
acest fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte spații
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
securității epocii lui Ceaușescu, Încât orice Întâmplare ce le succede este privită ca o reminiscență a tulburării psihice de neuitat („...sunt și ei de părere că e de ajuns să te ocupi suficient de temeinic de actualitate pentru a radia trecutul. N-aș avea nimic Împotrivă dacă rețeta ar fi norocoasă. Dar nu-i. Experiența m-a Învățat că lucrurile stau pe dos”), iar orice amintire anterioară experienței regimului - un semnal de alarmă anunțând suferința ce va urma („Ceea ce a existat
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
bănuia de spionaj, de complicitate cu cei doi anchetatori care o abordaseră. Ultima apariție a cămășii se face sub forma unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve ale trecutului și-l „Împing la paroxism pe temeiul prezentului”. Fuga din cercul lor este imposibilă. „O piesă vestimentară Întâlnită În tren decide asupra stațiilor din capul meu.” Urmările vieții pe care a dus-o mai bine de treizeci de ani În
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
așa-zisul sentiment de libertate și de continua vânătoare după bani. Romanul lui Kurkov, Prieten drag, tovarăș al răpostului se face remarcat printr-o undă de nostalgie pe care o resimte protagonistul, Tolia, față de era sovietică și față de evenimentele din trecutul său precum iubirea, repede consumată, față de soția care l-a părăsit pe fondul unei existențe lipsite. Depresiv de fel, trăiește singuratic Încercând să Își găsească locul În viață prin cafenele și prin băutură, nefiind atras de nimic altceva decât de
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
o mărturisire a prieteniei ce dobândește un caracter inițiatic pe de-o parte și salvator pe de alta. Structurat original, romanul Toate bufnițele se bucură de o scriitură mizând pe efectul vizual, abundentă În paralelisme structurale și simboluri. Întoarcerea spre trecut a lui Emil, prin intermediul unui caiet de memorii, scris la maturitate, cu Întâmplări consumate În mare parte pe fundalul epocii comuniste, se prezintă ca o paralelă individuală, pe care Luci - copilul, apoi adolescentul, o trăiește prin intermediul unei prime lecturi. Cealaltă
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
la răscrucea dintre istoriile personale și istoria mare, omul nu aparține În Întregime lui Însuși la fel cum nu poate fi pe deplin absorbit de contextul În care se află. El ființează astfel fie sub semnul unei calme Împăcări Între trecut și prezent, Între sine și ceilalți, fie sub semnul unui proces antagonic care Îi face imposibilă apartenența la un popor, o colectivitate, o familie, obligându-l să construiască un echilibru fragil, să-și retrăiască permanent temerile și Înstrăinarea căutând o
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
și această alegere va dicta felul cum va fi judecat pentru tot restul zilelor sale. Și, mai mult, trebuie ca aceste momente semnificative să fi fost trăite de aceeași parte a baricadei istorice sau geografice cu cei care te Înconjoară.” Trecutul protagonistului este scindat Între amintirile despre țara natală sfâșiată de război, subjugată puterilor străine și cele existente În țara de adopție (Franța) de unde proveneau strămoșii săi, dar pe care tânărul refugiat nu o poate „recunoaște” și nici asuma ca fiind
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
refuzului de a pleca alături de soldații SS ce a culminat prin abandonarea celui mai bun prieten, Ștefan. Realitatea exodului spre Occident, Înspre proiecția utopică a țării de „lapte și miere”, senzația de alienare resimțită odată ajuns În Franța, spectrele unui trecut mult prea viu și ale unor decizii traumatizante sunt mult prea proaspete pentru a fi numite astfel și devin motive care anticipează și explică natura relației sale cu Suzanne. Cei doi au o legătură simbiotică, oferindu-și reciproc mijloacele pseudouitării
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]