2,389 matches
-
ar fi degenerat în constituirea unui caracter anal, poate chiar a unei nevroze obsesionale, cu întregul său cortegiu de mecanisme de apărare mai rigide, între care formațiunea reacțională. În articolul său „Caracter și erotism anal” (1908a/1974), Freud menționează o trilogie observată regulat la aceste persoane, care sunt ordonate, econome și încăpățânate: „Ele par să fi făcut parte din rândul acelor copii care nu vor să-și golească intestinele când sunt puși pe oliță, pentru că încearcă o plăcere suplimentară în timpul defecației
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
expresiilor metaforice, pastișează formula umoristică urmuziană. Textele subminează ordinea lumii burgheze, înlocuind-o cu un univers absurd și bizar. Personaje-marionetă, descinse din omul-robot integralist, trăiesc „sub zodie citadină”, în civilizația industrială de inspirație futuristă, în Răzbunarea lui Papufili sau în „trilogia” Supraamericanul, din care a publicat fragmente: Omul expresie, Avatarurile lui Abraam Texas și Miss Doly and Partner. Bunăoară, Puk Taylor, „omul expresie”, servește de „album rotativ”, inspirator de imagini sau, într-o ipostază mai subtilă, de „creator de stări sufletești
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
cu sine și cu lumea. Perspectiva de abordare este a mitului modern al seducătorului; cele două cărți sunt de fapt componente ale unei macrotrilogii, Don Juan, a cărei ultimă parte este nu un roman, ci, la rândul ei, o masivă trilogie, Amfitrion (1994), formată din volumele Demonii mărunți, Procuratorii și Alberta. Deși întâmpinat de critică cu o ciudată reticență, Amfitrion este o întreprindere vastă, vădind o ambiție artistică temerară, un pariu cu miză enormă, în mare parte câștigat, o operă care
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
răspunde criticilor aduse sistemului său. În anii războiului, publică ultima culegere de versuri, antumă, Nebănuitele trepte (1943) și piesa de teatru Arca lui Noe (1944). Apar de asemenea scrierile filosofice, care conțin expunerea sistemului speculativ al lui B., grupate în Trilogia cunoașterii (1943), Trilogia culturii (1944) și Trilogia valorilor (1946). Îndepărtat din învățământul universitar în 1948, este angajat ca bibliotecar la Biblioteca din Cluj a Academiei Republicii Populare Române (din 1954, director adjunct), cercetător științific la Institutul de Istorie și Filosofie
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
sistemului său. În anii războiului, publică ultima culegere de versuri, antumă, Nebănuitele trepte (1943) și piesa de teatru Arca lui Noe (1944). Apar de asemenea scrierile filosofice, care conțin expunerea sistemului speculativ al lui B., grupate în Trilogia cunoașterii (1943), Trilogia culturii (1944) și Trilogia valorilor (1946). Îndepărtat din învățământul universitar în 1948, este angajat ca bibliotecar la Biblioteca din Cluj a Academiei Republicii Populare Române (din 1954, director adjunct), cercetător științific la Institutul de Istorie și Filosofie (1949-1953) și apoi
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
războiului, publică ultima culegere de versuri, antumă, Nebănuitele trepte (1943) și piesa de teatru Arca lui Noe (1944). Apar de asemenea scrierile filosofice, care conțin expunerea sistemului speculativ al lui B., grupate în Trilogia cunoașterii (1943), Trilogia culturii (1944) și Trilogia valorilor (1946). Îndepărtat din învățământul universitar în 1948, este angajat ca bibliotecar la Biblioteca din Cluj a Academiei Republicii Populare Române (din 1954, director adjunct), cercetător științific la Institutul de Istorie și Filosofie (1949-1953) și apoi pe lângă Secția de istorie
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
încrederii lui în puterile rațiunii. Orientarea aceasta a gândirii europene autorul o anunță în Eonul dogmatic. Cu acest volum, inaugurează șirul lucrărilor care se vor aduna succesiv, câte trei, spre a clădi sistemul său filosofic original. Astfel, pe lângă Eonul dogmatic, Trilogia cunoașterii va cuprinde Cunoașterea luciferică (1933) și Cenzura transcendentă (1934), iar Trilogia culturii va fi alcătuită din Orizont și stil (1936), Spațiul mioritic (1936) și Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
anunță în Eonul dogmatic. Cu acest volum, inaugurează șirul lucrărilor care se vor aduna succesiv, câte trei, spre a clădi sistemul său filosofic original. Astfel, pe lângă Eonul dogmatic, Trilogia cunoașterii va cuprinde Cunoașterea luciferică (1933) și Cenzura transcendentă (1934), iar Trilogia culturii va fi alcătuită din Orizont și stil (1936), Spațiul mioritic (1936) și Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie și spirit (1942) vor
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
va fi alcătuită din Orizont și stil (1936), Spațiul mioritic (1936) și Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie și spirit (1942) vor constitui Trilogia valorilor. Cheia de boltă a acestei ambițioase construcții, care trebuia să se încheie cu o Trilogie cosmologică (nerealizată), o dădea volumul Diferențialele divine. Gândirea lui B. se mișcă în interiorul curentului „filosofiei existenței” (Lebensphilosophie), cu o priză deosebită asupra spiritelor la
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie și spirit (1942) vor constitui Trilogia valorilor. Cheia de boltă a acestei ambițioase construcții, care trebuia să se încheie cu o Trilogie cosmologică (nerealizată), o dădea volumul Diferențialele divine. Gândirea lui B. se mișcă în interiorul curentului „filosofiei existenței” (Lebensphilosophie), cu o priză deosebită asupra spiritelor la începutul secolului al XX-lea, epocă de războaie și revoluții, înclinată a face din „viață”, tocmai
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și fac metafizica, arta, crearea de mituri, religia, mistica, ba, după B., chiar și știința, atunci când părăsește planul strict constatativ și lansează teorii (Cunoașterea luciferică). Pe calea „minus-cunoașterii” creatoare, omul nu epuizează niciodată „misterele”, ci le „deschide” și le „variază”. Trilogia culturii sugerează ori chiar numește căile prin care se realizează aceasta. Acolo unde Frobenius sau Spengler căutaseră un numitor stilistic comun în determinantul spațial, autorul român elimină orice factor fizic, interiorizează totul și imaginează niște „coordonate abisale”, care ar dubla
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
București, 1939; Diferențialele divine, București, 1940; Despre gândirea magică, București, 1941; ed. pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1992; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, I-II, Sibiu, 1942; Religie și spirit, Sibiu, 1942; Știință și creație, Sibiu, 1942; Nebănuitele trepte, Sibiu, 1943; Trilogia cunoașterii, București, 1943; ed. 2, București, 1993; Arca lui Noe, Sibiu, 1944; Trilogia culturii, București, 1944; ed. 2, București, 1994; Discobolul, București, 1945; Trilogia valorilor, București, 1946; ed. 2, București, 1996; Despre conștiința filosofică, I-II, Cluj, 1947; ed. 2
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1992; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, I-II, Sibiu, 1942; Religie și spirit, Sibiu, 1942; Știință și creație, Sibiu, 1942; Nebănuitele trepte, Sibiu, 1943; Trilogia cunoașterii, București, 1943; ed. 2, București, 1993; Arca lui Noe, Sibiu, 1944; Trilogia culturii, București, 1944; ed. 2, București, 1994; Discobolul, București, 1945; Trilogia valorilor, București, 1946; ed. 2, București, 1996; Despre conștiința filosofică, I-II, Cluj, 1947; ed. 2, îngr. Dorli Blaga și I. Maxim, pref. H. Wald, Timișoara, 1974; Poezii, îngr
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Sibiu, 1942; Religie și spirit, Sibiu, 1942; Știință și creație, Sibiu, 1942; Nebănuitele trepte, Sibiu, 1943; Trilogia cunoașterii, București, 1943; ed. 2, București, 1993; Arca lui Noe, Sibiu, 1944; Trilogia culturii, București, 1944; ed. 2, București, 1994; Discobolul, București, 1945; Trilogia valorilor, București, 1946; ed. 2, București, 1996; Despre conștiința filosofică, I-II, Cluj, 1947; ed. 2, îngr. Dorli Blaga și I. Maxim, pref. H. Wald, Timișoara, 1974; Poezii, îngr. și pref. G. Ivașcu, București, 1962; Hronicul și cântecul vârstelor, îngr
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995; Poemele luminii - Lysets digte - Poèmes de la lumière - I carmi della luce, ed. plurilingvă, tr. Povl Skarup, Titus Barbulesco, Eugen Lozovan, pref. Eugen Lozovan, Aalborg (Danemarca), 1996; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Jean Poncet, București, 1997; Trilogia cosmologică, București, 1997; Corespondență de familie, îngr. Dorli Blaga, București, 2000. Vasile Băncilă - Lucian Blaga. Corepsondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001. Antologii: Antologie de poezie populară, îngr. G. Ivașcu, București, 1966. Traduceri: H. Marti, Intermezzo românesc, București, 1930; J. W
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
textului. În integrala traducerilor din Les Fleurs du mal - Florile răului, B. e prezent cu patruzeci și cinci din cincizeci de „variante” posibile, bilanț notabil. Poetul surprinde, în fine, cu un sisific proiect, angajând, în ultima parte a vieții, tălmăcirea trilogiei lui Dante; aborda Divina Commedia fără o inițiere specială, fără o pregătire „de școală”, în termenii lui N. Iorga, altfel întâiul în a-i consacra reușita, într-o prefață, publicată anticipat, la Infernul. Plecând de la versiunea franceză a lui Lammenais
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
ediție critică îngrijită de Perpessicius. Cu o mică poticneală la prefață, care și-a atras severe critici, volumul a intrat totuși în marșul solemn al celorlalte spre nemurire (...). Alt eveniment: Camil Petrescu și-a îmbogățit cariera de romancier cu marea trilogie istorică închinată lui Bălcescu și primul tom a și apărut sub titlul Un om între oameni (...). Se discută în chip foarte viu pentru și contra formulelor artistice folosite și uneori născocite de autor; unii critici literari amenință chiar că vor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Spectator”, „Universul literar”, „Fapta” ș.a. După 1945, B., care intrase în Partidul Comunist, lucrează la Direcția Generală CFR, este redactor la „Munca CFR” și scrie frecvent la „Lupta CFR”. În 1947, apare volumul Oameni la pândă, prima parte a unei trilogii cu același titlu. Consacrat astfel, colaborează la „Scânteia tineretului”, „Lumea”, „Revista literară”, „Scânteia”, „Flacăra”, „Viața Capitalei”, „Gazeta literară” și e ales în 1949 în primul birou al Uniunii Scritorilor. Ulterior cade în dizgrație și lucrează ca secretar literar la Teatrul
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
fluviului și, totodată, în propria memorie. Versurile rețin prin contrastul dintre elanurile vitaliste și notele melancolic-meditative. Orientarea spre proza de analiză, predominantă în etapa uceniciei literare a lui B., va fi în cele din urmă părăsită. Conceput inițial ca o trilogie, apoi ca un ciclu în patru volume, Oameni la pândă zugrăvește viața unui sat mehedințean între cele două războaie mondiale. În centrul acțiunii primului volum, finalmente intitulat Morarul, se află concurența dintre proprietarii a două mori, una de apă, cealaltă
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
de februarie și în scenariul radiofonic Omul cu două suflete. Clișeele epocii - „dușmanul de clasă”, „omul vechi”, „ilegalistul” - sunt prezente, însă uneori sunt atenuate de umorul, acuratețea stilului, verismul cadrului și cursivitatea dialogului. În romanul Pelagră, partea a doua a trilogiei Oameni la pândă, ce urmărește a fi o frescă a satului românesc interbelic, tendenționismul subzistă, mai ales în construcția personajului principal, același Simeon Armașu, acum complet metamorfozat într-un arivist fără scrupule. Și inginerul Andrei Moga, din Reptila, este tentat
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
satului își vor trimite însemnele în scenariile cosmice ale poeziei și, prin proiectarea către început de lume a datelor realității, se vor reflecta în dramaturgia sa. Structurile aceleiași culturi „minore” se vor evidenția în „matricea stilistică” și „categoriile abisale” din Trilogia culturii, în studiile Gândirea magică, Știință și religie și altele. Cu probe convingătoare, B. argumentează că, în activitatea diplomatică, la Varșovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona, Lucian Blaga și-a afirmat strălucit personalitatea, conștiința profesională. SCRIERI: G. Călinescu. Eseu despre etapele
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
echipe de vinovați”, zone de lumpen burlesc, mușcător și înduioșător la rigoare, iar peste toți și toate, un Ceaușescu de carnaval al deriziunii - iată notele acestui volum. Dar Te pup în fund, Conducător iubit era doar prima parte dintr-o trilogie (Bătălia de la Armaghedon), urmarea fiind Cei șapte regi ai orașului București (1998; Premiul Academiei Române), roman tipic pentru relația de continuitate/adversitate dintre textualismul optzecist, ludic-detașat și parodic, și nouăzecismul oscilând între dezabuzare și jubilație. Din păcate, pe cât de frumos și
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
roman, adică o meditație asupra literaturii, prin care B. participă la una din tendințele europene dominante ale vremii. Acest aspect dobândește noi valențe în Ucenicul neascultător (1977; Premiul „Ion Creangă” al Academiei), prezentat la apariție ca prim volum al unei trilogii. Reapar aici „scribii” la mai multe niveluri, care înregistrează fapte și le transcriu. Personajul principal, Naum Capdeaur, consemnează povestea celor din jurul său, fiind la rândul lui observat de ei. Romanul este, în parte, acela al formării unui scriitor ca „ucenic
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
când cu vină / și vechi iubiri mă ceartă de la porți / și eu mai duc un cerc peste tulpină / și greu mă recunosc întâii morți.” Un liber albatros (1978) aduce o schimbare a discursului poetic, dar adevărata schimbare e relevantă în trilogia Nu cer iertare (1981-1985). Discursul rafinat calofil din primele volume e înlocuit de cel al străzii, deseori de o expresivitate orală excesivă. Resortul dramatic dă semne de oboseală și poetul sesizează riscul unei excesive folosiri. Nu cer iertare și Bună
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
I-III, 1938-1939), B. s-a documentat îndelung, studiind istoria Japoniei după documentele oferite de universitățile din Tokio și Waseda, de muzeele din Tokio și Ako, precum și după informațiile pe care i le-au dat urmașii unei familii de samurai. Trilogia care a rezultat se sprijină pe o construcție epică aproape impecabilă, în cadrele și convențiile romanului istoric. Este urmărită astfel istoria unei familii de nobili daimyo, care, în secolele XVII-XVIII, trece prin confruntări, narațiunea luând frecvent întorsături de basm. Nobilul
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]