2,711 matches
-
cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa scapă de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia - 2010 N.A. - Prezenta
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
trufia erau cu adevărat imbold în tot ceea ce făceau”. (ibid. 94) Chiar dacă erau urmașii seminției după Moise, faptele lui spirituale nu le-au urmat mai marii nației, ba mai mult au împilat poporul cu măsuri aspre, cu jug greu, cu truda apăsătoare a sutelor de porunci, în timp ce ei se înfoiau ca fazanii în ciucurii lor împăunați, încâlcindu-se fiecare în umbra celuilalt în îmbulzeala de a fi primul la primit osanale sau a se așeza în locul atât de râvnit al ospețelor
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
să mă cunoască lumea, așa cum eu, o fac să mă-nțeleagă, am printre degete, mizeria ce de la bani se trage, i-am numărat și azi și ieri, de-o săptămâna bună, sunt obosit, extenuat și mi-e deajuns de-atâta truda. M-am săturat să mi se spună, ca-n altă lume e mai bine, nu va-nțeleg, chiar de-aș putea, de ce, uitați-vă la mine, sunt frânt și obosit, nici nu miros prea bine și nici nu cred că
ILUZIONISTUL... de COSTI POP în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350739_a_352068]
-
gene sfredelește pănă se aprind călcâiele. Viața fiecăruia dintre noi este un roman. Suma romanelor noastre rămâne în istorie. Cerne vântul vremii și ce rezistă ajunge dovada existenței noastre... Cu urechile ciulite, cu ochii holbați, învârtiți la morișca zilnică a trudei, pe unde ne apucă înserarea, ne lipim, ca fluturii pe lampă, de ecranul televizorului. Ogici, ciumaci, pitici sexoși, dame de companie, de consumație și de bordel, violatori, bătăuși, criminali, indivizi care, dacă ar fi să treacă pe ulița satului, lumea
RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU RECEPŢIEI! de DONA TUDOR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358775_a_360104]
-
de la partide. Relationisti mâncători de multe limbi străine,cu patalamale multe, au făcut cacareaza praf. Păcat. Cui vrea să uite de plagiat, îi sugerez cartea lui James C. Humes “Vorbele de duh ale lui Winston Churchill” :” Politicienii se ridică prin truda, nu prin lupta; nădăjduiesc să se ridice iarăși. Politică este aproape la fel de captivantă că războiul și la fel de periculoasă. În război nu poți fi ucis decât o dată, dar în politica de multe ori.” În politica românească numeni nu moare. Și dacă
CU POALELE-N CAP ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358785_a_360114]
-
nu mai am puterea Căci s-au lipit în toate, în toate-s drept un scai. Sunt hoți lângă vlădică, sunt hoți lângă opincă Porcane adunate de neamuri septici rude, Nu știu a cerne capul ce șade sub horincă, Nici truda pentru muncă, nici palmele să-asude. Nu pot dormi în pace, mă macină durerea Că am pierdut hotarul ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă, urmașilor averea Să-l țină strâns la piepturi, să-l aibă-n apărat. Am șters cu apă
NU POT DORMI ÎN PACE de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359007_a_360336]
-
Lista de protocol a lui MRU e plină de mirosuri. Ehei, unguientii mei! Nu vă luați după aparente. Ce vedeți acum e o nimica toată. Lume, lume ! Se pregătește spectacolul cel mare ! Culoare. Muzică interioară. Viu. Dinamic. Griji. Oboseală. Muncă. Truda. Nopți nedormite. Neîncălzite. Nemâncate. Griji. Renunțări. Circul nu merge mai departe. Rămâne aici la noi. Referință Bibliografica: TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBĂ / Dona Tudor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul ÎI, 26 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dona
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
fierbinți cu cîntece în zori merg la Zalmoxis pogorât pe nori Care ne-a iertat de-atâtea ori. A început să fulgere, să tune, Prin ele de voia lui ne spune. Prin foc și pară adesea nimicește Ce omul cu trudă clădește. Pentru a se pocăi, să asculte de poruncă, Spre pământ, el, trăznete aruncă. ( Un fulger puternic însoțit de trăznet face poporul să murmure. Să începem rugăciunea, În curând se va arăta minunea! CORUL FECIOARELOR Prin tine câmpul înverzește, Floarea
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu un dangăt plin de jale plânge clopotul în turlă; Turmele coboară-agale, lupii, dând târcoale, urlă. Vântul șuieră prin ramuri, bruma arde iarba udă. Caii trag din greu în hamuri, bacii-s obosiți de trudă. Prin copaci, umflate-n pene, păsări, toamnei, stau priveghi; Frigul, agățat de gene, doarme asudând sub zeghi. La fereastră, prin perdele, frunze numeri în gutui; Poftă ai de... rogodele și în pod, pe scară, sui. Scârțâie sub tălpi podeaua, umbra
PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359282_a_360611]
-
tot ce am .../ Nimic nu-mi aparține, doar viața.// Am adus atâta iubire în ea/încât devenită pictoriță, /am pictat în fiecare zi,/câte un poem mut dar atât de viu!// Aici în vârful degetelor am totul:/mâinile îmi pun truda în oglindă./ Viața mea, o galerie cu tablouri vii, /poeme mute de atâta culoare și bucurie.” rămânând să țese în continuare alte lumini și culori, alte vise și speranțe : „Eu țes vise și mă bucur” Așa cum mă bucur și eu
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
Când coboară înserarea pornesc să colinde potecile vieții în căutare de hrană. Rareori cutreieră satul pe timp de zi, ca și cum s-ar feri de contactul cu lumina. Nu are identitate, nici cea mai vagă idee despre forfota în lanul cu trudă, lacom și neiertător ca un vultur flămând. Bate la porțile oamenilor din sat și cerșește. De fiecare dată la fel, ca un ritual al nedreptății scrijelit pe o carte cu filele arse de soartă. Are priviri cameleonice, uneori tulburi, alteori
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina lui, ca-n chin și trudă să aflați tristețea efemerului. N-ați vrut ca noi să fiți eterni, deși ați fost avertizați - veți ști ce-nseamnă suferința, ca ce-ați pierdut să regretați. Iar cel cu care-ați uneltit - Ispititorul fără leac - ca umbra-l va-nsoți
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
vechea rochiță, Să ai must în cană Și o dumitriță. În brumă de toamnă, Prin frunze ruginii, Tăcută, în palmă, Gândeai nebunii. Erai ca o gutuie; Te-aș fi cules de crudă, Dar, dulce-amăruie, Tu m-ai fi pus la trudă. N-ai vrut să te sărut. Vântul prins-a geme. Duioasă, mi-ai cerut Flori de crizanteme. Ți-am oferit trei flori, Un dar de-al toamnei sol. Eram doi bieți actori, Jucam și noi un rol... E iarăși toamnă
DOUĂ CRIZANTEME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359442_a_360771]
-
împreuna cu frânturi din versurile unui cântec, fără să pot recupera și numele cărții. Până ce, într-un târziu, o altă salbă de cuvinte, între alte zeci, fără vreun alt amănunt identificator, a produs reamintirea: Vantul prin sălcii. Aici, minute de trudă nu au mai desfrunzit nicio amintire, doar o verificare meticuloasă a cărții pe bloguri a mai croit câte un lujer de detaliu. Deseori, în insomniace nopți mature, răsfoiesc caietul acela neverosimil de greu, în care mâna mea grijulie a notat
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
el și soția lui nu primiseră decât o bucată de pământ. El își trăia viața într-un zbucium continuu. Erau perioade ale anului când alerga de dimineață până în seară doar pentru o bucată de pâine ce o câștiga cu multă trudă de pe urma acelei bucăți de pământ ce o primise de la socrii. Sosii și ziua când Emil împlini douăzeci și opt de ani, tot agitat îl prinse și acea zi luptând din greu cu sărăcia. Amintirile lui legate de zilele sale de naștere erau
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
în palmă, locuința fiind mai ridicată decât despeltirile luncii. Dreptunghiurile de culori diferite, asemenea unor parcele de pe o hartă topografică, aceleași pe care se consumau de zeci de ani, destinele unor oameni, care nu cunoscuseră alte bucurii în viață decât truda pentru ziua de mâine. Și viața care merge mai departe. Surdă și indiferentă la durerile tuturor. În rest, numai întrebări și goana după răspunsuri care se lasă așteptate. Sau care ne vin împotrivă. De care vrem sau nu vrem, trebuie
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
rămână mereu deschisă spre foșnetul codrului, spre susurul izvoarelor, spre stelele cerului pentru a se înnobila cu noi și noi valori, cât și spre toți cei care vor veni cu gândul de a-i cunoaște și respecta specificul scris cu trudă și har dumnezeiesc pe file de istorie străbună. Informații despre anumite aspecte ale sărbătorii ne-au fost oferite de următoarele persoane: Ballok Molvinka Eniko, Batori Florentina, Beca Stila, Bloj Sorina, Borzan Maria, Cercheș Anina, Chirteș Ionela, Farcaș Dorina, Fărcaș Emilia
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Țene în Predoslovenie pentru bilanțul unei activități în slujba culturii „A intrat, deja, în tradiția Filialei Timișoara - Banat a Ligii Scriitorilor Români ca la fiecare sfârșit de an să publice un Anuar, ce reprezintă bilanțul trudei scriitorilor bănățeni pe ogorul culturii noaste.“ (pag. 3) În Argument, coordonatorii Anuarului Nr. 5, menționați mai sus, au precizat că, începând cu Anuarul Nr. 1 / 2011, s-au respectat în structura publicației anuale câteva capitole în care membrii LSR „au
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
sala „Thalia” - Filarmonica de stat Sibiu); 22 decembrie, ora 19, Ploiești (Casa de Cultură a Sindicatelor. Se-ncântă prelung spectatorii sălilor din atâtea orașe și se-nfioară! E în dreptul lor să-și întrerupă, dacă vor, măcar la câte un capăt de trudă, mecanica alergare prin zile, trebuind intercalată viața și cu desfătarea în fericire, în forma de fericire preluată din mit și transgresată în faptul stării naturale a omului. Una ar fi să îl absorbi pe Fuego în oglinda privirii, din inumanitatea
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
niciunde...alergăm după vânt Și-ntr-o zi ne oprim și privim pumnii goi Iar tristețea ne-ncearcă când privim înapoi... Căci vedem viața noastră că e doar alergare Iar pe drum sunt suspine și sunt lacrimi amare... Ani de trudă și zbucium fără nici un popas Și din toate acum ce avem? Ce-a rămas? Primii zori ne dau startul și pornim s-alergăm Dar nu știm ce voim și nu știm ce căutăm Iar apusul ne prinde obosiți și pustii
ALERGAREA DIN VIAŢĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360495_a_361824]
-
ține umbră în arșița fierbinte, Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în minte. De-aș fi pădure, ți-aș face o cărare cu mușchi și iarbă crudă ; Ca pe-un covor s-aluneci pe tălpi pline de trudă. Dac-aș fi urs, te-aș strânge-n brațe, la fel ca pe ursoaică, Cu blândă prietenie, ca puii când se joacă. De-aș fi chirurg, ți-aș scoate riduri de pe-obraz și bătături din talpă. Te-aș săruta
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
fi mai grea. În Biblie, la Psalmi 90.10, scrie : Anii vieții noastre se ridică la 70 de ani, iar, pentru cei mai tari, la 80 de ani ; și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere, căci trece iute, și noi sburăm. În actul II din « Romeo și Julieta », găsim vorbele : Mulți bătrâni se aseamănă cu morții, sunt greoi, înceți și decolorați ca plumbul ». Să ne reamintim câteva glumițe despre bătrâni : -E greu să
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
ne prezentați? - Toate cărțile mele sunt copiii mei. Aș fi un criminal dacă aș provoca disensiuni în micul meu trib. Vă recomand toate cărțile mele ! - Știu că pe linie maternă, sunteți descendentul lui Octavian Goga. În “Poetul”, Goga vobeste despre truda amară a celui ce scrie, iar dvs. afirmați în “Fericire” că a fi poet este un blestem. Să tragem de aici, concluzia că pentru George Filip, scrisul este o continuă provocare? - Desigur, viața este o provocare. Depinde însă, pe ce
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
sat, O lacrimă de dor mi se prelinge Simt o speranță-n suflet cum izvoare Din flacăra-I ce arde, tumultoasă, La ziua și sătucul plin de soare, La Învierea când voi fi acasă. Adrian Munteanu DAC-AȘ SUI PE TRUDA UNEI PLEOAPE (la Psalmul 139) Dac-aș sui pe truda unei pleoape Ce se frământă-n strigăt de-auroră, Când umbre-n zori lumina o imploră, Te-aș regăsi arzând în cer etape. Dac-aș fura dintr-un amurg o
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]