1,123 matches
-
urbane, pe anul 200..., cu finanțare de la bugetul de stat, ce se realizează în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , republicata - lei - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul local Pre- Vă- Vă- Vă- Din care, Ter- �� U.M. Can- tul loa- loa- loa- în trim.: menul Denumirea lucrării ți- .... rea rea rea I ÎI III IV de ta- U.M. to- râma- 200.. fină- tea ta- să de liza- la exe- re cutat ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202796_a_204125]
-
Articolul 8 Pentru aplicarea prevederilor prezentului normativ, INSEMEX elaborează proceduri specifice. Presi- TABEL privind parametrii aerodinamici ai conductelor de ventilare *Font 9* N Statia Secti- Tipul Modul Lungi- Presi- Debi- Parametrii Modelul Tipul r de unea venti- de mea unea tul functionali de dis- c masu- conduc- latiei etan- tron- (depre- de reglare pozi- r rare tei de sare sonu- siunea) aer Rezis- Coefi- a tivu- t venti- lui stati- (mc/s) tenta cientul debitu- lui Mențiuni lare de ca, aero-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188557_a_189886]
-
Articolul 8 Pentru aplicarea prevederilor prezentului normativ, INSEMEX elaborează proceduri specifice. Presi- TABEL privind parametrii aerodinamici ai conductelor de ventilare *Font 9* N Statia Secti- Tipul Modul Lungi- Presi- Debi- Parametrii Modelul Tipul r de unea venti- de mea unea tul functionali de dis- c masu- conduc- latiei etan- tron- (depre- de reglare pozi- r rare tei de sare sonu- siunea) aer Rezis- Coefi- a tivu- t venti- lui stati- (mc/s) tenta cientul debitu- lui Mențiuni lare de ca, aero-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188564_a_189893]
-
amplasamentul lucrării "Reabilitare DN66 Petroșani - Simeria, între km 131+000 și km 210+516, din cadrul etapei a IV-a de reabilitare a drumurilor naționale, pe teritoriul județului Hunedoara" ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr Unită- Nr. Suprafață terenului Supra crt Jude- tea cadas- ──────────────────── față Numele, tul adminis tral Suprafață │Suprafață con- proprietarului, trativ- rezultată │rezultată struc conform terito- din acte │din măsură tiilor documentațiilor riala -mp- │tori tehnico-cadastrale -mp- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 6 7 8 ──────────────────────────────────────��───────────────────────────────────────── 138 Hunedoara Băcia 218/1 56,36 56,36
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189419_a_190748]
-
C pe teritoriul localităților Ip și Marca din județul Sălaj și al localităților Spinuș, Ciuhoiu, Sălard și Tămășeu din județul Bihor" din cadrul obiectivului de investiții Autostradă Brașov-Cluj-Borș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr Unită- Nr. Suprafață terenului Supra crt Jude- tea cadas- ──────────────────── față Numele, proprietarului, tul adminis tral Suprafață│Suprafață con- conform documentațiilor trativ- rezultată│rezultată struc tehnico-cadastrale terito- din acte │din măsură tiilor riala -mp- │tori │ -mp- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 6 7 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 SĂLAJ IP 102 411,00 411,00 0,00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189411_a_190740]
-
1848 au fost dou? revolu? îi: �n Valahia ? i �n Transilvania. Ru? îi ? i austriecii s? au opus ? i s? a l? sat din nou �ntunericul. Odat? cu izbucnirea R? zboiului din Crimeea a ap? rut totu? i o lic? rire la cap? tul tunelului. Tratatul de Pace de la Paris i? a redat Rom�niei o parte a Basarabiei. �n mijlocul euforiei generale de la sf�r? ițul deceniului 1850? 1860, cu sprijinul lui Napoleon�III (autointitulat ap? r? tor al na? ionalismului de pretutindeni), Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i sofismelor argumentelor lui Marx: legile cererii ? i ofertei, ale valorii surplusului care �i apar? ine muncitorului, ale lacomului capital exploatator ? i ale jafului pe care �l s? v�r? e?te acesta �n fiecare zi�, ale viitoarei revolu? îi proletare ? i, la cap? tul drumului, ale salv? rîi: o societate f? r? clase. A mers p�n? la a accepta o �munc? de misionar�, �s? merg printre oameni, s? m? �ntorc la Boto? ani �n vacan? a de văr? , s? fac agită? ie, s? r? sp�ndesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la Versailles. Dar care era reac? ia oamenilor la aceast? democra? ie? Marea majoritate nu a �n? eles niciodat? ce �nseamn? democra? ia ? i cu at�ț mai pu? în implică? iile industrializ? rîi for? ațe. �n? elegeau c? nu ajunseser? la cap? tul mizeriei, c? nu era vorba despre nici o epoc? de aur ? i c? �sistemul� implică �n continuare aceea? i mizerie. �n primii ani de dup? r? zboi, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea �n democra? ie. Iorga credea ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
veac. �n cele din urm? , �nsum? rile tuturor acestor presiuni au dus la dezmembrarea Rom�niei Mari. Iorga nu a supravie? uit ra? iunii existen? ei sale. Cu c�teva luni �nainte de acest dezastru, el șosea lupt�nd la cap? tul tragic al propriului s? u drum. �Deceniul dec? derii� a �nceput �n Rom�nia odat? cu dispari? ia treptat? a experien? ei democrate. Atunci c�nd Maniu a ajuns la putere, o criz? tot mai extins? aruncă umbre tot mai �ntunecate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de faptul c? această a f? cut at�ta v�lv? 84. Ar fi trebuit s? �n? eleag? c? asemenea remarci, exprimate fie cu sinceritate sau din nechibzuin?? , au toate ? ansele s? at�rne că o piatr? de moar? de g�tul oric? rui politician. Numai c? Iorga nu era deloc politician. Că de obicei, Iorga �? i cheltuia aproape anonim o mare parte din modestele sale venituri pe opere de caritate. Pierdea foarte mult timp r? spunz�nd aproape la toate scrisorile adresate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ast? zi, p? g�nul care s? a r? zbunat astfel a pornit pe calea �mplinirii ultimei lui misiuni, cu m�inile ? iroind de s�nge ? i cu ochi s? lbatici ? i reci că ghea? a, că s? proclame proasp? tul triumf al semizeilor nordici asupra divinit?? îi semite�32. Nu putem dec�ț s? ne cutremur? m �n fă? a intui? iei istorice a lui Iorga, care scria aceste r�nduri cu c�teva zile doar �nainte că Hitler s? lanseze convocarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în o perspectiv? ? i o interpretare a imperialismului �ncep�nd din Evul Mediu p�n? la �noul imperialism� al �mp? ratului Wilhelm al ÎI? lea al Germaniei. Pentru Iorga, Bismarck era �un om al p? cii�, care, �ntruc�ț Germania era s? tul? , s? a opus aventurilor cu final previzibil ale ț�n? rului Kaiser. Dar citînd interpret? rile lui Iorga asupra imperialismului, se simte �nc? o dat? c�ț de mult era el produsul secolului al XIX-lea. Iorga continuă s? participe la congresele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tul care n? v?le? te �n Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s? a ? inut nici o cuv�ntare. Familia Iorga era indignat? de la? itatea ? i oportunismul �naltei societ?? i bucure? tene, ajunse la culme mai ales dup? crimele de la Jilava. Cap? tul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie s? remarc? m totu? i o excep? ie: greu �ncercata Fran?? nu ? i?a uitat prietenul. Prezen? a la funeralii a �ns? rcinatului francez a fost b? ț? toare la ochi. Au venit ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
participat la executarea planului, dar nici nu s? a amestecat �n treburile Echipei Mor? îi�. (Afirmă? ie uluitoare, dat fiind c? Boeru era comandantul acesteia). �n timpul conversa? iei, Boeru ? i?a p? strat calmul ? i atitudinea re? inut? ? i ? i?a pierdut cump? tul doar atunci c�nd i? am pus o �ntrebare �n leg? tur? cu o eventual? implicare a Germaniei �n asasinarea profesorului Iorga. �N? aveam nevoie de nem? i!�, a replicat el violent. �Ne era de? ajuns rolul jucat de Iorga �n asasinarea C? pitanului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putea fi de p]rere c] este impropriu s] decidem asupra sorții f]tului numai pe baza faptului c] lumea ar fi un loc mai bun cu sau f]r] existența acestuia. Am putea fi de p]rere c] f]tul are dreptul la viat], fapt care ar trebui s] conteze mai mult decat avantajele sau dezavantajele reprezentate de ducerea la bun sfârșit a avortului. Dreptul f]tului este privit aici că pe un „atu”; aceasta înseamn] c] acolo unde nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ar trebui luat în considerare atunci când se decide cine sau ce anume are dreptul de a nu fi subiectul unui experiment științific dureros, dar important). A fi interesat este un criteriu care ar putea include, pe lang] animale, f]tul sau embrionul uman; și poate chiar și elemente ale naturii precum copaci și plantele. Posesia rațiunii și a capacit]ții de a alege par a limita drepturile la categoria oamenilor, dar unele animale dețin ambele capacit]ți într-un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serie de legi antiavort nu au fost adoptate în cea de-a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea. În acel moment, majoritatea susțin]torilor interzicerii avortului subliniau pericolele medicale ale acestuia. De asemenea, a fost argumentat c] f]tul este o ființ] uman] de la concepție, iar avortul este o form] de crim]. Acum, cănd tehnicile îmbun]ț]țite au f]cut avorturile efectuate în mod corespunz]tor mai sigure decât nașterea în sine, argumentul medical și-a pierdut forță
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mai multe moduri. Voi examina trei linii de argumentație pentru punctul de vedere în favoarea alegerii: 1) avorturile ar trebui permise pentru c] interzicerea lor produce consecințe profund nedorite; 2) femeile au dreptul moral de a alege avortul; 3) f]tul nu este inc] o persoan] și deci nu are un drept substanțial la viat]. Argumentele în favoarea avortului Dac] acțiunile trebuie evaluate din punct de vedere moral prin prisma repercusiunilor, atunci poate fi construit un argument puternic potrivit c]ruia interzicerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este viu și bine. Studii asupra femeilor care au dat copii spre adopție arăt] c], pentru mare parte dintre ele, separarea de copil este o suferinț] mare și îndelungat]. Chiar dac] accept]m punctul de vedere conform c]ruia f]tul are dreptul la viat], este greu s] justific]m impunerea unor astfel de greut]ți asupra unor indivizi refractari de dragul vieții f]tului. Precum a ar]țâț Judith Thomson în mult discutatul articol din 1971, „Pledoarie pentru avort”, nu exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumentele pentru acest drept nu rezolv] în mod exhaustiv problemă moral] a avorturilor. Pentru c] una este s] ai un drept și alta s] poți justifica din punct de vedere moral exercitarea acelui drept într-un caz particular. Dac] f]tul are un drept la viat] deplin și egal, atunci poate c] dreptul femeilor de a avorta ar trebui exercitat doar în cazuri extreme. Și poate ar trebui s] ne întreb]m în continuare dac] ființele umane fertile, de ambele sexe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
responsabilitatea pentru el. Dac] relațiile heterosexuale atât de populare duc la moartea a milioane de „persoane” nevinovate (fetușii avortați), atunci nu ar trebui m]car s] încerc]m s] renunț]m la aceste relații? Pe de alt] parte, dac] f]tul nu are un drept substanțial la viat] avortul nu este atat de greu de justificat. Întreb]ri despre statutul moral al f]tului Care este momentul din ciclul de dezvoltare a unei ființe umane în care aceasta dobândește un drept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi evitat. Punctul lui de vedere era c] nu trebuie s] ucidem în absență un motiv bun și în nici un caz pentru amuzament sau că sport. Astfel, din etică respectului vieții nu reiese c] avortul este moralmente greșit. F]tul uman este o ființ] vie, întocmai ca ovulele nefecundate sau spermatozoizii. Dar argumentul în favoarea multor avorturi este acela c] omorul se produce „sub coerciția necesit]ții”. Materialul genetic uman Cei care se opun avortului vor r]spunde c] acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ovulele nefecundate sau spermatozoizii. Dar argumentul în favoarea multor avorturi este acela c] omorul se produce „sub coerciția necesit]ții”. Materialul genetic uman Cei care se opun avortului vor r]spunde c] acesta este o greșeal], nu doar pentru c] f]tul uman este viu, dar și pentru c] este uman. Dar de ce ar trebui s] consider]m c] distrugerea unui organism uman este întotdeauna de condamnat, spre deosebire de distrugerea unui organism aparținând unei alte specii? Apartenența la o anumit] specie nu pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci probabil nu putem ști acest lucru. Dar ceea ce știm sugereaz], în mod clar, c] senzitivitatea necesit] un sistem nervos central funcțional, care este absent în cazul pietrelor, al plantelor și al microorganismelor simple. Este, de asemenea, absent la f]tul uman la începutul existenței acestuia. Mulți neuropsihologi consider] c] f]tul uman începe s] dobândeasc] unele capacit]ți senzitive rudimentare cândva, în cel de-al doilea trimestru al sarcinii. Înainte de acest moment, creierul și organele senzitive sunt prea puțin dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod clar, c] senzitivitatea necesit] un sistem nervos central funcțional, care este absent în cazul pietrelor, al plantelor și al microorganismelor simple. Este, de asemenea, absent la f]tul uman la începutul existenței acestuia. Mulți neuropsihologi consider] c] f]tul uman începe s] dobândeasc] unele capacit]ți senzitive rudimentare cândva, în cel de-al doilea trimestru al sarcinii. Înainte de acest moment, creierul și organele senzitive sunt prea puțin dezvoltate pentru a putea permite prezenta senzațiilor. Dovezile behavioriste susțin același punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]