1,812 matches
-
să refuzi a-i da apă unei persoane însetate. - Mersul înapoi este interzis pentru orice autovehicul. Arkansas: - Bărbaților li se permite să-și bată nevestele, dar nu mai mult decât o dată pe lună. Michigan: - Femeilor li se interzice să se tundă fără asentimentul soților. - Hoții au dreptul să-l acționeze în judecată pe proprietarul casei pe care au jefuit-o, dacă s-au rănit în timpul operațiunii. Tennessee: - Pescuitul cu lasoul este interzis. - Opt sau mai multe femei care locuiesc în aceeași
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bucuros de oaspeți - este cu totul ieșită din comun. înainte de toate, are ceva de spus unor profesori din sat care-l mai ajută la aranjarea ,,muzeului “. Stînjenit că n-are ce face, dar trebuie să ne lase oleacă singuri, o tunde la fugă pe uliță, cu o elasticitate felină, ce comprimă parcă un uriaș hohot de rîs tineresc, adresat obișnuinței noastre de a socoti că un om la șaptezeci de ani nu este , la urma-urmei, decât un biet bătrîn. Nici nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită. Abia după aceea începea febra pregătirilor vestimentare care cuprindea întreaga clasă. O îmbrăcăminte frumoasă, impecabilă, care să facă impresie, nu era un lucru ușor de realizat. În timp ce specialistul clasei îl bărbierea și tundea pe cel grăbit să ajungă la întâlnire, ceilalți colegi căutau costumul de haine cel mai elegant, la care asortau cămașa și cravata, ghetele cele mai bune, lustruite cu cremă Gladys, pălăria și pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
B: [da] A: mie nu-mi place, dacă dumneavoastră credeți că se poate trăi așa B: a nu, sigur că nu, bineînțeles că nu, nu vă sparge nimeni geamurile A: [da, bine] B: [dar nu e plăcut] A: când își tunde iarba B: îhî A: lasă mizeria pe trotuarul meu B: și când sunt în grădină stă tot timpul cu ochii pe mine A:îhî B: vreau să mă mut de acolo A: ați completat un formular? (Parantezele drepte semnalează suprapuneri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu adevărat frumos, pe stradă până și bărbații se uitau lung după el. Avea o piele fină și un miros delicios, ca de prăjitură; îți venea să-l mănânci, nu alta. Avea și niște buze cărnoase, frumos conturate și se tundea periuță, ca un pușcaș marin. Și statura îi era de șef de pluton, iar prezența lui inspira calm, echilibru, dar și putere, capacitate inepuizabilă de luptă... Ne-am dat prima întâlnire informală în oraș, însă ne-a prins o ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
se iau în zori, "până a nu răsări soarele" și se spală copilul 211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul de apă îl duce și-l aruncă la un pom verde, anume "ca să-i meargă norocul ca din apă" 213. La huțulii din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la mîna stîngă și lasă să cadă trei picături de sînge sub leagănul copilului zicînd: „Ia și ne apără pe noi toți de foc și de apă, de fier și de piatră, de boală și de blînzie*.“ Cînd copilul se tunde, adică i se ia din moț de nașul său, trebuie să fie în ani nesoț: trei, cinciă Copiii care au bube-dulci buni oameni or mai fi în zilele lor. Ca să nu mai leșine copilul cînd e mic, e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că e bine să sameni, alții, că e rău. (Gh.F.C.) De lună nouă nu e bine să umbli noaptea, că ies strigoii și sufletele înecaților. (Gh.F.C.) O casă tencuită de lună nouă se umple de greieruși. (Gh.F.C.) Primăvara, oile se tund cu puțin înainte de crai nou, ca să crească lîna odată cu luna. (Gh.F.C.) Verdețurile din grădini se culeg de lună nouă. (Gh.F.C.) Crăciun în ajunul Crăciunului se ung pînele și mălaiele pe deasupra cu muruială* de făină de grîu, ca ele să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la găini. Cînd, după ce se trece focul, jăratecul strălucește mult în sobă e semn că are să fie frig. Copilului mic pînă la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de foc. Cînd nu ți se aprinde focul în sobă, e semn că o femeie a născut prin sat. Se crede că, arzînd vreo casă și fiind pericol să se lățească focul, este bine a încungiura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi mai lung, acela va trăi mai mult. Lăutarii chemați la nuntă trebuie să fie în număr fără soț, adică trei sau nouă. (Gh.F.C.) Oaie Se crede că norocul oilor este pe frunte; de aceea se și încep a tunde de la frunte, unde se face cu foarfecele semnul crucii. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă a-i cădea singură, trăiește mult. Cînd ți-a pișca din lîna oilor, îți mor oile. Să nu strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile. Dacă se va sminti ceva din fructul oilor, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd te lai, se repede Maica Domnului să-l ieie. Părul ce-ți cade din cap să nu-l dai la gunoi, că l iau vrăbiile de-și fac cuiburi și te doare capul, și-ți cade părul. Cînd te tunzi, strînge-ți părul și-l pune undeva, să nu-l calce oamenii, că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l calce oamenii, că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să-i taie mă-sa, căci îi arde casa copilului cînd va fi gospodar, ci să se ducă cu el la nănașă-sa să i-l taie. Fetele se bucură cînd găsesc spelci*, că le crește părul. Cînd se tund copiii mici, e bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul să crească lung, se ung fetele cu untură de arici. Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu mănînce despletite, că le cade părul. Se crede că nu e bine ca o copilă să ia pe cap o cușmă sau pălărie bărbătească, căci la din contra, va avea păr slab. în ziua de Sf. Toader se tund vitele în frunte ca să se facă frumoase; fetele se lau cu stroh* de la vite, ca să le crească părul mare și frumos. La Sf. Toader, fetele mari se spală la cap cu iarbă mare, zicînd: „Sfinte Toadere, fă ca coadele noastre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bobotezei va plînge tot anul. Ploaie Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început popii să se tundă. Ploile sînt legate prin farmecele țiganilor care fac cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mai are boale în oase. Unii țin vinerea mai mult decît dumineca. Să nu dai afară gunoiul, nici să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noastră a fost batjocorită de trei huligani care fac glume tîmpite și vorbesc prostii! Ce scriitor angajat e ăla grasu', dacă se-nhăitează cu pletoșii ăștialalți și rîd de idealurile pentru care noi ne-am sacrificat viața!? Propun să-i tundem și să chemăm miliția să-i ridice!"... S-a lăsat o tăcere mormîntală. Eu mă și vedeam luat de guler și scos din sală cu șuturi în fund. Ovidiu mă privea cu ură (adică, de ce l-am dus acolo?), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o vizionare la care a participat un politruc obtuz; acesta a cerut interzicerea spectacolului pe motiv de... propagandă fascistă făcută de hippies! Și a cerut revizuirea lui Will pe motive de pornografie. Chiar amuzant e faptul că actorii au fost tunși de poliția de moravuri și a trebuit să se intervină Sus (Sus = PCR) ca să fie lăsați să poarte părul lung (li s-au dat legitimații interpreților, pe care le scoteau repede, în fața caraliilor cu foarfeci). Teoretic, ne despărțim de trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ignorat mîna întinsă. Ea nu s-a supărat și a vrut să-i zburlească tunsoarea. Marcu s-a ferit în ultima clipă. Avea o creastă din păr, pe care i-ar fi stricat-o. Însă chiar dac-ar fi fost tuns chilug, tot n-ar fi lăsat-o pe aia. Așa se poartă acum? Frumos. Au să plîngă fetele după el. Așa port eu. Oare ce aștepta de la tata? Credea c-o să obțină ceva de la el. Acuși o să-i dea un
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cu daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează toată viața. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a dus la fratele său, hangiul Stavrache, bărbat respectat, cu un statut social consolidat, să-i ceară părerea. Stavrache s-a înfricoșat, auzind că Iancu a fost tâlhar la drumul mare, dar fiind isteț, găsi o soluție salvatoare. L-a tuns și l-a ras pe Stavrache, apoi l-a trimis cu un grup de voluntari pe front. În sufletul hangiului s-a ivit lăcomia de bani, gândindu-se că îl moștenea pe Iancu. Într-o zi primi de la Plevna o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
precum și despre gardul viu, vița-de-vie și pomii fructiferi. Iarna • Evitați să tăiați crengile arborilor și arbuștilor atunci când temperatura este foarte scăzută. În general, o perioadă de îmblânzire a vremii apare în lunile ianuarie sau februarie. Profitați de aceasta pentru a tunde pomii fructiferi, mai ales pe cei care au fost afectați de intemperii. • În timpul iernii, scuturați zăpada care se adună pe arbori și arbuști și înlăturați cu atenție gheața de pe ramuri. • Tasați zăpada de la baza trunchiurilor pomilor fructiferi pentru a împiedica
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]