1,200 matches
-
că ea observase că nu ne mișcasem până atunci. Cinci, șase, șapte... Aveam avut senzația că liftului Îi trebuie câte zece minute Întregi ca să treacă de fiecare etaj, iar tăcerea Începuse să‑mi țiuie În urechi. Când am adunat destul tupeu În mine ca să arunc o privire În direcția Mirandei, am constatat că ea mă analiza din cap până În picioare. Ochii i s‑au fixat mai Întâi asupra pantofilor mei, apoi a pantalonilor și apoi a bluzei, după care au mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Vauxhall. În timp ce vorbea, omul de la demolări strigă spunînd că nu mai e pericol de benzină, și automat băgă mîna În buzunar și scoase un pachet de țigări. Îl deschise și-l Întinse. — Dați-mi două, se poate? zise Kay. — Ai tupeu. Kay rîse. — Prima-i pentru mine, cealaltă-i medicinală. Le aprinse pe amîndouă de la bricheta doctoriței, și se Întoarse spre Helen. Hei, zise ea cu delicatețe, uite ce-am aici. Puse țigara Între buzele lui Helen, apoi Îi duse una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
în vis Soțul, pe la miez de noapte, Cuprinzând nevasta-a zis: -Dacă vrei reale fapte, Hai să ne iubim... în vis. G.L.U.P.I. După căsătorie Sub auriul lănțișor, I-am prins la piept un mărțișor; Azi de nevastă, cu tupeu, Sunt strâns de gât la piept și eu. Fetele noastre Și la mare și la munte, Huzuresc ca în Eden, Că-s în stare să înfrunte Toți bărbații din Schenghen. Leac Când revine cherchelit Nevestica lui cu har Nu-l
ION CUZUIOC by ION CUZUIOC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83937_a_85262]
-
amică, pentr-un ceas, A rămas trei luni la ea, Și-a plecat când a rămas! Obosit în patul conjugal Pentru-a treia oară Soața mă descheie “Nu pot ca și-aseară, De 3 ori...femeie!” Mercantilism Dând dovadă de tupeu, O colegă, bună-amică A râvnit la bunul meu Și mi-a devenit...bunică! Tânăra văduvă Caracterul ei integru Feste s-ar părea că-i joacă: Ziua se îmbracă-n negru, Noaptea, negrul o dezbracă... Soția primarului Ea se ceartă foarte
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
a devenit...bunică! Tânăra văduvă Caracterul ei integru Feste s-ar părea că-i joacă: Ziua se îmbracă-n negru, Noaptea, negrul o dezbracă... Soția primarului Ea se ceartă foarte des, Cu cei care l-au ales, Susținând cu mult tupeu: “El e doar alesul meu!
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
viață, Că-mi numeri coastele rămase. Păcatul lui Adam Iar când efortu-ndelungat Vigoarea i-o secătui, Îi spuse Eva: Ce păcat Că nu mai poți păcătui! Revolta lui Adam De când a fost lipsit de-o coastă, Spre Ceruri strigă cu tupeu: Mi-ai dat, Părinte, o nevastă... Să te ferească Dumnezeu!
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
se mută iute de la suedezul Îndurerat și se fixă asupra unui nou-venit. Gura i se deschise Într-un rictus ce exprima un asemenea dezgust, Încît mă așteptam să i se cojească rujul mov de pe pielea iritată. — Sanger? Dumnezeule mare, ce tupeu are omul ăsta... Sonny Gardner păși În față, Încheindu-și nasturii hainei. — Vreți să-l duc de-aici, doamnă Shand? — Nu, lasă-l să afle ce gîndim despre el. CÎtă obrăznicie... Un bărbat zvelt, cu părul argintiu, Într-un costum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe soții Hollinger? — Nu se poate concepe vreun motiv. Soții Hollinger erau ultimii oameni cărora să vrei să le faci rău. Iar Frank e un om blînd, aș zice mult mai candid decît tine. Sau decît mine. Dacă aș avea tupeu, aș aprinde focul În vreo duzină de locuri de-aici. Nu-mi pare că te-nnebunești după Estrella de Mar. — Să zicem că știu mai multe decît tine despre locul ăsta. — Și-atunci, la ce mai stai aici? De ce, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
orice caz, nu după povestea cu supradoza. Nu știu ce-și injecta. (Privirea Îi rătăci pe deasupra acoperișurilor Însorite ale Estrellei de Mar.) Era o fată de viață. Odată a călărit o cămilă prin Plaza Iglesias, Înjurîndu-i pe taximetriști cu un tupeu de ziceai că-i vreo torera. Într-o seară, la Clubul Nautico, a pescuit un homar viu din bazinul restaurantului și i-a pus să ni-l aducă la masă. — L-a mîncat crud? — Nu. I-a fost milă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
reușise să mă șocheze. — Meseria de tîrfă e ceva ce-au Încercat destule femei, probabil mai multe decît crezi. Cei mai mulți bărbați n-au parte niciodată de genul ăsta de educație... Am mers În urma ei către lift, admirîndu-i În sinea mea tupeul. Înainte ca ușile să se Închidă, ea se aplecă În față și mă sărută pe gură, atingîndu-mi ușor cu degetele vînătăile de pe gît. Ostoindu-mi pielea sensibilă, m-am așezat În fotoliu și am Încercat să nu iau În seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a inteligenței, făra ca vreodată să fi învățat a judeca, a gândi, a cerceta, ne vin cu droaia și aspiră toți de a deveni miniștri, membri la Curți, academici etc. încît nu știm ce să admirăm mai mult, ignoranța sau tupeul lor. Un ciudat mod de mișcare în societate se observă de mai mult timp încoace. Tocmai băieții cei mai blegi și mai târzii la minte, cari se strecură sau nu se strecură cu chiu cu vai prin școalele secundare, au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dacă prin ea ajungi să câștigi bani." "Păi da, zise Matilda, cred că plăcintarul câștiga destul de bine, fiindcă toți studenții cumpărau de la el semințe și felii de dovleac. Fetele lui erau mai bine îmbrăcate decât mine și aveau, așa, un tupeu, un nas pe sus și un dispreț chiar și pentru tatăl lor încît ai fi zis că îi reproșau că se născuseră într-o plăcintărie de dovleac... Nu ele serveau..." "Ei, tocmai, cred că un american le-ar fi gonit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă ne putem pronunța astfel, era pentru dovleac copt, cum ai spus, cofetăria trebuia s-o facă în altă parte, în alt vad, într-un local șic, curat și atrăgător, cu cele două fete îmbrăcate în alb ca serveoze, fără tupeu însă, fără nas pe sus, zâmbitoare și șarmante, cu o firmă afară pe care să fi scris eventual: Cofetăria la cele două fete"... "De ce, zise Matilda (și observai cum vorbea cu palmele strînse), idealul lui era să le facă intelectuale
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nevoie de tine. Cum se poate, dragă, aproape că strigă, ridicîndu-se cu o furie controlată, ascultîndu-se parcă pe sine dintr-o parte, cum e cu putință să te domine și acum, după atâția ani de când v-ați despărțit? Are un tupeu formidabil! Adică ea să facă ce vrea, să se mărite cu altul, să-ți ia copilul și tu să stai pe margine, să te învîrtești în jurul ei ca un titirez. Crezi că vorbesc aiurea? Am ascultat la ușă și am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de-acasă frumos, cu mașina spălată, cum scria pe hârtia de programare; când intrai pe poartă, puteai să juri că te-ai întors de la raliu. Ghinionul nu se-oprea aici. Dacă nimereai vreun inspector ciufut, te respingea, zicea că ai tupeu să vii așa, cu mașina murdară. Imediat după București, schimbai epoca. Vara, căruțele cu fân îți tăiau calea, ca și satele uscate, cu fântâni și cumpene de pe vremea lui Negru Vodă. Casele se-aliniau la drum, mici, pietruite, iar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
echilibre în altă parte, patinând prin magma poveștilor. Îți trebuia o hartă specială, pentru-a găsi drumul printre atâtea variante. Din toată nebunia asta, nu lipseau victimele. Cineva trebuia să plătească oalele sparte. Interbelicii mă uluiseră întotdeauna, cu talentul și tupeul lor de-a te face să crezi că spun cu adevărat ce gândesc. Niște titani ai literaturii, nu le ajungeai nici la călcâie. Sinceri, autentici, onești. Liminari (era cuvântul lui Camil; niciodată nu știusem ce înseamnă). De fapt, păcăliseră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pomenea de aventurile lui imaginare (blânde și inofensive), la fel: cu toții trăim din fantasme. Dar că tipul făcea teoria soft-ului sufletesc fără să trimită sau să citeze, asta nu mai mergea: aici, intrusul mă copiase pur și simplu, cu tupeu și nerușinare. Mai întâlnisem și eu studenți care năvăleau în bibliotecă și plecau cu hălci întregi din doctoratul meu, din care încropeau lucrări de semestru sau teze de licență, după putere și inventivitate. Crescusem și mușterii care azi te întrebau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pedagogice precum urmează: [... ] {EminescuOpXII 19} Plagiatură mai degradată nici că se poate închipui! Esigențele punerii în pagină a ziarului ne silește să ne oprim aci cu confruntarea. Daca însă autorul discursului plagiat nu se va arăta satisfăcut, dacă ar avea tupeul să îngîne veri o scuză, apoi [î]i promitem o nouă edițiune de citate, esceptînd bineînțeles platitudinele și insulta la adresa elevilor din facultate, a căror paternitate nu i-o tăgăduim. Retragerea d-lui Crăciunescu cel puțin din sarcina de conferențiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și deferență. colericul la rândul său este dimpotrivă o structură activă, neliniștită, mereu În căutare de oportunități. Se expune stărilor conflictuale și chiar le creează pentru că nu rareori contrariază prin atitudine pe cei din jur. Cochetează cu inițiativa, curajul și tupeul. Cu toate acestea nu se angajează În conflicte și Încearcă pe cât posibil să le evite. de aceeași factură comportamentală este și tipul sangvin, dar spre deosebire de coleric, sangvinul este conflictual prin tot ceea ce face, creează conflicte și se angajează indiferent de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
arată la T.V. pe câte unul), le pretind bani pentru promovarea examenului și în final, unii studenți obțin diplome fără să știe nimic, fără să aibă pregătirea corespunzătoare diplomei. Astfel se generează pseudo-intelectualii, care încearcă să substituie cunoștințele profesionale cu tupeu și îndrăzneală. Profesorii care vând diplome, fac parte din categoria pseudo-intelectualilor. Nu transmit noțiuni profesionale studenților, pentru că nici ei nu le dețin. Dețin numai funcțiile. În cei 24 de ani, după anul 1989, a scăzut nivelul de pregătire profesională, tinzând
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
firme de afaceri, deși erau lipsite de știință de carte. Suntem martorii unor fenomene nefirești în viața social-economică, cu consecințe grave pe termen lung: răsturnarea valorilor și criza morală. Vedem cum ies în față înavuțiții peste noapte, corupții, cei cu tupeu și cei ce stăpânesc arta datului din coate. Școala este din ce în ce mai disprețuită, diplomele de bacalaureat și chiar de licență au devenit un fel de cărți de vizită cu valoare simbolică, iar educația, un moft. Societatea capitalistă pe care o construim
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
haioase sunt cizmele!" (alea colorate de cauciuc... mi le-am luat că erau o mie de bălți și, pe urmă, erau singurele fără tocuri...) și ți-ai pus mâna pe piciorul meu, cu aparentă nonșalanță... ("să-l las? uite ce tupeu! hai să vedem ce face!") prea multe n-a făcut... de unde să știu atunci că-i plac tăcerile? dar nici mie nu-mi ieșeau prea multe cuvinte... am plecat din cafenea gândindu-mă: "ce caut eu aici?" m-am uitat
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
simplă hahaleră Alex SAVITESCU Ticăloșia fascinează mai mult decât orice faptă bună. Într-un clasament al armelor de seducție, grotescul nimicește buna-cuviință sau discreția. Agramatismele atrag ca un magnet telespectatori, hăhăielile îi țintuiesc în fața ecranelor, grosolăniile îi aruncă-n admirația tupeului prost înțeles. Putem găsi un milion de motive prin care să ne explicăm fascinația aproape morbidă a nației pentru un personaj public precum Gigi Becali. Putem chema psihologi, psihiatri, sociologi, antropologi sau „piariști“: fiecare ne poate decupa și analiza o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
că merge pe la vreun cunoscut (trucuri pe care le știm bine de ceva vreme). A dorit să se bage în față, în mod evident. Am mirosit-o și i-am spus să coboare acolo unde se formează rândul. Cu maxim tupeu m-a întrebat: „Dar avocații nu au prioritate?“. Fără să mă gândesc, i-am replicat furios: „Nu, doamnă, că și avocații sunt cetățeni și au aceleași drepturi și obligații“. Înțepată, a ieșit din cameră, însă nu a coborât la intrarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
băieți fini, de stânga, ce nu ezitau să își țipe furia stângistă pe la diverse summit-uri (ei în stradă, cei mari înăuntru) și care, totuși, intrau lejer în restaurant, urcau treptele care duceau la etaj, uneori chiar mă întrebau cu tupeu unde se află toaletele? (toalete pe care le păstoream eu, căci eram repartizat să fac sala). Teribil era faptul că eram nevoit să intru din 10 în 10 minute, pentru a verifica gradul de mizerie. Nimeni, nici o multinațională nu are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]