130,170 matches
-
pe care le-a făcut cu ucigașii -, și un „subiect poetic” - „tu”, căruia i se delegă în interiorul limbajului libertatea celui dintîi. Subiectul istoric afirmă exigența creaturii umane de a dispune de propria-i individualitate tocmai prin consecvența de a nu uita de „datele” înscrise în ea: de aceea „perspectiva în sens larg autobiografică” este la Celan „primordială și originară”. Iar distincția dintre subiectul „istoric” și cel „poetic” a fost operată de el pentru a putea opune rezistență teribilei puteri a limbajului
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
cultura Banatului fără să urmărești cele patru culturi care se afirmă aici (...) Literați germani, români, sîrbi, maghiari au dat o definiție importantă acestui spațiu” - scrie Cornel Ungureanu. Dar, dacă zona de contact etnic a dat scriitori importanți, majoritatea și-au uitat spațiul de origine. „Singurii care n-au uitat niciodată de unde se trag, singurii care au încercat să evoce un Banat al paradisului pierdut au fost scriitorii sîrbi”. Și s-au născut sau au trecut prin Banat spirite exponențiale ale culturii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
care se afirmă aici (...) Literați germani, români, sîrbi, maghiari au dat o definiție importantă acestui spațiu” - scrie Cornel Ungureanu. Dar, dacă zona de contact etnic a dat scriitori importanți, majoritatea și-au uitat spațiul de origine. „Singurii care n-au uitat niciodată de unde se trag, singurii care au încercat să evoce un Banat al paradisului pierdut au fost scriitorii sîrbi”. Și s-au născut sau au trecut prin Banat spirite exponențiale ale culturii sîrbe: Vuc Karagici, Dositei Obradovici, Branco Radicevici, Miloș
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
un fir subțire-subțire, deasupra unei prăpăstii tot mai amenințătoare. Spre deosebire de comentatorii (zdrobitoarea majoritate) care l-au exonerat pe Ion Iliescu de acuza de antisemitism, nu sunt chiar atât de sigur că omul de la Cotroceni e un înger imaculat. Să nu uităm că în anii de când se află la putere s-au produs o serie de lucruri inacceptabile față de care n-a spus nici pâs. Botezarea în zeci de orașe a străzilor cu numele lui Ion Antonescu, înălțarea de statui în onoarea
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
mai degrabă un roman al tranziției decît un love story. Confesiunile întretăiate ale celor două personaje (Ligia și Popeye) sînt un excelent aide-mémoire al istoriei noastre recente. Amintirile celor doi îndrăgostiți înregistrează cu luciditate aspecte ale revoluției trecute neobservate sau uitate în frenezia zilelor care au urmat după istorica zi de 22 decembrie 1989. Își amintește Ligia: „Într-o zi l-am văzut la o adunare pe Arpad cel tînăr, cel care mă violase. Vorbea foarte frumos, spunea exact ce gîndeau
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
în 1997, i s-a împlinit dorința exprimată într-o scrisoare testamentară și este așezat într-o criptă în Catedrala Blajului, alături de Cardinalul Alexandru Todea: "Nu știu prin ce dulceață ne atrage pământul natal și nu ne îngăduie să-l uităm. Zilele mele sunt spre asfințit și aș vrea ca sufletul în timpul când se va despărți de corp să fie încredințat Creatorului... și oasele mele să aștepte obșteasca înviere în mănăstirea din Blaj, fiindcă este cunoscut că după bunătatea divină eu
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
luat Opera somnia spre a-mi extrage urările din chiar substanța poeziei sale, adică de a lucra, altfel spus, cu materialul clientului. M-am cufundat în lectură și nu l-am mai sunat nici pînă astăzi. De fapt, citind, am uitat cu totul de ce luasem cartea. Și asta pentru că de foarte multă vreme citesc poezia lui Șerban cu o neobosită voluptate. Ea este dificilă pentru cel care nu are un suficient exercițiu al lecturii, pentru cel care citește doar epica unui
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
fi informat. Acum e totuși, ceva mai simplu: e vorba că nu joc convingător admirația sau măcar interesul. Dacă nu, Doamne apără, se vede pe chipul meu contrariul, fiindcă Adrian Păunescu lipsit de perspicacitate nu e și, deși nu se uită la interlocutor, e evident că „simte monstruos” antipatia, pe care n-o suportă: „Ce-i cu părerea asta a dvs., pur și simplu imbecilă, doamnă, că-mi puneți întrebări care mă pun în inferioritate morală și, în plus, nici nu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
caravanele obișnuite, călătorii ei sînt aidoma tuturor călătorilor, și tocmai din acest motiv atîția oameni se lasă înșelați și vrăjiți”. La auzul istorisirii făcute de conducătorul caravanei noastre, unii dintre ai noștri dădeau din umeri, alții păreau speriați și se uitau mereu în zare pentru a verifica dacă se vede la orizont vreo caravană suspectă. Fac parte, bineînțeles, dintre cei care n-au crezut o iotă din basmele astea; dovada e că de trei zile de cînd poveștile astea se propagă
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
capitale despre națiune, vechime, tradiție, specific din Istoria literaturii române, despre psihicul și mentalitatea românului din alte câteva articole antebelice, conferințe și fragmente de monografie, unde sunt ilustrate adesea în mod strălucit. Restul cred că e mai bine să fie uitat, înmormântat în presa și antologiile prea generoase ale epocii trecute, firește, cu excepția ediției critice.
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
In interviu, dl Iliescu a afirmat că în lagărele de concentrare n-au fost numai evrei, ci și reprezentanți ai altor etnii și că în România, în timpul războiului, comuniștii au fost tratați la fel de rău ca evreii. Or dl Iliescu ignoră, uită sau nu știe că evreii au fost trimiși în lagărele de concentrare pentru a fi exterminați, nu doar pentru a fi puși la muncă. Evreilor trebuia să li se aplice soluția finală, fiindcă erau evrei, și li s-a aplicat
Scandalurile președintelui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13675_a_15000]
-
Domnului". Aspectul documentar mărturisește și o chestiune cumva "para-artistică", socială: este un film nu doar "inspirat de fapte reale" cum ne avertizează pregenericul , ci de-a dreptul marcat, traversat și pătruns de o realitate pe care o știm ( și-o uităm imediat...) de la telejurnale și pe care, iată, nu televiziunea ( cu "atenția" ei de 3-4 minute per subiect) ne-o face sensibilă, ci doar un film ca acesta, fierbinte, frenetic, furios... Doar Cinema-ul Și există atîta Cinema - fierbinte, frenetic, furios
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
nu televiziunea ( cu "atenția" ei de 3-4 minute per subiect) ne-o face sensibilă, ci doar un film ca acesta, fierbinte, frenetic, furios... Doar Cinema-ul Și există atîta Cinema - fierbinte, frenetic, furios - în acest film încît nu ( mai) putem uita, nici o secundă, ceea ce se-ntîmplă în "Orașul Domnului"... E ca și cum Meirelles, ajutat de Katia Lund ( care a cunoscut lumea favelelor și căreia i se datorează facilitarea "contactelor" echipei filmului cu lumea descrisă), ar fi adus neorealismului o completare: facem un film
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
Bangu, unde i s-a dat OK-ul cu "recomandarea de a nu copia filmele americane și de a arăta realitatea așa cum e ea") și - last, but not least - implicarea reală a realizatorilor în soarta "copiilor străzii" din acest colț uitat de lume: după încheierea filmărilor, Meirelles și Lund au înființat o fundație pentru ajutorarea acestora Toate acestea, firește, n-ar însemna mare lucru, oricît de "nobile" intențiile, dacă Cidade de Deus n-ar fi un exemplu de Cinema viu, violent
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
schimba nici un milimetru din percepția francezului. După ce se vor delecta cu tânguielile lălăite ale lui Ion Dolănescu sau ale Irinei Loghin, după ce-l vor asculta, înregistrat, pe Gheorghe Zamfir ( că viză se pare că nu-i mai dau) nu vor uita, cu siguranță, să întrebe: "Très bien, magnifique, aveți artiști veritabili, dar cu țigănetul ce facem? N ați vrea, totuși, să vă retrageți copiii de pe străzile noastre și să ne scutiți de furtișagurile "specialiștilor" voștri? Încolonați-i spre patrie, pe ritmul
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
la mofturile modernizării, preferindu-l la greu pe omul vechi Cozminca, de a cărui fidelitate s-a convins și rasconvins în acești ani ai guvernării. Spre deosebire de Cozmin Gușa, care și-a încercat de mai multe ori și însușirile de primadona politică, uitînd că acest rol e rezervat premierului, Cozminca a nădușit în postura de vechil al partidului. El a agitat harapnicul cînd Adrian Nastase se încrunta și a știut să-i ia pe baronii locali pe limba lor, cînd același Nastase se
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
din Franța îl vor determina pe Lucian Boz (precum și pe Ștefan Baciu - care a fugit tocmai în Honolulu) să se refugieze în Australia - unde a purtat o amplă corespondență între anii 1958 și 1977 inclusiv cu Ștefan Baciu pe nedrept uitat în țara lui de baștină. În 1981, Lucian Boz - nostalgic - a avut totuși timp să-și adune într-un volum de aproape 300 de pagini, intitulat "Anii literari ’30", cronici, eseuri și medalioane critice - volum ilustrat de un portret al
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
singularul "Paradis al suspinelor" al lui Ion Vinea - sau pe prea uitatul Jaque Costin cu savuroasele lui "Exerciții pentru mâna dreaptă" - ori pe nedrept uitatul Constantin Fântâneru și încă mulți alți prieteni scriitori. Se cuvine de bună seamă să nu uităm nici constanta lui colaborare la "Jurnalul literar" unde, începând din 1994 și până în anul 2002, a publicat numeroase pagini memorialistice, cronici literare dar și senzaționale, neștiute documente, precum și amintiri pline de haz însoțite de desenele prietenului său din tinerețe Eugen
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
chiar șoseaua. A apărut o răspântie. Acolo au cotit spre dreapta. Și au mers înainte. Cred că ajungem curând, a spus bărbatul. Și au mers înainte. Copaci, câmpuri, case, poduri, munți, râuri fugeau înapoi, lunecau până departe. Femeia s-a uitat îngrijorată în jur și a spus: Cred că ne-am rătăcit. Cred că am luat-o pe un drum greșit. Probabil la intersecție, a spus bărbatul, oprind mașina. Am cotit spre apus, în loc să fi virat spre răsărit. Acum trebuie să
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
că ne-am rătăcit. Cred că am luat-o pe un drum greșit. Probabil la intersecție, a spus bărbatul, oprind mașina. Am cotit spre apus, în loc să fi virat spre răsărit. Acum trebuie să ne întoarcem la intersecție. Femeia s-a uitat înapoi și a văzut cât de mult urcase soarele pe cer și cum, încet, încet, lucrurile își pierdeau umbra. A mai văzut și că roua se uscase pe ierburile de pe marginea șoselei. Să ne întoarcem, a spus ea. Bărbatul a
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
în direcția indicată și în spatele stâncilor au găsit izvorul. Izvorul cădea de sus și se înfigea în pământ, drept, curat și sclipitor ca o spadă. Au băut, iar picurii de apă le-au stropit fața și părul; râdeau veseli, răcoriți, uitând de oboseală, de drumul rătăcit, de călătorie. Femeia s-a așezat pe o piatră acoperită de mușchi, bărbatul a luat loc lângă ea și au stat acolo ținându-se de mână, nemișcați și tăcuți. Pe urmă, o pasăre s-a
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
izma pe margini; dar nu l-au văzut pe om. N-a vrut să aștepte, a spus bărbatul. De ce ne-a mințit? Poate că n-a vrut să mintă. Poate că n-a putut să aștepte. Sau poate că a uitat de noi. Și acum? a întrebat femeia. Ne întoarcem la mașină și mergem în direcția pe care ne-a indicat-o el. Au urcat și coborât colina către locul unde lăsaseră automobilul, dar când au ajuns la sosea, aceasta dispăruse
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
încercat să vadă. Dar, la lumina stelelor nu zăreau nimic decât un hău de întuneric, iar o răceală de marmură le atingea obrajii. E o prăpastie, a spus bărbatul. Pământul se despică în fața noastră. Nu mai putem face nici un pas. Uite aici a răspuns femeia. Și a arătat o cărare îngustă care înainta pe marginea prăpastiei. În stânga se înălța o faleză de piatră, iar în dreapta era hăul. Să mergem, a spus bărbatul. Mi-e frică, a spus femeia. Suntem împreună, a
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
în ceea ce privește pura selecție la care s-a oprit. Ea reflectă aici cu fidelitate etapa de tranziție a unui canon, pe care noi o credeam revolută. Atunci, Dicționarul se arată încăpător pentru Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Titus Popovici, Aurel Baranga, dar uită de prezența în literatura română a lui Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Ion Caraion, Radu Gyr, Radu Petrescu lista nu e închisă Au fost scriitorii preferați atât de "mari, încât să nu poată lipsi din lista celor dintâi o sută? Ca să
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
dumirim asupra acestei, recunoaștem, gingașe probleme, trebuie să consultăm textele în chestiune. Iată-l pe Eugen Jebeleanu, cu aprecierea critică din motto aparținând lui Pompiliu Constantinescu din anul 1934 . Din analiza pe larg aflăm că, gazetar frenetic, dar care nu uită poezia, poetul este distins cu Premiul Fundațiilor Regale, pentru volumul Inimi sub săbii. că, după 1944, a fost deputat în Marea Adunare Națională, membru supleant al Comitetului Central ( 1969), că își adaptează poezia la "comanda socială într-o serie de
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]