5,157 matches
-
ca redefinire a relației dintre Centru și periferie, prin explorarea unor noțiuni ca provincie literară, Mitteleuropa, exil, dar și prin revalorizarea centrului „prin echivalențele cu periferia”. Istoria literară presupune, în viziunea lui Cornel Ungureanu, rediscutarea unor „dosare privitoare la opere uitate, pierdute ori ignorate” (Nicolae Manolescu). Intenția totalizantă a criticului răzbate și din cele două cărți despre literatura exilului, publicate în anul 1995: La vest de Eden și Mircea Eliade și literatura exilului, cărți ce par etape sau momente pregătitoare pentru
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
iar cuvintele-cheie, sugestiv reiterate, sunt dezrădăcinare, drum, răscruce, întâlnire, hotare. Cornel Ungureanu ne oferă, în fond, o relectură credibilă și incitantă a literaturii române, din perspectiva unor chei de analiză critică inedite, ce caută să recupereze, cum scrie autorul „opere uitate, abandonate din întâmplare sau din graba cercetătorilor improvizați, din absența mesajului epidermic, atât de necesar lumii noastre postmoderne, postcoloniale, postcomuniste ș.a.m.d.”. Cornel Ungureanu este unul dintre criticii literari importanți ai literaturii române de azi.
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
băsiștilor" duri. Este foarte probabil să apară și nemulțumiți, care să se reorienteze spre formațiunea lui Tăriceanu, în cazul în care aceasta se asociază cu USD. Mihai Răzvan Ungureanu a colaborat bine cu Ponta în timpul guvernării și ar putea face uitate resentimentele, atunci când scorurile slabe ale FC nu îi lasă alternativă. Dacă USD bate palma cu Tăriceanu, sunt șanse bune să atragă și sprijinul UDMR la prezidențiale. În această construcție, USD îi va oferi lui Tăriceanu postul de premier, în vreme ce MRU
Scenariu electoral - Rocadă în USL II: Tandem Ponta-președinte, Tăriceanu-premier () [Corola-journal/Journalistic/31990_a_33315]
-
și piper”, „fără rost”, recunoscându-se, în ce privește revistele, „robul unei dependențe psihice, al unui soi de viciu, la urma urmei, contactat din vremuri foarte vechi”. Cu fiecare neamintire murim de mai multe ori în cuprinsul unei vieți, conchide criticul. „Întâmplările uitate sunt părți din ființa noastră care deja au murit. A le reîntâlni uneori prin urziri ciudate ale hazardului, iată o experiență tulburătoare și mai degrabă tristă”. Iată cum Gabriel Dimisianu își expune, dincolo de amintirile ce pun în prim-plan mereu
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
deschide Visurile... are aerul unui manifest: „Silită poezie-a vremii noastre, Într-adevăr prea mult a vremii noastre Și prea puțin a vremurilor toate, Rugină nefolositoare Sufletelor viitoare, Te văd în timpuri foarte-apropiate Zăcînd printre unelte demodate, Mașină cu-ntrebuințări uitate...” (Promontoriu). Refuzul modernității se întinde, de exemplu, și asupra orașului, produs tipic al secolului XX. Mai departe de ruralism decît oricare alt poet român, Philippide detesta în egală măsură mica așezare și marele oraș; Parisul, vis al românilor timp de
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
tot mai deși se strîng sub frunte”); Sirinx decade lent, își pierde strălucirea, tinerețea și frumusețea, pentru ca, în final, să se umanizeze în sens muritor: „Și-am înțeles atunci din ochii tăi, În care-o lume-ntreagă de vis murea uitată, Că ai pornit spre țara cuntunecate văi, La rîul crunt pe care nu-l treci decît o dată”. Ca în toate poemele pe teme familiare, modelul tradițional al legendei se alterează, iar Philippide modifică mitologia. Ce vrea el să arate aici
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
mesaj trimis României de Amiya C. Chakravarty, secretarul literar al lui Tagore, din partea poetului. După ce, împreună cu mine, a identificat sursa acestor mici poezii ca fiind manuscrisul volumului Licurici, indianistul Liviu Bordaș scrie pe larg în cuvântul înainte despre această poveste uitată, care face ca, dincolo de valoarea lor literară și filozofică, Licuricii lui Tagore să prezinte un interes cu totul ieșit din comun pentru cititorul român. 1 Sunt ale mele vise licurici, Vii nestemate sclipind în întuneric, Alese din lumină boabe mici
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
zburând himeric. 2 Sunt stihuri scurte, mâzgălite, Șoapte de necunoscute flori La margine de drum uitate De ochi privind nepăsători. 3 Ce-i visul? Clădit de zburătoare în firide Din ale somnului întunecate grote, E doar un cuib din rămășițele uitate Și azvârlite-n colb de caravana zilei. 4 Primăvara risipește Petalele ce n-au un mai târziu, În jocul clipei ea uitând Că ele-ascund un rod ce-i viu. 5 Cătușe rupe bucuria, trezită Din al pământului somn. Erupe-n
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
domnia sa a intrat în Parlament", a mai spus Bogdan Teodorescu. Erorile PNL Ulterior, sociologul și-a argumentat afirmația, precizând că PNL a făcut două erori: a plecat din USL și s-a dus alături de Traian Băsescu. Problema care nu trebuie uitată este că în Parlamentul României nu există niciun deputat liberal, social-democrat sau conservator, ci USL-iști, fiindcă toți au fost votați sub acest semn electoral - USL -, fiindcă ei au acceptat conceptul principal al USL care este anti-Băsescu. Ori, cei care
Sondaj CSCI: Crin Antonescu, devansat de MRU în bătălia pentru Cotroceni. Bogdan Teodorescu: A intrat într-un spațiu aglomerat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30430_a_31755]
-
2640. Omul nu posedă voință În această Iluzie a Vieții fiindcă s-a Înstrăinat de propria sa amintire de sine. 2641. Viitorul curge mereu spre trecut hrănindu-l cu noile sale clipe ale acestei lumi, În pofida amintirii care e sinele uitat al omului și readuce trecutul spre viitor, determinând ființa și ființarea omului. 2642. Sufletul omului este amintirea propriului său sine etern față de Dumnezeu. 2643. Amintirea este esența devenirii și a ființării. 2644. Amintirea este sinele sufletului Întregii lumi. 2645. Amintirea
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
a publicat Mihail Steriade în presa din Franța, Belgia și România. 6-8. Nu a apărut în revista Cronica nici unul din articolele menționate în epistolă. 9. Maria Holban (1901-1991), medievistă și excelentă traducătoare. A fost o autentică intelectuală. Azi este complet uitată. 10. Const. Ciopraga - Maria Holban - Incantations. Chants de vie et de mort. Transposés du roumain în Curier ieșean, 1, nr. 5-6, 20 mai - 1 august 1941, p. 96-97. (Elogiul cântecului popular).
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
moartă”, un segment existențial a cărui rememorare „îl umilea și îl scârbea”. Petru Anicet percepe, prin urmare, peisajul dinăuntrul său, și nu din afară, iar acesta se umple astfel de sens, îl implică emoțional, evocându-i o ipostază de-acum uitată a existenței sale, de care acesta încearcă să se elibereze definitiv. Delimitarea precisă a intervalului geografic ce îi trezește repulsia, acutizându-i sentimentul ratării și lipsei de speranță, ne permite o situare exactă a acestuia pe harta atașată: „în cartierul care
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
fie și o carte căutată, ceea ce, ți-nchipui, pe mine mă bucură și mă avantajează. Când spun asta, am în vedere că lucrarea de doctorat o să găsească terenul pregătit, adică publicul avizat, altminteri o monografie dintr-odată despre cineva aproape uitat era nițel în postura castelului ridicat pe nisip! N-am dreptate? Apropo de teză, odată cu pregătirea volumului de scrieri am înaintat și cu lucrarea mea bine, încât dacă o țin tot așa întins, până-n vară, sper să o afli gata
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
fără a-i cunoaște pe cei care le privesc, jonglând cu aspectul vizual, cu puterea de a trezi dorințe, porniri, pofte. Sărina Cassvan insistă asupra fetelor sărace care câștigă o pâine nesigură, lucrând în calitate de figurante. Problemele femeilor nu sunt niciodată uitate: „...mă gândeam la o operă socială vastă de protecție a fetelor fără căpătai, operă pe care o doresc înfăptuita cât mai curând pentru binele generațiilor viitoare...” (52). Figurantele sunt, de regulă, fete, femei necăjite care se oferă peliculei pentru a
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
invită, cum scrie un recenzent, să „gustăm” culorile, calitățile morale sau sentimentele asociate cuvintelor. Există cuvinte care nu se mai folosesc. Bernard Pivot le-a consacrat o carte. Există cuvinte recente pe care nici un dicționar nu le consemnează. Există expresii uitate sau care și-au schimbat sensul. Există, de asemenea, expresii neauzite până mai ieri. Toate sunt încărcate de înțelesuri și de emoții. Despre ele scrie antropologa franceză. Orice cultură are nevoie de cărți ca aceasta. Aviz amatorilor!
Gustul cuvintelor () [Corola-journal/Journalistic/2974_a_4299]
-
revelează lui Feodor o calitate privilegiată a spațiului, aceea de a conserva energii, de a se organiza în funcție de logica intimă a privitorului, căruia îi provoacă momente de anamneză, mici zguduiri ale conștiinței ce readuc în prim-planul memoriei evenimente crezute uitate. Puterea anumitor detalii, frânturi din viața străzii, de a degaja energii care antrenează procesul memoriei e o temă privilegiată a acestui ultim roman scris în limba rusă de Nabokov. El ar putea constitui, cum remarcă un critic inspirat, o hartă
Între bulevardul Pușkin și strada Gogol by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2989_a_4314]
-
Franța povestea cultă. Este un festival de idei, imagini, nume, și discrete referințe bibliografice, în care intră într-o aparentă ordine alfabetică - subîntinsă însă de o coerență de ansamblu, de relaționări și trimiteri - scriitori consacrați sau redescoperiți, ilustratori celebri sau uitați, editori, pedagogi, critici, a ceea ce Isabelle Nières numește un ”cîmp” literar, Francis Marcoin, o mare ”librărie”, iar Jean Perrot o ”cultură” pentru copii. Nu sînt lăsați la o parte nici marii autori care au scris, ocazional pentru copii ca Balzac
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
Fundațiilor Regale" (1940, nr. 5), Pompiliu Constantinescu releva că, în editarea operei lui Caragiale, Cioculescu "și-a înmănunchiat... toate fibrele sale de istoric, vizibil în cercetarea migăloasă de texte și variantele lor, de iscoditor de date, de descoperitor de texte uitate sau identificate în ziarele timpului, unde a colaborat Caragiale fără semnătură, de cronologist al celor mai mici scrieri ale marelui comic, de puneri la punct biografice și bibliografice, de numeroase adevăruri documentare, de covârșitoare importanță și fără de care nu se
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
fi sclipirea să-și pogoare nămeții purtători de semne și de duh îngust e timpul și cerurile scunde zăvoarele de jind și de-așteptare încenușează volburi prin văzduh unde-i ninsoarea mieilor - pe când se va'ndura pe frunte să aștearnă uitatele străluminări vibrând ieșirea dintr'un negru vis de iarnă? Tăcerea spartă pedeapsa raiului pierdut ne leagă lege nescrisă: din tăcerea spartă nu-i cu putință să se-aleagă grâul daurit de pata de neghină nici o plinire nu-i întreagă - ocolul
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
în netimp când mierla cu ciocul dauriu descumpănește vremea cântându-și trecerea spre ziuă Ispita pe când coboară lumina tăinuită tăcernice cununi să lase pe cuvinte mă prind uitări - plecările aminte și sete mi-e de sacra cădere în ispită mereu uitată, iarăși dornic regăsită ispita de-a despica tăcerile și gândul din rana jertfei un sclipăt să se'nchege în sinea lui cuvântul cuprinzându-l dar cine fi-va oare sortit a înțelege cuvântul frăgeziu atunci ivitul suflând rostirii începutul și
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
Ah Un vierme de aur Doi copii Am văzut odată demult Doi copii îmbrăcați de duminică Mergînd de mînă De-a lungul cîmpului înrourat Al satului nostru Nimeni nu știa De unde vin Și nimeni încotro Se-ndreaptă Povestea e demult uitată Ploile pașii lor i-au șters I-au îngropat la rădăcina altor ierbi Numai eu mă mai întreb Din cînd în cînd Oare-au ajuns Broșa Găsesc în iarba palidă Sub lumina de aur a toamnei Vechea broșă a mamei
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
Epilog la Reversurile lui Ion Horea) Sigiliul unic al poeziei tale Nu-l pun doar pe hârtia-ngălbenită De toamna vârstei noastre luminate... Tu îl așezi pe fiece silabă, Pe fiece cuvânt chemat să cânte Și psalmii bibliei, și de mult uitatul Cântec de leagăn - bocetul din urmă... Când mă aplec să-i deslușesc adâncul, Dau de-o fântână prea ascunsă mie, Robul izvoarelor de suprafață... Acolo-n adâncuri amețitoare Mă ispitești cu sufletul acestei Bătrâne Transilvanii, maica noastră, Încinsă, nu cu
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
ochiul tot mai leneș al minții - cum își scot sutienul și ciorapii cu jartiere, sub privirile însomnorate ale păpușilor din copilărie, exilate pe dulapul cu fuste și rochii, cu bluze și rafturi pentru lenjeria intimă. Oare ce gândesc penații și uitații lari, în timp ce le contemplă, dezvelite, peste noapte, în iatacurile lor cu perini și dantele și lacăte, pe lemnul patului, pictate? Vorbesc despre fetele din clasele mari de liceu umblând prin oraș cu ochelari de cobră, duminica, și în pantofi cu
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
albă din copilărie ce îmi acoperea ochii, jucându-mă șotron. Așternutul parcă-i o arie încinsă a cărei puzderie mi-a înroșit tot albul ochilor. Ea îmi ia brațele, îmi ia inima; ne asemănăm cu un ecran fierbinte de televizor uitat deschis până târziu după miezul nopții. CUM SUNT ZILELE Ah! ce deal, prin vale, ce dospită clisă! trecuse și de glezne lutul moale precum acel de sub căprioara ucisă... Veneam să te mai văd, după clipele de zenit și de prăpăd
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
reală, înapoi ca la o lansare nouă spre Lună. Așa că la ultima trecere a străzii te simțeai mai ușor ca oricînd. Geanta pe umăr, neagră, goală avea în ea doar cîteva file albe, una sau două poeme abia începute și uitate acolo de-o vreme - ea era singura ta ancoră. Dar clipele de la coadă spre cap se grăbeau și ele și nu doar ale tale, ci ale tuturor celor din jur. Uite, chiar acum, dintr-odată, din spate te prinde bolidul
Numărătoarea inversă by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/3200_a_4525]