1,704 matches
-
nefirească a debitului meu verbal; parcă nu mă mai pot servi de cuvinte, le simt serbede și observ cum orice vocabulă mă Îndepărtează de realitatea vitală. Atunci tac, să nu falsific existența, scrutez frunzișurile secrete, spionez scorburile Întunecoase pline de umezeală, ating mușchiul crescut pe trunchiuri și mă simt tras În sus de ramuri cu putere; nu știu de ce apetitul sexual se diminuează treptat și orice atingere de corpul femeii mă cutremură visceral ca un atentat la puritatea organică, scoasă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
La prima vedere, se părea că Magicianul se așteptase să iasă pe un drum și nu încetinise când trecuse prin gardul viu. Urmele de cauciuc ce se puteau observa atât prin noroi, cât și prin mușchiul crescut în abundență din cauza umezelii. Traiectoria ulterioară putea fi ghicită după una din barăci, care fusese deplasată, și după un stâlp îndoit probabil înainte de rostogolirea în râu. Doi asistenți de la Serviciul de Urgență îi ajutară pe locatarii barăcii lovite să iasă din grămada de fiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un al doilea grup Începu să se adune, iar japonezii veniră să-i inspecteze. Jim Își șterse mîinile pe iarba umedă și Își vîrÎ degetele În gura domnului Maxted. Buzele arhitectului tremurară În jurul lor. Dar soarele de august usca deja umezeala din iarbă. Jim Își Îndreptă atenția spre o baltă de pe pista de zgură. Așteptă ca santinela să treacă, apoi traversă peluza și bău din mîinile făcute căuș. Apa Îi alunecă pe gît ca un mercur Înghețat, un curent electric care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
astfel Încrederea pe care profesorii și colegii mi-au acordat-o. Era o casă acoperită cu viță sălbatică, cu un singur etaj, ușa mare de lemn era Întredeschisă, iar În Întunericul Încăperii, protejat de covoare grele și mobile umflate de umezeală, se deslușeau, lângă teracota albastră, o oglindă mare, ovală, În care se izbea un petec de cer, acoperișul fabricii de ciocolată și o parte a zidului ce o Înconjura pe care, cu greu se mai vedea, desenat, un soare stângaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Bâjbâie de-a lungul peretelui, mustățile lui caută o ieșire, desenele tapetului Îl induc În eroare, un pas Înainte, doi pași Înapoi, la pasul Înapoi alunecă În vasul sifonului care duce la canal, o cădere lungă În bezna ocrotitoare, prin umezeala și miasmele subterane. El, copilul, asistă la marea evadare, stă În pat, acoperit cu pătura până-n bărbie, doar privirea căutând afară, somnoros Încă după noaptea neliniștită. „A scăpat? O fi scăpat bietul de rac?”, se Întreabă. Cu mult Înainte... Spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la I.C.R.A. Vamă, ai avut ceva lipsuri, de ce naiba muncitorii care descarcă preferă să fure dulceață de nuci și cutiile de vinete În ulei? Cearta nesfârșită cu gestionarul depozitului, că trenul a stat câteva zile pe șină și a intrat umezeală În sare, ce să facă el cu plus În gestiune. Programul continuă cu „Ciclu de Șapte cântece pe versuri” de Clément Marot de George Enescu, Într-un aranjament orchestral de Theodor Grigoriu, dirijor Constantin Bugeanu, maică-ta dă din colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
asfalt stropit cu nisip, dincolo de un șir de oleandri. Priveam poarta întredeschisă, și printre zăbrelele ei, casa. Acoperișul de ardezie și pereții foarte albi, fosforescenți în claritatea luminii abia născute. Nu intrasem în casă, rămăsesem în mașină, să mă pătrundă umezeala. Trecuse o bucată de timp, nu știu cât de lungă, în care poate adormisem. Mașina Elsei era parcată sub copertina de trestie. Trupul ei stătea nemișcat în pat, ignorându-mă. Pândeam lucrurile pe care zorii le scoteau la iveală: frânghia de rufe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
n-o mai sărutam așa? Și mă întrebam cum de renunțasem la ea atât de mult timp. Trupul ei călduț era din nou lângă mine în camera aceea nouă care ne-ar fi ajutat să uităm. Acum îmi va simți umezeala buzelor. La început o să-i fie greu, dar după aceea va fi din nou a mea, ca întotdeauna. Nu poate renunța la mine, mi-a spus-o. Coboară brațul, perdeua acoperă deschiderea spre orașul de zi. Încep s-o dezbrac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
care se plimbă între fân și cutia de lemn ascunsă în sacristie. Acolo își petrece iarna nou-născutul cu ochii turcoaz, acolo dau peste el primăvara și vara, în întunericul unei cutii de lemn din doage, în care intră praful și umezeala. Alături stă împachetată, tot cu fața ascunsă de paie, mama. Figuranți de ghips scoși afară o dată pe an, pentru suflete călduțe și mincinoase ca al meu. Priveam dezamăgit ieslea, ca unul din turiștii în pantaloni scurți și sandale care intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
apărut acolo sus. Nu era frumos, avea o mutrișoară plăpândă și aspră ca a mamei sale. Ticălosul acela mic venise s-o ia. Și acolo unde fusese chipul lui, pe tavan, rămânea o crăpătură în tencuială, împreună cu o pată de umezeală care îi semăna mult. M-am ghemuit lângă ceea ce îmi lăsase, trupul acela nemișcat și călduț încă, i-am luat mâna și am așezat-o pe mine. Bine, du-te, Buruiană, du-te acolo unde viața nu va mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
și gura larg deschisă pentru a scoate hohote cristaline de râs. —Ta-ti, ta-ti, ta-ti! striga Betsy ca o sirenă. Sau nu, ca semnalul de încetare a stării de alarmă. Soția mea se răsuci spre ușă. Căldura și umezeala îi transformaseră părul într-o claie dezordonată. Îmi arătă zâmbetul de copil hrănit cu lapte. Asta, doctore Gabor, înseamnă „ieșit din comun“. —Spune-mi cum a fost la doctor! mă rugă soția. Duceam farfuriile goale pe blatul din bucătărie în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
soția și copiii mei; decât baia unde încercam să evadez sub duș, deși nu îmi pot imagina de ce tocmai sub duș, dintre toate locurile, puteam scăpa de amintiri; parcarea supermarketului unde femeile treceau grăbite cu niște cărucioare obscen de pline. Umezeala care venea prin canale și se întindea pe pereți era reală, duhoarea mucegaiului, transpirației, vânturilor, urinei și fecalelor, gustul cartofilor putreziți și al boabelor de fasole mucegăite și frigul care îi făcea mamei mâinile albe ca gheața chiar și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Betleemului se contopeau cu norii cenușii și aveau o Înfățișare sumbră și neispititoare În dimineața asta, semănând mai degrabă cu niște mormane de gunoaie decât cu niște dealuri. Un vecin avea probleme cu mașina, care nu voia să pornească din cauza umezelii și a frigului. Motorul se Îneca și se oprea, apoi se Îneca iar prelung, răgușit, ca un tuberculos În fază terminală, cu plămânii mâncați, care continuă totuși să fumeze fără Încetare. Fima fu copleșit din nou de sentimentul că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nici o lumină, așteptă trei minute să se schimbe culoarea semaforului din Piața Paris, apoi Începu să-și târșâie picioarele spre centrul orașului, pe strada Regele George. Nu băga de seamă frigul cumplit care Îl pătrundea prin palton până la oase, nici umezeala șepcii ponosite de pe cap, nici puținii trecători pe care Îi Întâlnea, toți mergând cu pași rapizi, unii dintre ei privind cu neîncredere această siluetă ciudată, tăcută, pășind greoi, aparent cufundată Într-o discuție aprinsă cu propria sa persoană, Însoțită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din fructieră? Apa stătută din vaze, sau chiar florile, care erau schimbate cu mare atenție de două ori pe săptămână? În spatele eleganței și ordinii, se simțea un fel de acreală, foarte vagă de fapt, ascunsă, dar profundă și persistentă, ca umezeala. Era oare o urmă de neînlăturat a politeții reci, sticloase, care se interpusese ca o gheață Între tatăl și mama sa și pe care nici măcar moartea nu fusese În stare s-o șteargă? Exista oare vreo șansă să dispară de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
văzusem nicăieri în B. Urme care te duceau cu gândul la încălțări grele, urme apoase imprimate în resturi de zăpadă, devenite drumuri lucioase, pe unde trecuseră oameni mulți și care pentru mama însemnau murdărie, transformată într-un brun lăptos când umezeala se zvânta și luciul se opaciza. Urmele tatei însă erau altfel, ele nu trădau doar o talpă adâncă de cauciuc, constând din romburi și cercuri bine reliefate care lăsau un fel de desene adânc întipărite. Urmele de pași ale tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
conserve și beau prea mult whisky, pe care-l obțin în schimbul pieilor de focă din care se fac ghiozdane, cum aveam și eu unul. Vtc "V" Adăpătoareatc "Adăpătoarea" Din zăpadă se ivi o nouă priveliște, nuanțe verzi, argiloase, sclipind de umezeală și eu stăteam la fereastră, priveam liniile, structurile alb-negre dispărând, în locul lor apărea un amestec de pete și suprafețe care se ordonau treptat în ogoare și pajiști. Puțin ieșit mai în față era un hat de grădină care nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vileag că nora își spionează socrul! Și totuși, într-o după-amiază de primăvară, m-am postat pe o străduță laterală și am așteptat să se arate, îmbrăcat de sus până jos în negru, cu pălărie și pardesiu. Era răcoare și umezeală, pentru că plouase, și el se mișca într-un fel - cum să spun? - așa cum nu se mai vede în ziua de azi. Da, măsurat - dar nu țeapăn - și nu mergea așa, în doru’ lelii, dar, în același timp, în pasul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Am mers pe jos din centru până acasă, ceea ce mi-a luat o oră și jumătate, dar era așa o zi frumoasă. Copiii se întorseseră la școală, iar adulții își recăpătaseră străzile. Era sfârșitul lui septembrie - era cald, dar fără umezeala din august. Purtam rochia mov și sandalele de la ședința foto a Lisei. Eram diferită și aceeași din nou, dar, după evenimentele din ultimele zile, eram aceeași în feluri diferite și diferită în... of, în fine. Pentru mine avea sens până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
și cu pielea brună și aspră la pipăit. Despre carnea de om mort. De a mânzatului jupuit și trecut prin țeapa de fier a cuierului din hală; despre carnea de ciupercă, și câte ceva și despre cea a melcului culcat în umezeală. Îți stau la dispoziție cu câteva amintiri și cred că, dacă nu scrii birjărește, te-ai putea folosi de funestul meu bilanț. Căci o carte despre carne înseamnă, firește, o eroică și aproape imposibilă realizare de artă. Încearcă totuși. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
aveau să Își facă toți? Cel puțin nu puteau spune că nu era - sau se străduia să fie - o operă de artă. Simți binevenita nevoie de a-și goli intestinele și se duse jos, la toaletă, o Încăpere În care umezeala picura pe pereți, care avea aerul unei adăugiri sanitare făcute după ce clădirea fusese terminată, cu proporții meschine și tapetată cu oficiala faianță albă. În timp ce se ștergea pe mâini, Întreținu o conversație absurdă cu un alt membru angajat În aceeași ocupație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Acum vorbeau despre Flokestone, care nu Îl atrăgea. Se gândi să meargă la Tregenna Castle din St Ives, unde trăsese destul de confortabil cu o vară Înainte, ca oaspete satelit al lui Leslie și Julia Stephen, În casa lor plină de umezeală și curenți de pe malul mării, dar moartea recentă, lamentabilă, a Juliei excluse această posibilitate. Chiar dacă familia mergea și anul acesta, ca de obicei, În Cornwall, nu Îi cunoștea pe membrii ei destul de bine pentru a se insinua În aceste momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Înseamnă că nu vom avea biolog marin? — Ne descurcăm și fără el. — Urăsc blestematul ăsta de costum, izbucni Ted. Pe bune că-l urăsc. — Beth arată bine În al ei. — Da, Beth face exerciții fizice. — Și pe deasupra, mai e și umezeala asta, adăugă Ted. Totdeauna e așa umed pe-aici? Norman băgase de seamă că umezeala era o problemă; toate obiectele erau ușor umede, lipicioase și reci, Barnes Îi preveni de pericolul unor infecții și răceli minore și le distribui sticluțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de costum, izbucni Ted. Pe bune că-l urăsc. — Beth arată bine În al ei. — Da, Beth face exerciții fizice. — Și pe deasupra, mai e și umezeala asta, adăugă Ted. Totdeauna e așa umed pe-aici? Norman băgase de seamă că umezeala era o problemă; toate obiectele erau ușor umede, lipicioase și reci, Barnes Îi preveni de pericolul unor infecții și răceli minore și le distribui sticluțe cu loțiune pentru piele și picături pentru urechi. Parcă spuneai că au fost rezolvate toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sensuri, ele au acele amestecuri de stări și dacă cineva ar dori nemurirea va trebui să înghită culorile anilor așa de ușor încât în ideea arderii să rămână un amestec de suflete. DE-ATÂTA DECEMBRIE Mi-am dus viața în umezeala unor aripi de vis cu gesturi palpabile de-a lungul extazului dureros și înfometat înlăuntru-mi... Frumoasele mele deprinderi cleveteau Cu furia surdă a pietrei pământului, ros de pe tălpile cuvintelor... O lume foșnise peste veacuri Și cine mai știe despre
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]