1,411 matches
-
avem unul pe celălalt. —Așa este. Cât de repede te pot băga în pat? șopti el, strecurând o mână sub tricoul ei și apucându-i sânul mai îndepărtat de copii. A ciupit-o de sfârc și gura ei s-a umezit de dorință. —Mamiii! Craig s-a ridicat în picioare urlând și a încercat să îl dea jos pe Marcus de pe mama lui. Alerga sălbatic cu noul lui camion roșu și a reușit să-l lovească pe Marcus în testicolul stâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
voi mi-a dat toate nebuniile pe care el nu le voia, dar cel puțin sunt curate și pot cumpăra unele normale când primesc salariul. Stai așa! Vreau doar să mai spun cuvintele acelea încă o dată! zise el, apoi își umezi buzele. Când primesc salariul. Bucuria lui era contagioasă. — Sunt încântată că merg lucrurile pentru tine, spuse Ashling, sinceră. —Păi, datorită cui? Doar ție. Boo îi aruncă alt zâmbet știrb. Kelvin nu se gândise să îi dea și un dinte, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
auzi de la o actriță porno. Sânii lui Kay atârnau flasci în mâinile mele. Își ținea picioarele strânse, dar lipite de mine. Mi-am băgat genunchiul între ele și mi-a răspuns cu o mișcare bruscă, spasmodică. Deja excitat, i-am umezit sexul cu limba, apoi am intrat în ea. Mi-am ținut ochii deschiși, privind-o direct, ca să știe că nu suntem decât noi doi. Kay își feri privirea și mi-am dat seama că a văzut dincolo de ei. Am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lui Dan că el e cel care mă iubește și-l iubesc. Niciodată nu l-am văzut pe Doru mai bine Îmbrăcat ca În ziua aceea. Dan la fel. Am mers la o cârciumă Aici, Dumnezeule, aici... Ochii i se umeziseră, dar totuși lacrimile nu se iveau. — Au Început să mă insulte pe rând. Spuneau că numai o cocotă ordinară putea face ce-am făcut eu. Doru, care-mi promisese că mă va apăra, lovea acum cel mai tare. Dan l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Kara. - Și ochii? întrebă Rhyme. Martorii au spus că avea ochii deschiși. Nu a clipit deloc. Și era sticloși. - Există o mie de trucuri pentru a te preface că ești mort. Se poate să fi folosit, de exemplu, picături care umezesc suprafața ochilor. Poți să îi ții apoi deschiși 10 sau 15 minute. Mai există și lentile de contact care se mețin umede. Și care au un aspect sticlos, poți arăta ca un zombie. Zombie și sânge fals... Iisuse, ce nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
O trase afară din buzunar și se uită la ea, apoi din nou la mine, cu buzele groase contorsionate în lupta lor de a reține chicotelile care bolboroseau vizibil în spatele lor. Nu numai că plicul era mototolit, ci se și umezise de la mănușa udă. Am văzut că majuscula „S“ era mânjită și difuză sub degetul mare al fetei. Pentru o clipă m-am gândit să merg mai departe cu schimbul; poate să-i sugerez să pun la poștă felicitarea, astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cutia sa. În dreapta era soția unui inginer de la Shell din Blocul D. Zăcea stoarsă de vlagă, În iarba Înaltă, ale cărei fire trecuseră deja prin găurile rochiei de bumbac. Soțul ei ședea lîngă ea, vîrÎndu-și degetele În gamelă și umezindu-i dinții mari, cariați, cu apă verde. În stînga lui Jim stătea culcată doamna Philips. Îl enerva faptul că Îl văzuse bînd pe mal și hotărîse să se Întindă lîngă el. Fără Îndoială că avea În minte vreun plan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care mă alunga din visurile mele, mă arunca în altă parte. Și într-o dimineață, în toaleta studenților, m-am rănit la mâna stângă, am incizat încet, cu o lamă de ras, mușchiul aductor al degetului arătător. Am simțit rana umezindu-se, începând să curgă. Trebuia să rezist, să deschid ochii și să rezist. Și până la urmă am reușit. Mi-am privit sângele picurând în chiuvetă și n-am simțit altceva decât o ușoară amețeală. În ziua aceea m-am apropiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ei se aflau la câțiva centimetri de mine. Le-am deschis cu greu. I-am sărutat coapsele extrem de albe, aproape albastre. Mi-am vârât capul între ele, erau reci chiar dacă transpirau. Italia se aplecă gâfâind deasupra mea. Îmi simțeam ceafa umezindu-se de la gura ei... M-am ridicat brusc, lovindu-mă de fața ei. M-am așezat din nou pe divan. Mi-am împreunat mâinile și le-am strâns cu forță. Mi-am fixat privirea pe degetele înodate. — Sunt căsătorit. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
se stăpânea, ba chiar se grăbea să deschidă geamurile ca să alunge fumul de țigară care Îi Îmbâcsise bucătăria. Avea o viziune vagă, În care zăcea bolnav În pat, iar Nina Îl Îngrijea, sau din contră, Nina agoniza, iar el Îi umezea buzele și Îi ștergea sudoarea de pe frunte. La zece minute după ce venise din ploaie, stătea deja În fotoliul ingenios al lui Uri, pe care Fima Îl descrisese ca „o combinație Între un hamac și un cântec de leagăn“. Nina Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
la cererea lor. Sta foarte drept. Cu ceafa și spinarea încordate, cu capul - pe care părul era bine întins spre spate și cărarea pe mijloc - împins înainte, ca și când ar fi auzit ceva, ca apoi, cu o mișcare rapidă, să-și umezească degetul și să întoarcă pagina. Ochii îi alunecau peste coloanele liniate cu albastru și roșu, completate cu un scris corect, dar lipsit de elan. Și atunci stătuse tot ca acum, aplecat peste liste, când orbirea i s-a suit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
elan. Și atunci stătuse tot ca acum, aplecat peste liste, când orbirea i s-a suit ca o ceață pe ochi; o învălmășeală de nori care mâncau tot mai mult din vederea lui și W. renunță, la fel de rapid cum își umezea degetul, la ținuta încordată, își înălță capul și privi prin perdele afară, spre esplanadă, unde Fordul se mai afla încă sub nucul despuiat de frunze. Nici o ceață nu-i întuneca privirea ca atunci. Se uita la vrăbiile din nuc, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pornită din gura desagului negru. Am oprit-o pe Gloria de a se mai preumbla pe câmp în preajma hergheliei, pentru că am văzut odată, cum un soldat băgase mâna până în cot în scobitura dintre pulpele unei iepe, ca să frece apoi palma umezită de nările armăsarului nehotărât să bată. Pintenogul ațâțat, porni încopăcit, bălăbănind copitele picioarelor de dinainte, ca să le coboare ușurel pe greabănul roaibei împietrite și cu coada în aer. Clementina cea cuminte, fata doamnei Pipersberg, care mă însoțise, izbucnise într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Chiți, urmă Rudolf, clătinându-se amețit. Pe o mână pistruiată are o pată de ficat. Semnele de bătrânețe trag linii categorice pe chipul creț și gălbejit, de-a lungul pleoapelor făcute. Dojana „pour un peu d’amour”, din privirile ei umezite de ridicolă melancolie, îmi dă certitudinea că mă iubește, cu toate că nu mai sunt dispus să-i admir ultimele bijuterii, - niște pietre enorme ce i s-au extras din ficat, și pe care le păstrează într-o cutiuță de argint, capitonată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
unesc un moment în acord deplin. Câteodată o găsesc drăgălașă și trandafirie ca o purcea de pe o ilustrată pascală, în care, totuși, aparențele pledează contra nevoii de a se bălăci prin mlaștină. Are ochii calzi și negri, cu reflexe cărămizii, umeziți de umană bunătate. Când îi sărut pleoapa lăsată, un val de sânge îmi dă năvală în inima îmbătrânită. Îmi promit să uit mocirla în care se afundase și unde se simțea mai la largul ei. Mi-am pus în gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
scăldați în șiroaie nesfârșite. În primul și ultimul meu ceas, după moartea Gloriei voi coborî storurile și îngenuncheat în fața patului în care ne-am chinuit pentru greșelile noastre, voi săruta smerit chipul ei de sfântă. Mă voi înclina să-i umezesc buzele reci, cu năvala nesecată a lacrimilor, mângâindu-i brațul gol, întins de-a lungul trupului acoperit, și sărutându-i mâna. „Domnule Bonciu, îmi spuse la plecare Ferdinand Sinidis, - mă preocupă o invenție cu adevărat impresionantă. Este vorba de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
panegiric închinat practicii vechi de ani: „Când răsucești țigara, trebuie să dezveți radical tutunul de toate acele fire care nu vor să se supună. Abia acum, când e răsucit îndesat până la margine în acea treime dinspre burtă a foiței, limba umezește, nicidecum în grabă, ci lent și cu sentiment, dâra de lipici a marginii exterioare a foiței proptită în degetele arătătoare...“ Aduceam laude, în panegiricul meu, „foiței de țigară ce putea fi cumpărată în Olanda, care, fără strat de lipici, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îl făcuseră profesor în Grunewaldstraße, acolo unde, într-o clădire dezafectată, erau formați viitori pedagogi. Eu îl cunoșteam de la Czikos ca pe unul dintre clienții care beau vârtos. De cele mai multe ori ședea singur și, între o înghițitură și alta, își umezea fruntea cu tescovină, ca și când ar fi vrut să se boteze din nou. La un moment dat, cu siguranță că în timpul unei pauze de muzică, mi-am pus deoparte scândura de spălat și degetarele și am îndrăznit să-i vorbesc. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bec de patruzeci de wați. De vorbit, mama nu mai era în stare să vorbească, dar își mișca buzele uscate. Eu îi povesteam întruna, nu mai știu ce. Tata și sora mea, erau de față. Ne schimbam între noi, îi umezeam gura. De îndată ce eram singur cu ea, îi vorbeam încet la ureche. Tot ce se poate, erau promisiunile obișnuite, vechiul cântec: „Când o să te faci din nou bine, noi doi... În sudul însorit... Ba da, unde înfloresc lămâii... Acolo unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
În habitat; dormit o jumătate de oră, trezit brusc, s-a plâns de durere de cap. — Oh, Dumnezeule! Harry stătea În patul lui, ținându-și capul În mâini și oftând. — Te doare? — Groaznic. Plesnește. — Altceva? — Mi-e sete. Doamne! Își umezi buzele cu limba. Mi-e teribil de sete. Sete extremă - Își notă Norman. Rose Levy, bucătăreasa, apăru cu un pahar de limonadă. Norman Îi Întinse paharul lui Harry, care-l sorbi dintr-o Înghițitură, Înapoindu-i-l. — Mai vreau. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cineva drag, ceilalți se feresc să se mai apropie de noi. E un vid care ne sperie. Trupul din pat e cuprins de convulsii. Echipa de gardă se agită. Trupul fierbe dar peste mine trec valuri nervoase pulverizînd genunea și umezind cu ace de ghiață holocaustul. Acolo, în tăcere irespirabilă, toate cuvintele se confundă și numele se afundă într-o ireversibilitate funerară. O soră îmi injectează ceva în punga de perfuzie. Un alt medic ridică privirea de pe monitor și-mi privește
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și-mi place să-l văd cum se chinuie. „-Cred în unica și singura durere, de neîmpărțit, atotputernică și fără sfîrșit care, cuprinzîndu-ne, ne va mîntui.” Trupul din pat tresare. Vorbește. „-Apă! Apă!”spune el. Și imediat o soră îmi umezește buzele cu un tifon. Se strigă. Stetoscoapele se precipită spre pieptul meu și în încăpere intră medici pînă acum necunoscuți. „-Inexplicabil!”-găsește unul din aceștia. „-Va fi halucinat căci creierul lui doarme iar aparatele indică a nu se fi întîmplat
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
văzut de mult că asta-i singura ieșire. Că nu puteam alege decît așa. Binecuvîntată îngenunchere! Fie voia Ta! 39,1˚;...38,7˚;...38,2˚;...37,4˚... Plin de speranță, Doctorul mi-a aprins, totuși, o lumînare. Picături de sudoare umezesc frunțile celor din jur așteptînd un verdict. Și aud o voce în care mă recunosc pe de-a întregul. Glasul voinței mele care prinde a rosti în timp ce cei din jur încremenesc. Căci cea care vorbește e inima mea: „-Cred!”-spune
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
care, în ciuda dorinței mele, fusesem așa de nerăbdătoare să vorbesc cu el. Iar el nici măcar nu era acolo. Ce dezamăgire. Tone de adrenalină îmi curgeau în tot corpul, făcând să-mi transpire fruntea, să-mi tremure și să mi se umezească mâinile, să mă simt amețită. Nu știam ce să mă fac. După care am fost săgetată de un gând: unde era James? Vă rog să nu-mi spuneți că era în vacanță. În vacanță? Cum putea să plece în vacanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
deasupra oaselor mici se încrucișau dezordonat venele umflate, de un albastru pământiu, cu bulbucături din loc în loc, ca mușuroaie, în care pulsa sângele gros, acoperite de o piele zbârcită, subțire și alb-pământie și ea. Cămașa în care era îmbrăcată se umezise în jurul gâtului, al umerilor osoși împungând subțire. În mișcarea de întoarcere își dezvelise picioarele, a încercat câteva clipe să se acopere din nou cu cearceaful alb, dar efortul era vizibil prea mare. Andrei Vlădescu s-a aplecat peste marginea patului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]