2,170 matches
-
în Aufklärung und Französische Revolution. Ein Symposion zur Ideenund Wissenschaftsgeschichte in Oulu 8-10 oct., 1986, Oulu, 1987, p. 13. 72 Ibidem. 73 Franco Venturi, Europe des Lumières. Recherches sur le 18e siècle, Paris, 1971, p. 35-36. 74 Manfred Agethen, Geheimbund und Utopie. Ancien Regime, Aufklärung und Revolution, R. Oldenbourg Verlag, München, 1984. 75 D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române, Ediție nouă cu adăugiri și precizări, București, 1984, p. 305. 76 Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Jahrhundert, München, 1945 și Frederik Maas, Der Josephinismus. Quellen zu seiner Geschichte in Österreich. 1760-1850, vol. 1-5, Wien, 1951-1961. 84 G. Klingenstein, op. cit., p. 201; D. Prodan, op. cit., p. 228. 85 Fritz Valjavec, op. cit., p. 8. 86 Mathias Bernath, Habsburg und die Anfänge der Rumänischen Nationalbildung, Leiden, 1972, p. 176. 87 Elisabeth Bradler-Rottmann, Die Reformen Kaiser Josephs II, Göppingen, 1973, p. 172. 88 Helen Liebel-Weckowicz, Auf der Suche nach neuer Autorität: Raison d'Etat in den Verwaltungs und Rechtsreformen Maria Theresias
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Elisabeth Bradler-Rottmann, Die Reformen Kaiser Josephs II, Göppingen, 1973, p. 172. 88 Helen Liebel-Weckowicz, Auf der Suche nach neuer Autorität: Raison d'Etat in den Verwaltungs und Rechtsreformen Maria Theresias und Josephs II., în Österreich im Europa der Aufklärung. Kontinuität und Zäsur in Europa zur Zeit Maria Theresias und Josephs II., Internationales Symposion in Wien. 20-23 Oktober 1980, vol. II, Wien, 1985, p. 339-364. 89 Pentru istoria Universității din Viena, v. Beiträge zur Geschichte der Universität Wien, Wien, 1958, și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cambridge, 1987, p. 280-294. 6 Emanuel Turczynski, Konfession und Nation, Düsseldorf, 1976, p. 15-21; Edgar Hösch, op. cit. 7 David Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 201-205. 8 Harald Heppner, Österreich und die Donaufürstenthümer, 1774-1812. Ein Beitrag zur habsburgischen Südosteuropapolitik, Graz, 1984, p. 8. 9 Leonid Boicu, Principatele Române, p. 177. 10 Alfred Arneth, Geschichte Maria Theresias, vol. VIII, Wiena, 1877, p. 275-292; Adolf Beer, Die orientalische Politik Oesterreichs seit 1774, Prag-Leipzig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ibidem, doc. nr. 60 și 62\1778. 89 Ibidem, p. V, nr. 46, 48\1780. 90 Ibidem. 91 F. Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus der Bukowina zur Zeit der österreichischen Occupation, vol. X, Czernowitz, 1904, p. 26-32. 92 Mathias Bernath, Habsburg und die Anfange der rumänischen nationsbildung, Leiden, 1972 și ediția românească, Habsburgii și începuturile formării Națiunii Române, Ed. Dacia, Cluj, 1994, p. 169 și urm. 93 Raimund Fr. Kaindl, Kaiser Joseph II. in seinem Verhältnisse zu der Bukowina, în "Jahrbuch des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
78/1782. 23 Eduard Winter, Der Josephinismus und seine Geschichte. 1740-1848, Brünn, München, Wien, 1943; idem, Der Josephinismus. Die Geschichte des österreichischen Reform Katholizismus, Berlin 1962; Elisabeth Kovács, Katolische Aufklärung und Josephinismus, Wien, 1979. 24 H. Voltelini, Die naturrechtlichen Lehren und die Reformen des 18. Jahrhundert, în "Historische Zeitschrift", t. 105, München, 1910, p. 65 și urm.; Ernst Cassirer, Die Philosophie der Aufklärung, Tübingen, 1932, p. 202-244. 25 H. Reiser, Der Geist des Josephinismus und sein Fortleben, Wien, 1963, p. 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
24 H. Voltelini, Die naturrechtlichen Lehren und die Reformen des 18. Jahrhundert, în "Historische Zeitschrift", t. 105, München, 1910, p. 65 și urm.; Ernst Cassirer, Die Philosophie der Aufklärung, Tübingen, 1932, p. 202-244. 25 H. Reiser, Der Geist des Josephinismus und sein Fortleben, Wien, 1963, p. 1 și urm. 26 David Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române, București, 1984, p. 232. 27 Fritz Valjavec, Der Josephinismus, München, 1945, p. 51-52; Elisabeth Bradler-Rottmann, Die Reformen Kaiser Joseph II., Göppingen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Miron M. Călinescu, Normalien der Bukowiner griechisch-orientalischen Diöcese, vol. I, Czernowitz, 1887, p. 131-134. 134 Ibidem, p. 131. 135 Ibidem, p. 133. 136 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 139. 137 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Studienhofkommission, Karton 92, Sig. 18 Volkschulen. Bukowina und Galizien, 1774-1790. 138 Ion Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, București, 1916, p. 28. 139 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XXII, doc. nr. 21/1786. 140 DJAN Suceava, colecția Documente, p. VI, doc. nr. 81. 141 DJAN Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Wien, 1953. 212 Helmut Reinalter, Aufgeklärter Absolutismus und Revolution. Zur Geschichte des Jakobinertums und der frühdemokratischen Bestrebungen in der Habsburgermonarchie, Wien-Köln-Graz, 1980, p. 192. 213 Hans Wagner, op. cit., p. 14-15. 214 Kuess Scheichelbauer, op. cit., p. 49-50. 215 Manfred Agethen, Geheimbund und Utopie. Ancien Regime, Aufklärung und Revolution, R. Oldenbourg Verlag, München, 1984, p. 70 și urm. 216 Helmut Reinalter, op. cit., p. 194. 217 Heinrich Joseph Watteroth făcea parte din aceeași generație cu Vasile Balș, fiind născut pe data de 17 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Țărilor Române, și acest document. La aceasta se adaugă și referința privitoare la încordarea internațională produsă, la începutul anului 1791, de încercarea Rusiei de a reține și a îngloba zona Oceakovului (cf. Georges Rude, Europa im 18 Jahrhundert. Die Aristokratie und ihre Herausforderung durch das Bürgertum, Deutscher Taschenbuch Verlag, München, 1978, p. 427-430). 49 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 50 Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1986, p. 122. 113 I. V. Goraș, Învățământul românesc în ținutul Sucevei. 1775-1918, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1975, p. 53; Ioan Mircea Bogdan, Die Rumänen und ihr Schulwesen (Banat, Siebenbürgen, Bukowina, Moldau und Walachei), în Revolution des Wissens? Europa und seine Schulen im Zeitalter der Aufklärung (1750-1825), Bochum, 1991, p. 405. 114 Constantin Ungureanu, Învățământul primar din Bucovina (1774-1918), Editura Civitas, Chișinău, 2007, p. 25. 115 Nicolae Bocșan, op. cit., p. 121-123. 116 I. V. Goraș, op. cit., p. 50. 117 G.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ibidem. 229 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Geheime Polizeihofstelle, Fasz. nr. 1402/1807. 230 Raimund Friedrich Kaindl, op. cit., p. 116. 231 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatsratsakten, nr. 384/1809. 232 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, nr. 769/1800. 233 Helmut Reinalter, Österreich und die Französische Revolution, Wien, 1988, p. 79-91. 234 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Geheime Polizeihofstelle, Fasz. nr. 1402/1807. 235 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatsratsakten, nr. 397/1803. 236 Ibidem, nr. 3837/1804. 237 Ibidem, nr. 221/1805. 238 Ibidem, nr. 384
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
252 Leonid Boicu, Principatele Române în raporturile politice internationale. Secolul al XVIII-lea, Iași, 1986, p. 249-270. 253 Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. VII, București, 1876, p. 523-532, nr. VIII. 254 Ibidem, p. 526-527. 255 Harald Heppner, Österreich und die Donaufürstentümer. 1774-1812. Ein Beitrag für habsburgischen Südosteuropapolitik, Graz, 1984, p. 80. 256 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatskanzlei, Provinzen, Bukowina, Fasz. 1. 257 Ibidem. 258 Hurmuzaki, op. cit., vol. XIX, partea a 2-a, Cernăuți, 1938, p. 155, nr. CCXLVI. 259 Teodor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
problema Țărilor Române și acest document. Se mai adaugă și referința privitoare la încordarea internațională produsă, la începutul anului 1791, de încercarea Rusiei de a reține și a îngloba zona Oceakovului (cf. Georges Rude, Europa im 18 Jahrhundert. Die Aristrokratie und ihre Herausforderung durch das Bürgertum, Deutcher Taschenbuch Verlag, München, 1978, p. 427-430). 2 Johann Anton Güldenstädt (26.04.1745, Riga 23.03.1781, St. Petersburg), naturalist și explorator german. Spirit iluminist, în calitate de membru al Academiei de științe imperiale ruse, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
neverificabilă prin mijloace de observație ce se reduceau la organele de simț. Ea nu avea să dobîndească valabilitate decît odată aplicată unor fenomene și evenimente atît de mici încît au rămas multă vreme inaccesibile. Cu atît mai mult în ceea ce privește dualitatea undă corpuscul. în ambele cazuri totuși, interesant este că pura speculație intelectuală putea oferi o reprezentare anticipată - grosieră și confuză, desigur - a unui ordin de realitate pe care oamenii nu erau capabili să-l cunoască. Examinată în perioada ei de început
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Spuneam că omul a copiat cu știință și fără. Taman am dat un exemplu de copiere fără știință. Mai dau unul: Inventând radarul, omul a băgat de seamă că acela nu e activ În apă. A aflat că acolo nu unda electromagnetică Îi trebuie, ci aceea sonoră. Și, pentru a găsi nu crucișătoare, ci submarine, a inventat sonarul. Dar principiul e folosit de cel puțin o sută de milioane de ani de lilieci În aer ori, mai recent, de delfini În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Israel, ori printre bucovinenii din diaspora. Începe să publice el însuși primele studii și articole despre Bucovina. Începutul îl constituie, în 1954, lucrarea Germanii din Bucovina. Grupele etnice și economia lor în oglinda istoriei (Das Deutschtum des Buchenlandes. Die Volkgruppe und ihre Wintschaft im Spiegel der Geschichte). În 1961 publică studiile Coloniile și viața economică a germanilor bucovineni: proiect pentru o istorie economică a coloniștilor germani din Bucovina (Siedlung und Wistschaft der Buchenlanddeutschen: Gedanken zu einer Wirtschaftsgeschichte der deutschen Siedler in
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Gaststattengewerbe, în der Obst- und Gemusever- arbeitung sowie în Sagewerken bis zu insgesamt 3 Monaten im Kalenderjahr erteilt werden, wenn der Arbeitnehmer auf Grund einer Absprache der Bundesanstalt fur Arbeit mit der Arbeitsverwaltung des Herkunftslandes uber das Verfahren, die Auswahl und die Vermittlung vermittelt worden ist. Der Zeitraum fur die Beschaftigung von Arbeitnehmen nach Satz 1 ist fur einen. Betrieb auf sieben Monate im Kalenderjahr begrenzt. Satz 2 gilt nicht fur Betriebe des Obst-, Gemuse-, Wein-, Hopfen- und Tabakanbaus. ... (2) Die
HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126174_a_127503]
-
kann Auslandern fur eine Beschaftigung im Schaustellergewerbe bis zu insgesamt neun Monaten jahrlich erteilt werden, wenn der Arbeitnehmer von der Arbeitnehmer von der Bundesanstalt fur Arbeit auf Grund einer Absprache mit der Arbeitsverwallung des Herkunftslandes Ober das Verfahren, die Auswahi und die Vermittlung vermittelf worden ist. Wenn die Beschaftigung în einem Kalenderjahr sechs Monate Oberschreitet, darf dem Auslander im folgenden Kalenderjahr keine Arbeitserlaubnis fur eine zeitlich begrenzte Beschaftigung im Schausteilergewerbe erteilt werden; dabei sind auch Beschaftigungen nach Absatz 1 zu berucksichtigen
HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126174_a_127503]
-
lichte Mindesthohe uber mindestens 1/3 der Grundflache jedes Raumes vorhanden sein. 2. Die Fussboden mussen einen fusswarmen Belag haben. 3. Wande und Dacher mussen wetterdicht sein. 4. Die Aussenturen mussen dicht und abschliessbar sein. 5. Die Fenster mussen dicht und zum Offnen eingerichtet sein. Fur eine ausreichende Luftungsmoglichkeit ist Sorge zu tragen. 6. Bei Unterbringung în dem Winterhalbjahr vom 1. Oktober bis 30. Marz muss eine ausreichende Beheizungsmoglichkeit der Raume vorhanden sein. ÎI. Wohnflachen Wohnflachen sollten folgenden Normen entsprechen: 1
HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126174_a_127503]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului BĂILEȘTI, județul DOLJ Descrierea stemei: Stema orașului Băilești, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut tăiat de un brâu undat de argint, partea superioară fiind despicata. În primul cartier, pe câmp albastru, un soare de aur cu șaisprezece raze, unele mai lungi, altele de mai mică dimensiune, alternând. În cartierul doi, pe fond roșu, un caduceu de aur flancat lateral
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
trepte și terminat cu o cruce, totul de argint. În centrul obeliscului este plasat un scut de mici dimensiuni, albastru, încărcat cu două săbii plasate cu vârful în sus, de asemenea de argint. Partea din dreapta este tăiată de un brâu undat de argint. În câmpul superior, pe fond de aur, floarea-reginei, naturală. În cartierul inferior, pe câmp roșu, o pânză de ferăstrău, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
aceasta. Schimbarea de presiune rezultată În tub se va observa În nivelul diferit al flăcărilor. Undele transversale: lumina și flacăra Lumina și flacăra sunt exemple de unde transversale. Într-o undă transversală, oscilația este perpendiculară pe direcția pe care se mișcă unda. Aceasta Înseamnă că particulele se deplasează doar În susul și În josul direcției de deplasare a undei, care vibrerază În sus și În jos, paralel cu lungimea sa. Unde staționare Unda staționară este fenomenul fizic rezultat În urma suprapunerii a două unde de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Forna Norin, Bogdan Alexandru Irinel () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93131]
-
prin lemnisculul lateral controlateral până la mezencefal îcoliculii inferiori), unda VI - reprezintă depolarizarea în corpii geniculați mediali, iar unda VII reprezintă conducerea prin radiațiile auditive. (figura 1.20) Undele scad în amplitudine la scăderea intensității sunetului, dar cea mai stabilă este unda V ce poate fi întâlnită până la 35 dB SPL. Unda V are latența maximă de 5,5 ms și amplitudinea de 0,5 μV la o stimulare de 85 dB nHL. Unda V permite determinarea pragului auditiv electrofiziologic care pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
M. C. 1988. Incorporation: A Theory of Grammatical Function Changing. Chicago, Illinois: The University of Chicago Press. Baker, M. C. 2001. "Configurationality and Polysynthesis", în: M. Haspelmath, E. König, W. Oesterreicher, W. Raible (eds), Language Typology and Language Universals. Sprachtypologie und sprachliche Universalien. La typologie des langues et les universaux linguistiques: An International Handbook / Ein internationales Handbuch / Manuel international, vol. II. Berlin / New York: Walter de Gruyter, 1433-1441. Baker, M. C. 2008. "The Macroparameter in a Microparametric World", în: T. Biberauer (ed.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]