1,026 matches
-
este extrem de mică, din cele 1000 icre ajungând maturi și la rândul lor reproducători doar 1-3 păstrăvi, motiv pentru care nu se poate vorbi de o populare excesivă a vreunui râu cu această specie de pești. Pescuitul este permis cu undița, între 1 iunie și 31 decembrie. Dimensiunea minimă admisă la pescuit este 20 cm. Se pescuiește ușor deoarece este foarte lacom. Pescuitul se practică de pe mal, iar numărul exemplarelor prinse este limitat la 10.
Păstrăv () [Corola-website/Science/312628_a_313957]
-
pentru uși. În atelierele geto-dacilor se fabricau și marile cantități de arme necesare unei armate atât de numeroase: lănci și sulițe, săbii drepte și curbate, pumnale, scuturi, vârfuri de sulițe, etc. Apoi, diferite alte articole: lanțuri, compase, sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
din captivitate", (București, 1936). Întors la Iași, redactează împreună cu Sadoveanu revista "Însemnări literare", până la reapariția "Vieții românești" (1920), al cărei prim-redactor va fi. Prietenia cu Sadoveanu se reflectă și în "Povestirile vânătorești", în care tovarășul de pușcă și de undiță este numit de Sadoveanu „prietenul meu, poetul”. Volumele sale ("Balade vesele și triste", "Migdale amare", "Scrisori fără adresă", "Pirin - Planina") se bucură de succes de public și de presă, în special poezia, pentru care obține în 1926 "Premiul Național de
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
mreană, mai ales în preajma reproducerii lor, sunt toxice; consumate, produc diaree, vărsături și dureri de cap, care țin mai multe zile. Nici carnea nu-i de soi în timpul reproducerii. Se pescuiește cu poclăul, mreja, sacul și năvodul mic sau la undiță la plumb, mai ales când apa este tulbure.
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
la Grant’s Interest Rate Observer, consideră că bilanțul Sistemului Federal de Rezerve este atât de dezastruos încât ar putea fi închisă dacă ar fi supusă unui audit convențional. David Icke despre "Federal Reserve" și "bănci" în general care "aruncă undița" și apoi "strâng firul undiței" ca să vadă ce avere a strâns: Documentarul afirmă că oculta mondială financiară a finanțat ambele tabere în al doilea război mondial și se întreabă ce ar mai putea dori acești oameni din moment ce au aproape tot
Thrive () [Corola-website/Science/325653_a_326982]
-
Observer, consideră că bilanțul Sistemului Federal de Rezerve este atât de dezastruos încât ar putea fi închisă dacă ar fi supusă unui audit convențional. David Icke despre "Federal Reserve" și "bănci" în general care "aruncă undița" și apoi "strâng firul undiței" ca să vadă ce avere a strâns: Documentarul afirmă că oculta mondială financiară a finanțat ambele tabere în al doilea război mondial și se întreabă ce ar mai putea dori acești oameni din moment ce au aproape tot capitalul omenirii în mâinile lor
Thrive () [Corola-website/Science/325653_a_326982]
-
dificilă a adolescenței. Între apeluri telefonice insistente ale doamnei Roman, care sună în legătură cu comanda pe care tipografia trebuie să o onoreze, Velicanu merge la soția sa, apoi la tipografie și în cele din urmă cu fiul său la cumpărături, pentru undițe și accesorii de înot. În supermarket au o discuție stânjenitoare despre sex și principii de viață. Velicanu se duce a doua zi dimineața la casa fostei sale soții să-l ia pe Cătălin, găsind-o supărată pentru că acesta o înjurase
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
depun fracționat (de mai multe ori într-un sezon) icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice. Multe specii de sfirenide au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv cu undița de mână, setca, traulul, plasa pungă, fiind atrase de momeli artificiale. Carnea baracudelor este comercializată în stare proaspătă, congelată, uscată, sărată sau afumată. Captura totală de baracude neclasificate în zonă de pescuit 31 (partea centrală din vestul Oceanului Atlantic) în 1995-1999
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
istioforidele au o valoare comercială mare în toată lumea (mai ales pe piață japoneză) și au o carne foarte apreciată, consumată de obicei în stare proaspătă în regiunea mediterană. Sunt extrem de populari în pescuitul sportiv. Sunt pescuite comercial și sportiv cu undițe tractate, paragate flotante, setci pelagice, ocazional cu harpoane. Captura totală de istioforide raportată în zona de pescuit 31 (partea centrală din vestul Oceanului Atlantic) a fost în 1997 de 1930 t (numai pescuitul comercial). În Atlantic și Marea Mediterană în 1977 au
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
care indivizii sunt transferați în mediul natural. Se urmărește repopularea râurilor de munte în care a trăit dar de unde a dispărut, precum și în lacurile de baraj. Pentru obținerea de reproducători în vederea fecundației artificiale se folosesc diverse plase, îndeosebi sacul și undița. Aria de răspândire originară a lostriței este foarte fragmentată, fiind limitată numai la bazinul Dunării. Supraviețuirea majorității populației este dependentă de introducerea regulată de material provenit din acvacultură. Reproducerea naturală se produce rar, ca urmare a alterării ambientale și a
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
se face cu mâna pe sub pietre, de asemenea cu crâsnicul și uneori la gărduțul cu leasă; iarna, cu ostia. Carnea deși osoasă, este totuși dulce și gustoasă, și devine prin fierbere rozie, ca și a păstrăvului. Servește ca momeală la undiță pentru pescuitul păstrăvului. Aduce daune pisciculturii, deoarece consumă icrele păstrăvului.
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
povestiri "Împărăția apelor" a fost scrisă în scopul de a evidenția frumusețea pescuitului și de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu în expedițiile sale pescărești. Autorul îi contrazice pe cei care susțin că pescuitul cu undița este o îndeletnicire a țiganilor și derbedeilor și, deși recunoaște că există puțini orășeni serioși care o practică (precum Ioan Alexandru Brătescu-Voinești și Panait Istrati care se duc des la Snagov), consideră că este un mod mai plăcut și mai
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o partidă de pescuit cu undița în apropiere de podul de fier de pe râul Prut, în compania lui moș Pilescu (căpitan pensionar din Iași), prilej de contemplare a frumuseții naturii și de visare la prinderea „împăratului peștilor”; două vizite efectuate în anii 1923-1924 la conacul cuconului
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
cu natura precum fostul căpitan de cazaci Cricopol, retras în pustietățile Deltei de pe ostrovul Lipan. "Împărăția apelor" cuprindea în ediția originală din 1928 un număr de 17 capitole nenumerotate. Mihail Sadoveanu a fost un pescar pasionat, deprinzând patima pescuitului cu undița de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, sat aflat pe malul stâng al râului Moldova. Prima sa întâmplare pescărească și imaginea bunicului sunt evocate în povestirea „Pește de Moldova” din volumul "Împărăția apelor". La vârsta de 13 ani, după ce
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
veche”, „Taine”, „Popas” și „Diavolul Bălții”) adăugate între capitolele „Singurătăți” și „Vrăjitorul de șerpi”. Toate cele patru povestiri adăugate ulterior proveneau din volumul "Priveliști dobrogene" (Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, București, 1914). O parte dintre povestiri („Pescuitul cu undița”, „Despre instrumentele și despre norocul pescarilor”) au fost incluse apoi, alături de alte povestiri cu subiect asemănător, în volumul "Povestiri pentru vînători și pescari", publicat în 1956 de Editura de Stat pentru literatură și artă (ESPLA) din București. Cartea a fost
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
călători în trecut și a se contopi în existența omului primordial. Traversând ca Dumitrașcu în ostrovul de la Nada Florilor, autorul simte că a pășit în urmă cu mii de ani: "„Așa mi-am făcut intrarea în ostrov, mi-am aruncat undițile în balta adâncă, și m-am cinchit atent lângă ele, ca strămoșul cel de demult, care nu era mai îmbrăcat decât mine”". Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
apropiere sau se apăra împotriva unui eventual prădător. Înotătoarele ventrale ale masculilor formează pterigopodii. Torpedinidele sunt pești vivipari, aplacentari. "Torpedo marmorata" face obiect unui pescuit artizanal. "Torpedo nobiliana" și "Torpedo torpedo", sunt capturate ocazional cu drage, năvoade, plase, paragate și undițe. Torpilele sunt prezente regulat pe piețele din Marea Tireniană și Tunisia ("Torpedo marmorata" și "Torpedo torpedo"), din Marea Adriatică, Sicilia și Tunisia ("Torpedo marmorata"), rar în alte părți; ele sunt comercializate în stare proaspătă, dar respinse în unele țări (Grecia, Maroc
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
Bărbuță, Valentin Silvestru, Natalia Stancu, Aurel Bădescu, Traian Șelmaru, Nelu Ionescu, Radu Anton Roman, Ileana Berlogea, Victor Parhon, Valeriu Râpeanu, Virgil Brădățeanu. Printre alte activități artistice scrie și 4 cărți dintre care 2 povestiri despre pescuit, „Artiști și alții cu undița” ed. Albatros 1970, „Pe malurile Bâtlanului” ed. Eminescu 1974, un manuscris al unui roman biografic „Mangusta și eu” și manuscrisul „Dincolo de orizont”. "„Copil fiind, am auzit vorbindu-se de zeul celor ce știu să glumească și să rîdă; cine îl
Corado Negreanu () [Corola-website/Science/334366_a_335695]
-
, subintitulat " Amintirile unui pescar cu undița", este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1950 de către Editura Tineretului din București. Romanul este o rescriere în spirit proletcultist a câtorva povestiri pescărești din volumul "Împărăția apelor" (1928), în care personajul principal, băiatul Iliuță Dumitraș, este
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
său prieten, poezia lui Solomon Cornea, o scrisoare veche de la tatăl său și celebra teză la matematică. Romanul cuprinde 17 capitole numerotate cu cifre romane și având următoarele titluri: Mihail Sadoveanu a fost un pescar pasionat, deprinzând patima pescuitului cu undița de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, sat aflat pe malul stâng al râului Moldova. La vârsta de 13 ani, după ce familia sa se mutase în 1891 de la Pașcani la Fălticeni, el a pornit împreună cu un băiat mai mare
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
și cele șase povestiri despre experiența pescărească de la Nada Florilor, rescriindu-le potrivit ideologiei realist-socialiste. După mărturia fiicei sale, Profira, el visa de multă vreme scrierea acestei cărți „în nopțile-i de insomnie, ori stând pe malul unei ape, cu undița în mână”. Sadoveanu extinde subiectul, adăugând noi personaje și un fir narativ mai precis conturat, schimbând orientarea textului de la o rememorare a trecutului său pescăresc la definirea opțiunilor politice ale unui adolescent sub influența unor întâmplări trăite de câțiva răzvrătiți
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
curtează fiecare femelă care intră pe teritoriul său. Fiecare femelă depune 108-336 icre, cu diametrul de 2,3 mm. Masculul păzește ponta, până la ecloziune. Nu are importanța economică, deși carnea este considerat foarte bună și delicată. Servește drept nadă la undiță pentru păstrăvi.
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]