1,694 matches
-
scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre „începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și în țările ungurești cu acest nume (s.n.), și pînă astăzi“ <footnote Miron Costin, Opere alese: Letopisețul Țării Moldovei; De neamul moldovenilor; Viiața lumii, ES, București, 1967, p. 132. footnote> . Trecînd în revistă numele cu care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ale membrilor grupării. Crearea acestui cerc amintește de faptul că punerea în circulație a conceptului România Mare este opera românilor din Imperiul Habsburgic. Înaintea revoluției de la 1848 aici s-a lansat ideea unirii românilor din Transilvania, Bucovina, Banat și părțile ungurești într-un principat autonom, care accepta supunerea față de Austria, ulterior acestui principat urmînd să i se alăture și Moldova și Țara Românească, principate aflate la acea vreme sub ocupație turcească. La intrarea României în război, Goga se afla la Paris
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
144) Vor vesti dereptatea lui oamenrilor ce se nascu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 105) Prevește pre menre și me miluiaște, că sângur născuiu și measer sâmtu eu (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 106) Într-o dumenecă era, cându au apropiat oștile ungurești de Suciavă (M. Costin, Letopisețul, 64) oștile lui Răzvan amu să văd și să apropiia de oștile țărâi (M. Costin, Letopisețul, 64). În această secțiune, voi avea în vedere două aspecte: verbele inacuzative care au formă atât reflexivă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
națiune, ideea națională, deoarece ne vom apăra demnitatea; acea demnitate pe care noi, Românii, am primit-o În „dar” - ca pe o ofrandă, se’nțelege, a viselor și luptelor antecesorilor noștri, indiferent că erau moldoveni, munteni sau trăitori În țara ungurească! - odată cu Întregirea națională! Fapt, proces, eveniment major Întâmplat nu foarte departe În timp, deși unor tineri, cosmopoliți prin vârstă și prin elanul firesc universalist al tinereții, li se poate părea Înecat Într-un trecut prăfuit și istoric. (Am mai povestit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a fost, teoretic, desființată, ea preschimbându-se în Partidul Apărării Patriei și în Clubul Refugiaților Ardeleni, care, mai târziu, au fuzionat sub denumirea de Liga Națională Ungară. Succesul propagandei revizioniste în Anglia s-a produs după înființarea unui Muzeu Pedagogic Unguresc, care a fost „izvorul cel mai mare” de publicații, care s-au răspândit în unitățile de învățământ britanice și în coloniile imperiului. Aceste publicații au utilizat denumiri ungare ale localităților, indiferent dacă s-au aflat în Ungaria sau în statele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
treacă frontiera: „Față de legea făcută de unguri împotriva celor care trec frontiera din Ardealul de Nord, deci împotriva Românilor, se va redacta și la noi o lege similară, care se va publica pentru a răspunde în aceeași măsură la provocațiunea ungurească”. Scopul aceste legi era „să dea aceleași drepturi de a trage jandarmilor sau militarilor împotriva ungurilor (din Ardeal, Bucovina și Moldova) ca cele ce sunt date de legea ungurească”. După evenimentele din martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se va publica pentru a răspunde în aceeași măsură la provocațiunea ungurească”. Scopul aceste legi era „să dea aceleași drepturi de a trage jandarmilor sau militarilor împotriva ungurilor (din Ardeal, Bucovina și Moldova) ca cele ce sunt date de legea ungurească”. După evenimentele din martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de Germania, acțiunea maghiară s-a arătat „îngrijorată de o retrocedare a părții de nord a Ardealului către România” și a menținut o stare continuă de ostilitate față de autoritățile de la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
n-are rost să mai pui ceva, e ticălos pămîntul, pui mai bine o pătură vara, copiii! Cuvîntul Lui ploaie pe zăpadă, trece în lapoviță, biserica la punct fix șoimul peste cîmpuri, nu-i Nimigea, e halta Nimigea! vine Nimigea Ungurească, Nimigea Românească vizavi de Mititei, dacă aici plouă acolo sus ninge, da' i-a părut rău, săracul, că a murit, îți spun eu! funcție de ce ne spune în gară la cît avem tren! personalul Ilva Mică Dej Călători, timpul bătrînilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bătaia luminii în piloni, panta cel puțin 7%, "Pădurea e chiar cea mai de preț podoabă a naturii. Ocolul silvic Alba Iulia. Guță Popîndău inginer silvic", fata bălaie lîngă maxima silvică, pantă bună de acoperișuri de munte, motorul, frînele "Ikarusului" unguresc, le-au distrus și lor industria de autobuze, coborîș pe valea Ampoiului, ne varsă în Mureș la Alba, pe toate părțile pădure, căzînd din sus, fund de vale uscat, parapete neterminate, excavează, betonări la șosea, a stopat, n-a intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite, barcă = monoxilă, lege sensibilă la peste 20% minoritari și versiunea ungurească lipsește, mai de rufe de Valea Mureșului, mai de rufe de Valea Nirajului, toc de brici/tioc pentru gresie, roata olarului roata, a murit fostul meu socru, mi-a dat fata telefon să mă anunțe, legea o respectă prospectele volante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
toate cum trebuie și atunci minunea că ies, toate mărturisesc și urlă la fel de statice de dinamice! frază de control, zăpada lîngă vagon se topește încremenită pînă la primăvară, Cioc-cioc-cioc la uuușa meaaa! în secuime tineretul tot cu manelele, fredonăm, graiul unguresc, ăștia mai mari, păi are șase-șapte copii! catedrala catolică prea mare pentru sat, dar încape în ea muntele, burta văilor cu buric de soare sub mal, răspuns mamei la telefon, spre Moldova crăpătura de senin cerul mediteranean albastru de Voroneț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc în Létopisețul țărâi Moldovei (1955) [1642-1647?] originea latină comună a tuturor românilor într-o propoziție ce avea să ajungă sacrosanctă în conștiința națională: "Rumânii, câți să află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu Ungaria din 1867 își face simțite efectele în Abecedarul ilustrat, publicat în Timișoara, în 1889, de Dimitrie Gramma, destinat școlilor românești din Ardeal și Banat. Acesta ilustrează din plin tendința statului maghiar de incluziune a minorităților în noua patrie ungurească. De exemplu, O. Ghibu (1975, p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii din patrie suntem frați". Pe fondul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în 1889, de Dimitrie Gramma, destinat școlilor românești din Ardeal și Banat. Acesta ilustrează din plin tendința statului maghiar de incluziune a minorităților în noua patrie ungurească. De exemplu, O. Ghibu (1975, p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii din patrie suntem frați". Pe fondul acestei literaturi didactice dominată de bucoavne și mai apoi de abecedare își face apariția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au fost săditorul și părintele românilor celor ce astăzi sunt în Daciia, adecă în Moldova, în Țara Românească, în Ardeal și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa iaste terminul și hotarul Dachiei ceii vechi, cătră Pannoniia" (Micu, 1995, p. 38). Două concluzii pot fi desfăcute din acest foarte succint comentariu: latinitatea pură a originii românilor, lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asemine barbat" (Albineț, 1845, p. 133). În timp ce la Moldovan, în manualul său de Istori'a Ardealului, eroul absolut devine Iancu de Hunedoara, despre care autorul afirmă că "barbatu mare cá Huniade nu s'a mai nascutu nece in Tier'a unguresca nece in Ardealu" (Moldovan, 1866, p. 39). Iancu și Ștefan, fiecare în propria sa patrie, beneficiază de portrete în oglindă. Similaritățile în care sunt caracterizați cei doi sunt de-a dreptul izbitoare. Privită din perspectiva ardeleană, cucerirea Transilvaniei de către Mihai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică a regelui) școlile primare (inclusiv cele românești) trebuiau să își manifeste ritualic loialitatea față de simbolurile statalității maghiare, arborând steagul unguresc pe care figura emblema națională pe toate fațadele unităților școlare (ibidem, p. 111). Sub raport cantitativ, în anul 1914, pe întreg teritoriul Ungariei funcționau 16.635 de școli primare, din care 2.257 erau școli cu predare în limba română
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunii române, fiind tratată ca parte dintr-o secvență unificatoare. Absența este cu atât mai pregnantă cu cât ziua de 1 decembrie, data adoptării Rezoluției de la Alba Iulia prin care Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească a hotărât unirea cu România, va fi declarată "Ziua națională a României" după căderea regimului comunist. Modul de raportare la acțiunea lui Mihai Viteazul poate fi luat ca un barometru al naționalismului istoriografic. Din acest punct de vedere, periodizarea lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în spațiul Daciei Traiane din centrele situate la sud de Dunăre, în era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este de asemenea, zdruncinat. Este recunoscută "suzeranitatea ungurească în țările noastre" în secolul al XIII-lea (Floru, 1923, p. 38), iar întemeierea Moldovei este interpretată ca făcându-se prin decret al regalității maghiare: "Moldova s-a întemeiat nu contra voinței lui Ludovic, ci ca o măsură de apărare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este descris drept "o victorie istorică a leninismului împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Gh. Gheorghiu-Dej) (Roller, 1952, p. 553). Ziua de 1 decembrie (1918), la care "Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească" a adoptat Rezoluția de la Alba Iulia prin care se decreta unirea acestora cu România, nu apare deloc în manualul lui Roller. Alături de data de 24 ianuarie (1859), ziua de 1 decembrie reprezintă cheile de boltă ale ordinii temporale naționale construită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a lui Ceaușescu la Praga. S.B.: A comentat atunci tatăl dumneavoastră mitingul din piață? D.T.: Tatăl meu a comentat mai mult cu anturajul lui. Dar ceea ce simțeam eu atunci - și luam și pulsul străzii, unde mă întâlneam cu copiii familiilor ungurești, șvăbești, evreiești și țigănești - era sentimentul că eram în stare să luăm bâta și să apărăm țara. Ungurii erau dezamăgiți de atitudinea Ungariei și toți îl apreciau pe Ceaușescu pentru că fusese în stare să ia o asemenea atitudine. S.B.: Prin
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vrut să desființeze cenaclul Kriterion, care apăruse ca o mare eroare? Acolo se adună studenții unguri și citesc Petöfi Sándor, Lajos Kossuth și petrec. Se duceau la Motel "Bucium" vara și petreceau, jucau fotbal și își dădeau nume de echipe ungurești. Securitatea își făcea treaba și făcea rapoarte, venea și spunea: "Uite ce se întâmplă, dumneata știi?". S.B.: Cum erau tratați studenții ce aparțineau altor culte și confesiuni? D.T.: Nu erau agresați, dar probabil erau chemați la partid. Nu erau dați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]